Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 9255/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9255
Ședința publică de la 23 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat pârâtul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, împotriva sentinței civile nr.1963/01.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, prin consilier juridic și intimatul reclamant, lipsind intimatul pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părților prezente asupra recursului.
Consilier juridic -, pentru recurentul pârât, solicită admiterea recursului conform motivelor formulate și rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantului.
Intimatul reclamant, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței Tribunalului Dolj, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea înregistrată la data de 17.12.2007 reclamantul a chemat in judecată pârâtul Oficiul de Cadastru șu Publicitate Imobiliară D solicitând instanței să fie obligat la încheierea unui act adițional prin care să fie obligat să plătească un procent de 30 % din salariul de bază începând cu data de 10.07.2006 cu titlu de spor de confidențialitate.
In motivarea acțiunii a arătat că la data de 10.07.2006 a încheiat cu pârâta contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 66 in Registrul general al salariaților, prin care s-a prevăzut clauza de confidențialitate, fără a i se acorda sporul de confidențialitate, spor de care colegii săi beneficiau la acea dată.
Că la data de 11.04.2007 a încheiat cu pârâta un act adițional prin care s-a negociat atât salariul de încadrare cât și sporul de confidențialitate, cu care nu a fost de acord deoarece colegii săi registratori beneficiau și beneficiază în continuare pentru același fel de muncă prestată în cadrul unității de spor de confidențialitate in cuantum de 30%.
Consideră că s-a făcut o discriminare intre el și colegii săi registratori, fără nicio bază legală, atâta tâmp cât intre munca desfășurată de el și cea depusă de colegii săi nu există nicio diferență nici in ceea ce privește volumul de muncă nici referitor la calitatea muncii prestate conform principiului statuat de legislația muncii atât pe plan național cât și la nivel european " pentru muncă egală plată egală ", consideră că trebuie să beneficieze și el de spor de confidențialitate in cuantum de 30% din salariul de bază.
La data de 5.02.2008 pârâta a depus la doar întimpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Instanța a dispus introducerea in cauză a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, in calitate de autoritate consultativă.
La data de 6.02.2008 reclamantul și-a precizat acțiunea in sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata sporului de confidențialitate in procent de 30% începând cu data de 10.07.2006, până la încheierea unui act adițional care să prevadă acest procent, obligarea pârâtei la încheierea unui act adițional care să cuprindă și acest spor de confidențialitate de 30%.
La data de 10.03.2008 Sindicatul " Cartea Funciară D", prin reprezentantul legal președinte, a formulat cerere de intervenție accesorie in interesul reclamantului prin care a solicitat admiterea acțiunii introductive.
In motivarea cererii de intervenție accesorie a arătat că încă din anul angajării sale ca registrator in cadrul OCPI D prin contractul individual de muncă nr. 54/17.12.2004 și actul adițional încheiat la 01.01.2005 s-a prevăzut un spor de confidențialitate in cuantum de 30% din salariul de încadrare spor de care a beneficiat și beneficiază și in prezent.
In ceea ce privește acordarea acestui spor a obținut sentința nr. 1991/30.10.2006 a Tribunalului Dolj.
Consideră că se face o discriminare negativă în ceea ce-l privește pe colegul său, având în vedere faptul că desfășoară același tip de muncă, dar plata este diferită, situație în care se află și celălalt coleg domnul registrator - care a beneficiat și beneficiază în continuare de sporul de confidențialitate in cuantum de 30%din salariul de încadrare.
In ședința publică de la 4.01.2008 instanța a încuviințat in principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Sindicatul Cartea Funciară
In cauză s-a citat Consiliul National pentru Combaterea Discriminării ca autoritate consultativă in domeniul discriminării, potrivit art. 27 din OG nr. 137/2000.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 1963 din 1 aprilie 2008, admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul, a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Sindicatul "Cartea Funciară" D în interesul reclamantului.
A fost obligată pârâta la plata sumelor reprezentând diferențele dintre sporul de confidențialitate de 30% și cel efectiv încasat, începând cu data de 10 iulie 2006 până la data pronunțării și, în continuare, pe parcursul derulării raporturilor contractuale de muncă.
A respins cererea privind obligarea pârâtei la încheierea unui act adițional privind sporul de confidențialitate. De 30%.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut, din fisele postului celor trei registratori ai unității pârâte si din întâmpinarea depusă la dosar, că aceștia au funcția de registrator grad III, îndeplinesc aceleași atribuții, însă sunt salarizați diferit, așa cum rezultă din contractele individuale de muncă si actele adiționale la acestea.
In aceste condiții instanța a apreciat că se face o discriminare indirectă intre reclamant și colegii săi registratori, invocându-se succesiunea in timp a dispozițiilor contractelor colective de muncă.
Atâta tâmp cât intre munca desfășurată de cei trei salariați nu există nicio diferență nici in ceea ce privește volumul de muncă, nici referitor la calitatea muncii prestate, se încalcă dispozițiile art. 154 al. 3. "la stabilirea si acordarea salariului este interzisă orice discriminare", precum si art. 5 al. 1,2,3, 4 care consacră la al. 1 principiul egalității de tratament față de toți salariații, iar la al. 2 se prevede că este interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe anumite criterii.
La al. 4 se prevede că actele si faptele întemeiate in mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la al. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe constituie discriminare indirectă.
In cauză motivul pentru care, in concepția intimatului justifică această situație, este neprevederea acestui spor in contractele colective de muncă ulterioare, motiv ce nu este de natură să justifice discriminarea creată, încadrându-se in categoria altor criterii decât cele prevăzute la al. 2 al art. 154, producând efectele unei discriminări directe.
Potrivit art. 2 al 4 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea faptelor de discriminare "orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust o persoană,. față de alte persoane, atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale."
In cauză sunt aplicabile dispozițiile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Oficial al Comunităților Europene () nr. din 19 iulie 2000, și prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, publicată în Oficial al Comunităților Europene () nr. 303 din 2 decembrie 2000."
Împotriva sentinței a declarat recurs la data de 5 mai 2008, pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate pe aceeași dată s-a susținut că în mod greșit prima instanță admis cererea formulată de reclamantul, prin hotărârea pronunțată Tribunalul Dolj ignorând în mod voit probele administrate în cauză și dând o interpretare preferențială unor dintre acestea.
Astfel, s- susținut că prima instanță s-a raportat la Contractul individual de muncă nr. 54 din 17 decembrie 2004 și Actul adițional încheiat la 1 ianuarie 2005, prin care s- prevăzut sporul de confidențialitate în cuantum de 30% acordat la salariul de încadrare privind pe numitul și Actul adițional la Contractul individual de muncă încheiat pe data de 1 ianuarie 2005 privind pe registratorul -, fără a ține cont de faptul că cei doi registratori, cu aceeași funcție și activitate ca și reclamantul, au dobândit sporul de confidențialitate de 30% în baza unei hotărâri judecătorești, respectiv sentința nr. 1991 din 30 octombrie 2006, a Tribunalului Dolj.
Sub acest aspect, în mod eronat prima instanță a reținut că reclamantul a fost discriminat în mod direct față de cei doi registratori, colegii săi ( și -), considerând că la muncă egală și funcții egale primesc sporuri diferite, discriminarea existând numai în situația în care cei doi nu ar fi obținut sporul respectiv prin hotărâre judecătorească, ci în situația în care diferențierea ar fi izvorât din Contractele colective de muncă aplicabile sau Contractele individuale de muncă complinite cu Actele adiționale din data de 1 ianuarie 2005.
S-a mai susținut că sporul de confidențialitate constituie un element variabil al salariului, plătindu-se numai în anumite condiții speciale, spor ce nu intră în categoria drepturilor salariale câștigate, retragerea și acordarea acestuia putându-se efectua în mod unilateral de către angajator, fiind încălcată în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 414/2005 care prevede că "drepturile salariale suplimentare cum sunt primele, sporurile sau adaosurile prevăzute în actele normative, nu constituie drepturi fundamentale consacrate de Constituție, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate".
Al doilea motiv de recurs a vizat faptul că Tribunalul Dolja dispus acordarea sporului de confidențialitate de 30% începând cu data de 20 iulie 2006, dată la care s-a încheiat Contractul individual de muncă de către reclamant, ce a fost înregistrat sub nr. 66 din 10 iulie 2006, în condițiile în care, la data angajării, acesta avea posibilitatea să negocieze, conform lit."L" pct."e", clauza de confidențialitate, lucru care nu s-a întâmplat, contractul individual de muncă fiind semnat fără obiecțiuni, întrucât în perioada respectivă era valabil Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2006, înregistrat sub nr. 5087 din 28 septembrie 2005 la Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială municipiului B, contract prin care angajatorul și-a exprimat voința de nu mai acorda sporul de confidențialitate salariaților care manipulează informații de interes public.
De asemenea, prin Contractul colectiv de muncă înregistrat sub nr. 1614 din 29 martie 2007, prin dispozițiile art. 96 alin. 3 și 96 alin. 2 lit."h" s-a prevăzut că începând cu data de 1 aprilie 2007 se acordă salariaților o creștere de 12% la salariile actuale, beneficiind și de sporul de confidențialitate de 5% doar categoriile de personal din cadrul Agenției Naționale de Publicitate Imobiliară și a instituțiilor subordonate, care în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu intră în contact cu documente al cărui caracter confidențial este stabilit prin legi speciale.
S-a concluzionat sub același aspect că atât la încheierea Contractului individual de muncă nr. 66 din 10 iulie 2006, cât și Actului adițional nr.1, angajatorul nu a făcut decât să aplice dispozițiile celor două Contracte colective de muncă, respectiv nr. 5087 din 28 septembrie 2005 și nr. 1614 din 29 martie 2007.
S-a susținut și faptul că instanța a omis să se pronunțe cu privire la legalitatea sporului de confidențialitate solicitat de reclamant în raport de prevederile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, prin care s- modificat prevederile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 privind cadastru și publicitatea imobiliară; de prevederile Ordonanței nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salariat potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul stabilirii salariilor de bază pentru personalul contractual din sector bugetar și al personalului salarizat conform Legii nr. 154/1998, prevederi care consacră dreptul angajatorului (ordonator principal de credite), în speță Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de a stabili categoriile de personal, cuantumul și condițiile de acordare ale sporului de confidențialitate.
Sub acest aspect s-a arătat că prin Contractele colective de muncă încheiate la nivel de pe anul 2007-2008, ordonatorul principal de credite, de comun acord cu sindicatele, au prevăzut un spor de confidențialitate pentru toți salariații, de 5%, iar pentru categoriile de personal care, în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu, intră în contact cu documentele ale căror caracter de confidențialitate este stabilit prin legi speciale, un spor de confidențialitate de până la 30%, reclamantul neintrând în această ultimă categorie.
Recurs declarat de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară se privește ca nefondat și urmează fi respins având în vedere următoarele considerente:
Astfel, în mod întemeiat, prima instanță a reținut că există o discriminare directă în ceea ce privește salarizarea reclamantului față de ceilalți doi colegi registratori, respectiv numiții și -, avându-se în vedere fișa postului și încadrarea, înscrisuri din care rezultă că toți trei au funcția de registratori gradul III, îndeplinesc aceleași atribuții, însă sunt salarizați în mod diferit în sensul că reclamantului nu i se acordă sporul de confidențialitate în cuantum de 30%, spor de care beneficiază colegii săi registratori.
Sunt aplicabile în acest sens dispozițiile Directivei Consiliului Europei nr. 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Oficial al Comunităților Europene () cu nr. 180 din 19 iulie 2000 și prevederile Directivei Consiliului Europei cu nr.2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, publicată în Oficial al Comunității Europene cu nr. 303 din 2 decembrie 2000.
Din perspectiva acestor Directive ale dreptului comunitar au fost încălcate de către pârâtă dispozițiile art. 154 alin. 3 din Codul Muncii și dispozițiile art. 5 alin. 1,2 și 4 din același cod, care consacră principiul egalității de tratament față de toți salariații; că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare; că este interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat bazată pe anumite criterii.
Sub acest aspect este lipsită de relevanță susținerea recurentei că sporul de confidențialitate de 30%, acordat la salariul de încadrare, celor doi registratori, colegi cu reclamantul, ( și -) s-a întemeiat pe efectele unei hotărâri judecătorești, respectiv sentința nr. 1991 din 30 octombrie 2006 a Tribunalului Dolj și nu pre prevederile Contractelor individuale de muncă semnate de cei doi, complinite cu cele două Acte adiționale încheiate pe data de 1 ianuarie 2005.
S-a considerat, în această privință, că nu poate exista o discriminare directă între cei trei registratori, atâta timp cât ceilalți, în afară de reclamant, beneficiază de sporul de confidențialitate în cuantum de 30% în baza unei hotărâri judecătorești și nu pe baza Contractelor individuale de muncă și a Actelor adiționale.
Aceste susțineri sunt atât lipsite de relevanță, cât și nefondate, în condițiile în care în Contractul colectiv de muncă încheiat pe data de 2 septembrie 2004 cu nr. 5612 în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară s-a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate de 30%, iar prin Actele adiționale încheiate pe data de 1 mai 2005 cei doi registratori de gradul IV din cadrul D au beneficiat de o indemnizație de confidențialitate în procent de 30% acordat la salariul de încadrare.
Aceste prevederi nu au fost respectate de către angajator, astfel încât s- ajuns ca prin efectele unei hotărâri judecătorești pârâta D să acorde sporul respectiv celor doi registratori.
In același timp, în contractul individual de muncă încheiat cu reclamantul și înregistrat sub nr. 66 din 10 iulie 2006, se prevede la lit."L pct."e" clauza de confidențialitate, în sensul că salariatul se obligă, ca pe durata desfășurării contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care a luat cunoștință în timpul executării contractului, iar pentru respectarea acestei clauze acesta beneficiază de o indemnizație, fără a se preciza însă cuantumul, iar actul adiționale este semnat de către acesta cu obiecțiuni la data de 11 aprilie 2007, în sensul că este de acord cu salariul de încadrare însă nu cu sporul de confidențialitate de 5% pe care-l consideră discriminatoriu față de procentul de 30% obținut de către ceilalți doi colegi ai săi registratori, ce-și desfășoară aceeași activitate și-n aceleași condiții.
Se vor respinge astfel motivele de recurs formulate de către pârâtă privitor la faptul că, Contractul individual de muncă nr. 66 din 10 iulie 2006, cât și Actul adițional din data de 11 aprilie 2007 au făcut aplicarea contractelor colective de muncă înregistrate sub nr. 5087 din 28 septembrie 2005 și nr. 1614 din 29 martie 2007.
Referitor la același motiv de recurs, se poate adăuga și faptul că prin sentința nr. 817 din 17 aprilie 2006 a Tribunalului Dolj, pronunțată în dosarul nr. 42/CM/2006, s-a dispus anularea Ordinului nr. 43 din 31 ianuarie 2006 emis de Oficiul Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, prin care intimata a dispus încetarea acordării sporului de confidențialitate începând cu data de 1 ianuarie 2006.
Este nefondat și cel de-al doilea motiv de recurs invocat de pârâtă având drept obiect legalitatea sporului de confidențialitate solicitat de către reclamant conform dispozițiilor Legii nr. 247/2005, care modificat art. 71 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 privind publicitatea imobiliară și a dispozițiilor OG nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului bugetar salariat potrivit OUG nr. 24/2000 și a personalului salarizat conform Legii nr. 154/1998.
In baza acestor acte normative, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a dispus acordarea sporului de confidențialitate în cuantum de 5% pentru toți salariații și în cuantum de până la 30% pentru categoriile de personal care în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu intră în contact cu documente ale căror caracter de confidențialitate este stabilit prin legi speciale.
Sub acest aspect, se constată că intimata a făcut o greșită aplicare a acestora acordând tuturor salariaților, printre care și celor trei registratori, sporul de confidențialitate într-un cuantum minim de 5%, nefăcându-se nici o diferențiere între simplii salariați și cei care exercită funcții de conducere în cadrul D, ținându-se cont de faptul că atât reclamantul,m cât și cei doi colegi ai săi, își desfășoară activitatea în calitate de registratori și în cadrul atribuțiilor de serviciu manipulează documente ale căror caracter de confidențialitate este mult mai pronunțat.
Față de cele arătate, se constată că hotărârea Tribunalului Dolj este legală, nefiind afectată de nici unul de motivele de casare sau,modificare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, recursul declara de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară se privește ca fiind nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat pârâtul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ, împotriva sentinței civile nr.1963/01.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimatul pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2ex/IE/31.10.2008
fond:
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen
