Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 900/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 900/2009

Ședința publică din 24 septembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cismaru Monica Maria judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Crețoiu Victor

- - JUDECĂTOR 3: Vesa

- - grefier

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamantele - și, împotriva sentinței civile nr.31/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a înregistrat două cereri formulate de reclamante recurente prin care solicită a se lua act de renunțarea la judecata recursului.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea în conflict de drepturi precizată, înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamantele și, au chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul Școlar al Județului H și Școala Generală cu clasele I-VIII nr. 2 H, solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe perioada 01.01.2007 - 01.07.2007, actualizate cu rata inflației de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă, precum și obligarea unităților de învățământ să asigure plata acestor tranșe suplimentare. S-au solicitat cheltuieli de judecată.

În fapt, s-a arătat că salarizarea personalului didactic este reglementată în principal de prevederile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative care reglementează salarizarea personalului bugetar (Ordonanțe emise de Guvern și acte administrative cu caracter normativ emise de Ministerul Educaței, Cercetării și T).

Textele legale, îndeosebi art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr.128/1997 menționează expres că salariații din învățământ - personal didactic, trebuiau să beneficieze de cele 3 tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ, și pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuia să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. Totuși membrii de sindicat care au calitatea de reclamanți în această cauză nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare, deși îndeplinesc condițiile de vechime prevazute de lege, respectiv au 30, 35 și 40 ani de activitate în învățământ.

S-a menționat că, deși Legea nr.128/1997 a suferit până în prezent numeroase modificări și chiar abrogări, prevederile art.50 al. 1 și 2 au fost menținute, și niciunde în cuprinsul legii nu s-a prevăzut că cele 3 tranșe suplimentare s-ar include în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea personalului didactic, fiind vorba de un drept suplimentar recunoscut în favoarea personalului cu activitate îndelungată în învățământ.

În drept, au fost invocate prevederile art.112 cod procedură civilă, art.6 al.2 și art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, art. 28 din Legea nr. 54/2003, art. 67 din Legea nr.168/1999, art.48-50 din Legea nr.128/1997, OUG nr.68/2004 și nr.18/2005, OUG nr.4/2006, nr.11/2007 precum si Ordinele nr. 4848bis/2004, nr.3541/2006 și nr.1350/2007.

Prin sentința civilă nr.31/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu numărul de mai sus acțiunea a fost admisă.Pârâții au fost obligați sî le plătească reclamanților diferențele salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, începând cu data de 01.01.2007 și până la 01.07.2007.S-a dispus actualizarea acestor sume cu indicii de inflație de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă. A fost obligată pârâta Școala generală nr.2 H să facă demersurile necesare în vederea obținerii fondurilor bănești pentru plata sumelor sus menționate.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Conform prevederilor art. 48-50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, salariul acestei categorii de personal se compune din salariul de bază stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în sporuri, adaosuri și alte drepturi salariale suplimentare.

Salarizarea personalului didactic preuniversitar se stabilește prin lege în mod diferențiat, în funcție de criteriile stabilite conform art. 49 din Legea nr.128/1997, între care și criteriul vechimii recunoscute în învățământ.

de bază pentru personalul didactic se stabilesc prin două elemente enunțate în cuprinsul art.48 al.3 din Statut, respectiv în funcție de coeficienții de ierarhizare (multiplicare) prevăzuți în anexele ce fac parte integrantă din lege, precum și în funcție de valoarea coeficientului de ierarhizare (multiplicare), aprobată anual prin hotărâre de guvern.

În continuare, art. 50 al Statutului a reglementat în beneficiul personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșa de vechime la salarizare - aplicabilă întregii categorii de personal didactic, precum și 3 tranșesuplimentarede vechime care se acordă doar personalului didactic cu o vechime minimă de 30 ani în activitatea de învățământ.

Or, reclamantele au facut parte din categoria personalului didactic în cadrul pârâtei Școala Generală cu clasele I-VIII nr. 2 - unitate de învățământ, iar din adeverința eliberată de aceasta rezultă că reclamantele îndeplinesc condiția de vechime în activitatea de învățământ cuprinsă în tranșele de 30 ani - peste 40 de ani, fiindu-le aplicabile prin urmare prevederile art.50 din Legea nr.128/1997.

Din probele administrate în cauză, reiese faptul că drepturile salariale cuvenite reclamanților personal didactic au fost calculate în mod eronat, pârâții nefăcând aplicarea creșterii coeficientului de ierarhizare asupra salariilor reclamanților, în condițiile art.50 din Legea nr.128/1997.

Astfel, în temeiul legii, cele 3 tranșe de vechime se aplică personalului didactic care a desfășurat 30 ani, 35 ani și peste 40 de ani de activitate în învățământ, și pentru fiecare dintre acestea se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Natura juridică a acestui drept specific persoanelor cu o vechime apreciabilă în învățământ rezultă fără echivoc din textul art. 50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997, fiind evident că prin reglementarea celor 3 tranșe specifice, denumite de altfel chiar "suplimentare", legiuitorul a instituit un drept salarial distinct de alte drepturi sau sporuri, doar în beneficiul segmentului de personal didactic cu o vechime minimă în specialitate de 30 de ani.

Creșterea salarială rezultată din aplicarea majorării coeficientului de ierarhizare în cazul celor 3 tranșe pe măsura dobândirii vechimii speciale numai în activitatea de învățământ, este suplimentară creșterii salariale specifice trecerii de la un segment de vechime la altul și care se aplică tuturor salariaților cadre didactice.

Prin urmare, drepturile salariale cuvenite personalului didactic cu vechime de 30, 35 și peste 40 ani în învățământ, trebuie să fie calculate succesiv, prin adăugarea la coeficientul de multiplicare din Anexa nr. 2 din Legea nr.128/1997 modificată și completată, a tranșei suplimentare de vechime în cuantum de câte 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime la salarizare.

Salariul astfel calculat constituie salariu de bază al persoanei, la care se aplică alte sporuri și indemnizații acordate.

Într-adevăr, prevederi exprese privind includerea creșterilor de 1/25 reprezentând tranșe suplimentare de vechime în coeficienții de ierarhizare aplicabile personalului din învățământul preuniversitar sunt cuprinse în art.5 al OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ.

Cu toate acestea, analizând valoarea coeficienților de multiplicare la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, prevăzuți în Anexa nr. 2 din Statut, așa cum este modificată prin Ordinul nr. 15/2008 - rezultă că într-adevăr creșterea suplimentară de 1/25 nu a fost introdusă în valoarea acestora.

Aceasta rezidă și din analiza comparativă a coeficienților de multiplicare aplicabili în perioada 2005- 2007 personalului didactic din învățământul preuniversitar, așa cum au fost stabiliți și modificați succesiv prin OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, OG nr. 4/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ, OG nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ, așa cum a fost aprobată prin Legea nr.220/2007.

<LLNK 12004 68180 301 0 46>OUG)obbbbs

Astfel, evoluția valorilor coeficienților de multiplicare relevă că modificările operate anual asupra Anexei nr.2 din Legea nr.128/1997 au vizat doar creșteri specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta, fără vreo majorare suplimentară a ultimelor 3 tranșe de vechime în învățământ.

n considerentele celor sus arătate, instanța a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamantelor,și admis așa cum a fost formulată. Pe cale de consecință, au fost obligați pârâții la plata către fiecare reclamant a diferențelor salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ pe perioada 01.01.2007 - 01.07.2007, întrucât mențiunea referitoare la acordarea drepturilor bănești de la data îndeplinirii criteriilor de acordare și până la data pronunțării hotărârii, nu poate modifica voința expresă a reclamantelor, care în cuprinsul capătului 1 de cerere au solicitat acordarea drepturilor bănești pe perioada 01.01.2007 - 01.07.2007.

În vederea unei despăgubiri integrale, având în vedere devalorizarea monedei naționale, s-a dispus plata acestor sume, actualizate cu indicii de inflație, de la data scadenței fiecăreia și până la achitarea efectivă.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea unităților de învățământ să asigure plata acestor tranșe suplimentare, instanța a reținut că raportat la prevederile art.167 din Legea nr.84/1995 a învățământului, bugetul de venituri și cheltuieli al unității de învățământ se întocmește anual de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, iar directorul unității de învățământ este ordonator terțiar de credite.

Drepturile salariale ale personalului didactic fac parte din categoria cheltuielilor de personal și sunt cuprinse în finanțarea de bază a unităților de învățământ raportat la prevederile Legii mai sus citate, și prin urmare contravaloarea acestora se înscrie în bugetul unității de învățământ și trebuie cuprinsă în bugetul local al localității în a cărei rază teritorială se află aceasta.

E adevărat că unitățile școlare fac plăți direct din fondurile alocate cu titlu de cheltuieli de personal în cadrul bugetului, dar lipsa acestor fonduri ar face imposibilă efectuarea unor asemenea plăți, iar dispozițiile hotărârii judecătorești s-ar goli de conținut. Ca urmare, în calitate de angajator, unitatea de învățământ are obligația să calculeze și să solicite ordonatorilor de credite alocarea fondurilor pentru plata diferențelor drepturilor salariale în discuție.

In consecință, pârâta Școala Generală cu clasele I-VIII nr. 2, unitate de învățământ a fost obligată să facă demersurile necesare în vederea obținerii fondurilor bănești pentru plata sumelor sus menționate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii.

În expunerea de motive arată că au depus la instanța de fond două hotărâri și au solicitat să li se soluționeze cererile în același mod ca în acestea, dar instanța de fond le-a admis doar în parte acțiunea.

Pentru termenul de azi reclamantele au depus la dosar cereri de renunțare la judecată împrejurare față de care, în conformitate cu prevederile art.246,Curtea va lua act de renunțarea la judecata recursului formulat de acestea împotriva sentinței civile nr.31/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de renunțarea la judecata recursului formulat de reclamantele - și, împotriva sentinței civile nr.31/LM/2009 pronunțată de, împotriva sentinței civile nr.31/LM/2009, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24.09.2009.

Președinte, Judecător, Judecător.

- - - - - -

Grefier,

-

Red.CV

Tehnored.TM/2 ex

Jud.

Președinte:Cismaru Monica Maria
Judecători:Cismaru Monica Maria, Crețoiu Victor, Vesa

Vezi şi alte speţe de drept civil: