Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 9/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul reprezentat de SINDICATUL C și de către pârâtul SC C SA, împotriva sentinței civile nr.1365 din 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât SC C SA prin consilier juridic și avocat, lipsind recurentul reclamant reprezentat de SINDICATUL C.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Avocat pentru recurentul pârât SC C SA solicită admiterea recursului propriu, modificarea sentinței în sensul acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată.
Solicită respingerea recursului declarat de recurentul reclamant.
Consilier juridic pune aceleași concluzii.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1365 din 09 aprilie 2009, respins excepțiile inadmisibilității, prematurității formulării cererii și prescripției dreptului material la acțiune, invocate de SC Energetic C SA.
A respins acțiunea precizată formulată de reclamantul reprezentat de Sindicatul CEC C în contradictoriu cu SC Energetic C SA.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este angajat al unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată și prin acțiune, astfel cum a fost precizată, reclamantul solicită prima de vacanță prevăzută de art. 123 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze, valabile pe anii 2005 - 2007 și primele de Paști, de C, de Ziua Meseriei și de aprovizionare toamnă-iarnă prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze,valabile pe anii 2005 - 2007, drepturi aferente anilor 2005 - 2007.
Potrivit art. 123 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură " Pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță de minimum 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă, astfel încât acest ajutor în valoare netă să nu reprezinte mai puțin de 75% din indemnizația de concediu în valoare netă", iar potrivit art. 176 alin. (1) "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă".
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, instanța constatat că este neîntemeiată deoarece chiar dacă contractul colectiv de muncă pentru anii 2005 - 2007 pe care își întemeiază reclamanții pretențiile nu mai este în vigoare, drepturile salariaților născute în baza acestora pot fi solicitate în termenul de prescripție astfel cum este reglementat prin disp.art.283 C muncii.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtă, determinată de faptul că nu s-a procedat mai întâi la încercarea de soluționare pe cale amiabilă în comisia mixtă patronat-sindicat, procedură prevăzută de art. 5 pct. 30 din CCM la nivel de unitate ca fiind obligatorie, instanța reținut că este neîntemeiată deoarece nu se poate îngrădi accesul reclamanților la justiție, nu se poate încălca dreptul reclamanților de a se adresa instanței, drept garantat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, procedura de conciliere nefiind un obstacol în promovarea unei cereri în fața instanțelor de judecată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, întemeiată pe dispozițiile art. 283 lit. e din Codul muncii, potrivit căruia cererile ce au ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se pot formula în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, instanța constatat că este neîntemeiată deoarece drepturile solicitate de reclamanți au natură patrimonială și izvorăsc din raportul de muncă, termenul de prescripție aplicabil fiind de 3 ani în conformitate cu prevederile art. 283 lit. c din Codul Muncii.
Pe fondul cauzei, instanța constatat din probele administrate că pârâta a acordat reclamanților drepturile solicitate prin includerea lor în salariul de bază și nu se face vinovată de încălcarea vreunei prevederi legale sau contractuale.
Astfel, prin raportul de expertiză astfel cum a fost completat, expertul a precizat că în opinia sa, drepturile bănești au fost introduse în salariul de bază în anul 2003, însă au devenit un drept în salariul brut câștigat de angajați asupra căruia nu se mai poate reveni, drept ce a fost consfințit prin HG nr.103/18.02.2004( art. 17 alin 3), astfel că, în opinia sa, salariatul nu a primit drepturile bănești pentru perioada 2005-2007. Formularea expertului " în opinia mea nu este de natură să confirme în mod cert și fără echivoc că raportul de expertiză este rezultatul unei examinări obiective a tuturor probelor prezentate de părți.
Expertul a stabilit că drepturile bănești solicitate au fost incluse în salariul de bază al angajaților doar în perioada anterior intrării în vigoare a HG nr.103/2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit prin care a fost înființată și societatea comercială pârâtă, însă analiza din punct de vedere juridic a legalității acordării sau păstrării drepturilor, revine instanței de judecată.
Astfel, introducerea acestor drepturi în salariul de baza avut ca suport legal art. 137 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura, care prevedea că " prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de baza".
De asemenea, în același contract încheiat la nivel de ramura se prevedea la art. 176 alin. (6) că fiecare din adaosurile de mai sus( de Paști, Ziua, C și in luna octombrie) se acorda in condițiile in care prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui in salariul de bază.
mixte administrație - sindicate nu pot fi trecute cu vederea chiar daca au fost făcute pe perioada când unitatea avea alta denumire, deoarece prin Hotărârile de Guvern prin care aceasta și-a schimbat denumirea s-a stipulat clar ca unitățile nou înființate prin reorganizarea celeilalte preiau toate drepturile și vor fi ținute de toate obligațiile fostei unități, iar personalul angajat al fostei unități se redistribuie noii societăți și se consideră transferat.
Drepturile prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă, respectiv suplimentarea drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă in luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994 când unitatea purta titulatura de RENEL, în urma negocierii mixte administrație - sindicat.
Astfel, în Contractul Colectiv de Munca pe anul 1992-1993 la art. 57 era prevăzut că Pentru asigurarea aprovizionării de toamna - iarna se va acorda fiecărui salariat un ajutor material echivalent clasei 4 de salarizare din grila RENEL din luna in care se plătește. Ajutorul se va acorda in prima Jal unii octombrie, iar începând cu anul 1994 in Contractul Colectiv de munca încheiat la nivel de unitate la art. (7.20) nu mai este menționat acest drept.
Prin nr.HG 365/1998, RENEL s-a transformat in prin reorganizare. In urma acestei hotărâri toate drepturile câștigate de personal au fost păstrate la noua unitate. In cărțile de munca ale angajaților apar aceste negocieri salariale care se păstrează in continuare, salariul de baza nemaifiind modificat de atunci decât în sensul creșterii.
In anul 2000, prin HG nr.627, s-a transformat în SC SA Prin această restructurare toate drepturile salariale câștigate anterior s-au păstrat in continuare conform art. 36 alin (1) și a art. 43 alin (1).
In anul 2002 cu procesul verbal nr. 11/20.12.2002 privind negocierea la nivel de unitate pe anul 2003 dintre administrație si organizațiile sindicale ale unității Federația energetica si Federația termoF. au stabilit introducerea in salariile de baza a următoarelor adaosuri in suma fixa existente in contractul colectiv de munca al SC SA începând cu 01.01.2003: contravaloarea unei cote de energie conform. Art. 4.90 din CCM; adaosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. Art. 4.88 (1) lit. c; prima de vacanta.
In anul 2003 s-a negociat CCM care este valabil doi ani, adică 2003 si 2004.
HG. nr. 103/2004 a prevăzut desființarea SC SA și înființarea noii unități SC Energetic C SA. căreia i s-a aplicat contractul colectiv de muncă al aprobat prin act adițional la CCM din anul 2003 înregistrat la Direcția Generală de Munca si Protecție Sociala cu numărul 4442/06.07.2004. Prin aceasta prelungire cu act adițional a CCM 2003 al SC SA cele doua confederații sindicale care au semnat împreuna cu administrația acest act adițional au recunoscut continuitatea înțelegerilor avute împreuna sub o altă denumire a unității.
In anul 2005 avut loc o noua negociere a Contractului Colectiv de Munca. La art. 1.2 s-a prevăzut " Contractul colectiv de munca SC Energetic C SA are la baza: CCM la nivel național, CCM la nivel de ramura, CCM la nivel SC SA și legislația in vigoare". La art. 4.86 s-a stabilit că reprezintă vechime neîntrerupta in SC Energetic C, inclusiv vechimea în fostele unități, RENEL, SC SA. ceea ce înseamnă ca și negocierile salariale obținute sub diverse titulaturi s-au păstrat.
În cărțile de munca ale salariaților sunt evidențiate aceste negocieri salariale care s-au păstrat pana in prezent, singurele modificări fiind cele de indexare a grilei de salarizare cu coeficientul de creștere salariala negociat. Daca aceste drepturi salariale nu ar fi fost păstrate ar fi trebuit să se micșoreze aceste salarii de baza ceea ce nu s-a întâmplat de la înființarea RENEL și pana in prezent, întrucât salariile angajaților nu au mai fost diminuate cu sumele ce ar reprezenta prima de vacanță și primele de Paști, C, Ziua Meseriei și aprovizionare toamnă-iarnă.
Susținerea reclamantului în sensul că pârâta a încălcat prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură nu poate fi reținută de instanță deoarece potrivit art. 137 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază", iar potrivit art. 176 alin. 6 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură se prevede că "fiecare din adaosurile prevăzute de acest articol se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Având în vedere că drepturile bănești sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând prima din luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994, iar drepturilor bănești sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând contravaloarea unei cote de energie conform. Art. 4.90 din CCM; adaosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. art. 4.88 (1) lit. c; prima de vacanta au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.01.2003 instanța a constatat că nu mai pot fi acordate încă o dată,motiv pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța a apreciat că menținerea acestor drepturi în cuprinsul contractelor colective de muncă la nivel de ramură pe anii 2005-2007 nu reprezintă altceva decât consfințirea faptului că ele se acordă în continuare prin modalitatea includerii lor în salariul de bază al angajaților astfel cum s-a convenit în anul 2003, însă acordarea lor an de an prin includerea în salariu nu poate fi admisă, fiind evident faptul că prevederile succesive au vizat păstrarea drepturilor câștigate de salariați în forma convenită în anii 1994 și, respectiv 2003 și nicidecum adăugarea succesivă la salariu a acestor beneficii.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul prin Sindicatul C și pârâta SC Energetic C SA, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Reclamantul susține că soluția pronunțată este nelegală și motivată superficial, pornind de la aplicarea greșită a principiului analogiei care este o metodă de soluționare juridică a unui caz neprevăzut de lege, dar asemănător cu alt caz prevăzut de lege.
S-a considerat că, din moment ce anterior înființării ui Energetic C, urmare HG nr. 103/2004, drepturile salariale pretinse au fost incluse în salariul de bază la vechea unitate și urmare negocierilor mixte administrație-sindicate ce nu pot fi trecute cu vederea, fiind preluate în noile contracte individuale de muncă privind obligațiile angajatorului referitor la plata drepturilor salariale, în prezent nu mai pot fi solicitate.
Că, au fost înlăturate concluziile raportului de expertiză, fără nici o justificare, Concluzia că drepturile salariale pretinse pe anii 2003 - 2004 au fost incluse în salariul de bază lunar, care a devenit mai mare, este total neîntemeiată deoarece perioada în discuție este alt decât cea pe care o analizează instanța, respectiv 205-2007, de când funcționează pârâta din litigiu - Energetic SA
Instanța nu ținut seama de dispozițiile art. 287 Codul Muncii, potrivit cu care sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărare, până la primul termen de înfățișare, dovadă pe care nu făcut-o cu acte scrise.
Că, au fost înlăturate, fără nici justificare, concluziile raportului de expertiză, care este o probă obiectivă.
Pârâta critică sentința sub aspectul neacordării în totalitate a cheltuielilor de judecată. din cuprinsul sentinței rezultând că instanța a acordat doar onorariu plătit către expert și nu acordat onorariul pe care l- achitat apărătorului ale, pe motiv că nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată suportate cu acest titlu.
Recursul declarat de reclamant se respinge pentru următoarele considerente;
in examinarea sentinței, prin prisma criticilor invocate și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, cu privire la primul motiv de recurs, invocat de reclamantul, instanța a avut în vedere și celelalte probe, nu numai raportul de expertiză, la dosarul cauzei existând confirmarea de primire a convocării, expertiza fiind de specialitate contabilă.
Nici cel de-al doilea motiv nu este întemeiat, fiind luate în considerare toate probele, procesele verbale și protocoalele încheiate între societate și sindicat, precum și Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2003, grilele de salarizare.
Expertiza a avut în vedere grilele de salarizare aplicabile pe perioada dedusă judecății, aceste grile reprezentând în fapt grila valabilă începând cu data de 01.01.2003 majorată de la an la an cu un anumit procent negociat de parteneri de dialog social.
De altfel, recurenta și-a însușit mențiunile din procesul verbal nr. 6821 din 14.03.2008 încheiat între reprezentantul recurentei și patronat, semnând actul în cauză, din care se desprinde că, solicitările ce vizau sporurile și adaosurile, nu sunt fundamentate, act prin care s-a soluționat conflictul de interese.
privind CCM pe anul 2008, reprezintă înțelegerea părților.
Cu privire la criticile privind CCM pe anul 2005-2007, nu se mai poate invoca o eventuală nelegalitate a clauzelor acestora putând fi introdusă o acțiune de anulare numai pe perioada existenței acestora.
Recurentul reclamant face trimitere și la dispozițiile art. 176 alin. 1 din CCM pe ramură, critică nefondată, atâta timp cât alin. 6 al aceluiași articol stabilește că "fiecare din adaosurile indexate, se acordă în unitățile în care prin CCM încheiat la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază".
Pârâta a făcut dovezi că, aceste sporuri și adaosuri, au fost cuprinse în salariul de bază, constatarea instanței de fond fiind corectă și prin prisma dispozițiilor art. 137 din CCM pe ramură.
Aceste aspecte sunt concretizate în probele aflate la dosarul cauzei (procese verbale, protocoale și CCM -uri).
Instanța a avut în vedere întreg probatoriul efectuat în cauză, apreciind că față de acesta nu era necesară încuviințarea efectuării unei noi expertize, dând posibilitatea părților să formuleze obiecțiuni, iar expertul a răspuns integral la acestea și nu se mai justifica astfel cererea reclamantei.
Nu se poate reține, nici încălcarea dreptului la un proces echitabil potrivit art.6 din Convenție, în condițiile în care instanța a făcut o interpretare și aplicare corectă în cauză a prevederilor legale relevante în soluționarea justă a cauzei, fiind respectat termenul rezonabil impus de normele europene.
Recursul intimatei pârâte este întemeiat pentru motivele ce se vor expune în continuare;
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă partea care cade în pretenții este obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În cauză acțiunea formulată de reclamant a fost respinsă astfel că în temeiul dispozițiilor legale sus menționate acesta va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, către pârât.
Cum prin sentința instanței de fond reclamantul a fost obligat la plata către pârât a sumei de 300 lei, iar din actele depuse de pârât rezultă că suma totală plătită ca onorarii pentru expertiză și avocat este de 400 lei, urmează a fi admis recursul formulat de pârât.
Modificată în parte sentința în sensul că obligă reclamantul la 100 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Vor fi menținute restul dispozițiilorsentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul reprezentat de SINDICATUL C, împotriva sentinței civile nr.1365 din 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de pârâtul SC C SA împotriva sentinței civile nr.1365 din 09.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că mai obligă reclamanta la suma de 100 lei, cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
2ex/
Red.jud. -/19.01.2010.
Jud.fond /
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Florența Carmen Cojocaru, Corneliu