Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 8616/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 8616
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Gabriel Viziru
JUDECĂTOR 3: Mihaela Mitrancă
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței nr. 2873 din 18.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant, reprezentat de avocat, lipsind recurenta pârâtă SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Avocat, pentru intimatul reclamant, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin sentința nr. 2873 din 18.04.2008, Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimata
A obligat intimata să plătească petentului drepturile bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anul 2005, 2006, 2007 precum și cele de C pentru anii 2004-2007, calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate și indexate în raport de indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
A respins al doilea capăt de cerere și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut a reținut următoarele:
Reclamantul este angajat al societății pârâte, prestând activitate în cadrul acesteia în baza unui contract individual de muncă.
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul unității pârâte pe anul 2004 cu ocazia sărbătorilor de Paști si C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor."
Prin alin. 2 al art. 168 s-a menționat că,pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menținut textului alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, în sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de baza al fiecărui salariat.
Același text se regăsește, în ultima formă menționată, în Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.
În fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut că în contractele precedente.
Actul adițional la Contractul colectiv de muncă al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005, a conferit art. 168 alin. 2 forma menționată în CCM la nivelul anului 2005.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 s-a arătat că,părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de baza ale fiecărui angajat service.
De asemenea, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnata de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, s-a dat o interpretare textului în discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul pârâtei pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Paște și C salariații SNP service SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".
Deci voința părților a fost ca aceste prime de Paște și de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.
În cauză dispozitiile legale aplicabile sunt următoarele:
Conform art.l alin. 1 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Art. 31 din Legea nr. 130/1996 dispune că poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunica, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 alin. 4 Codul muncii, contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu, așadar, contractele colective de munca (în egala măsura ca și contractele individuale de munca) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea dispune în sensul că prevederile contractului colectiv de muncă reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna în conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprinde o normă permisivă, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. "
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele pot fi modificate potrivit acordului de voința a părților, dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia.
În același sens și contractul colectiv de muncă poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
În speță, astfel cum rezultă din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 alin. 1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe următorii ani, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
Pe de alta parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007.
Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii invocate de pârâtă, s-a reținut că angajatorul nu poate aprecia că acest drept nu s-a născut, în absența negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare a acestora nu poate nega dreptul salariaților - asumat de părți prin contractele colective de muncă - de a beneficia de aceste suplimentari. În consecință aceasta apărare va fi respinsa ca nefondată.
În conformitate cu prevederile art. 156 Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorilor", obligație pe care pârâta nu a respectat-
Deoarece reclamantul nu a putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, instanța a reținut că acesta a suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a suplimentărilor salariale solicitate.
Potrivit art. 1084 din Codul Civil, reclamantul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor cu coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună în parte de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea contravalorii cotei de gaze naturale, instanța l- respins, reținând că nu există temei legal sau contractual pentru solicitarea acestui ajutor material, art. 187 din CCM la nivel de ramură făcând referire la posibilitatea acordării acestui drept numai în condițiile prevăzute în CCM la nivel de unitate. Ori, în speță nu s-a făcut dovada că există o astfel de prevedere în CCM la nivel de unitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nulă, în condițiile în care nu s-a realizat o judecată efectivă, în motivarea hotărârii fiind preluate integral paragrafe dintr-o sentință pronunțată de Tribunalul Constanța.
Recurenta susține că, procedând în acest mod, Tribunalul Dolja nesocotit funcția de jurisdicție, refuzând judecata, hotărârea fiind astfel afectată de nulitate, care, conform art. 105 din Codul d e procedură civilă, nu se poate remedia decât prin admiterea recursului și reținerea spre judecare a fondului cauzei, cu luarea în considerare a apărărilor făcute prin avocat.
Pe fondul cauzei critică sentința cu privire la modul în care prima instanță a soluționat acțiunea reclamantului, invocând în apărare inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C, după ce în 2003 părțile CCM au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat.
Totul a plecat de la o speculare a unei redactări neatente a art. 168 CCM în condițiile menținerii neschimbate a alin. 1 care stabilea existența dreptului anterior la primă.
Altfel spus, la alin. 1 textul consacră nașterea dreptului la primă preluat ca atare în CCM din 2003 după cel al SNP, unde în perioada 2000-2002 aceste prime s-au acordat.
Confuzia generată de această redactare, care nu a fost risipită nici de încercarea de a exprima prin cuvinte ceea ce s-a convenit, a născut netăgăduit nevoia de interpretare sub impactul proceselor de acest fel.
Pentru soluționarea problemelor legate de executarea, modificarea, suspendarea, sau încetarea CCM, părțile au convenit constituirea unei comisii paritare iar hotărârile acesteia au putere obligatorie pentru părțile contractante.
Prin documentul intitulat "Notă asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute la art. 168 din CCM la pct. II s-a stabilit că începând cu anul 2003 având în vedere faptul că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art. 168 alin. 1 au rămas fără obiect, deoarece primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Nu întâmplător prin hotărârea din 31 martie 2008 Comisiei Paritare, s-a stabilit că a respectat înțelegerea privitoare la primele de C și de Paști incluzându-le în salariul de bază al fiecărui salariat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Cât privește primul motiv de recurs referitor la lipsa unei judecăți efective, Curtea îl apreciază ca nefondat, în condițiile în care hotărârea instanței cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, potrivit art. 261 din Codul d e procedură civilă, fiind expus raționamentul care a stat la baza soluției pronunțate. Art. 304 din Codul d e procedură civilă, reglementează în mod expres și limitativ motivele de modificare sau de casare a unei hotărâri, critica privind lipsa unui anumit stil de redactare neregăsindu-se definită printre motivele prevăzute la art. 304 pct. 1-9 din Codul d e procedură civilă.
Cu privire la criticile legate de soluționarea fondului cauzei, Curtea constată:
În art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă s-a prevăzut că salariații cu ocazia sărbătorilor de Paști și C vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor
La alin.2 al art.168 se precizează că pe anul 2003 suplimentările se vor introduce în salariul de bază al fiecărui salariat.
În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).
În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:
"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.
Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați în continuare beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă, dreptul consacrat prin această clauză rămânând în ființă și pentru perioada anului 2004-2007.
Prin adresa Comisiei Paritare din 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ al SA" din 2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă, se constată că printr-o interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.
Nu se menționează în interpretarea consemnată în Nota Comisiei Paritare faptul că dreptul prevăzut de art. 168 alin. 1 s-a stins începând cu anul 2004 și nici nu putea fi făcută o astfel de mențiune, de vreme ce, la negocierile anuale ulterioare anului 2003 textul art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă a fost menținut în cuprinsul contractului, fără modificări.
În cauza de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale.
Potrivit art. 163 din Codul muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".
Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
Recurenta a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 din Contractele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse, începând cu anul 2004.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod pr. civ. se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței nr. 2873 din 18.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. - 6.11.2008
Tehn. Red.
2 ex./
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Gabriel Viziru, Mihaela Mitrancă
