Speta Legea 10/2001. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1/2009 -
Ședința publică din 20 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanta domiciliată în O,-, - 9,. 9, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001 și INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI O, ambii cu sediul în O, nr. 1, județul B, împotriva sentinței civile nr. 624 din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru apelanta reclamantă - lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 26.11.2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001 și INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Reprezentanta apelantei reclamante depune chitanța nr. -/1 din 20.01.2009 emisă de CEC Bank - - Sucursala O, potrivit căreia a achitat diferența onorariului pentru expert în sumă de 500 lei.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelantei reclamante solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii, iar în consecință a fi obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 264.000 lei cu titlu de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în O,-, în temeiul Legii nr. 10/2001. Solicită totodată obligarea părții intimate la cheltuieli de judecată în fond și apel, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert. Arată că imobilul a format proprietatea reclamantei și a fost expropriat, restituirea în natură nu este posibilă deoarece construcția a fost demolată iar pe terenul aferent s-au construit blocuri; valoarea despăgubirilor a fost stabilită prin expertiza tehnică efectuată în cauză și necontestată de nici una din părți.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 624 din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins acțiunea precizată, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Instituția Primarului Municipiului O, Comisia Locală O de aplicare a Legii nr. 10/2001 și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 1905 din 8.06.2006 emisă de Instituția Primarului Municipiului O, s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită și s-a propus acordarea de despăgubiri reclamantei în condițiile Legii nr. 10/2001, pentru cota de 1/2 părți din imobilul situat în O,-, înscris în nr. 7444 O, nr. top. 4974/1.
La baza emiterii acestei dispoziții a stat referatul de fundamentare întocmit de Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, nr. 57924 din 3.05.2006, prin care s-a reținut că imobilul în litigiu este imposibil de restituit, casa situată în O,- a fost demolată, iar terenul este ocupat de blocuri de locuințe, alei și rețele subterane. De asemenea, s-a mai reținut că, cu ocazia exproprierii s-au acordat celor doi proprietari tabulari, respectiv reclamantei și fratelui acesteia, numitul G, despăgubiri în sumă de 27.308,23 lei pentru întreg imobilul.
Din actele dosarului, instanța reține că reclamanta a formulat notificarea înregistrată la Biroul executorului judecătoresc - sub nr. 1019 din 20.09.2001, prin care a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul situat în O,-, în care a arătat că imobilul casă a fost demolat și că pentru casă și teren a fost despăgubită cu o sumă infimă.
Imobilul în litigiu, situat în O,-, din probele depuse, a fost expropriat de la reclamantă și numitul G, pentru care le-au fost acordate despăgubiri în cuantum de 27.308,23 lei.
Conform situației de carte funciară nr. 7444 O, asupra imobilului cu nr. top. 4974, reprezentând în natură casă și 367 mp. teren, a fost întabulat dreptul de proprietate al reclamantei, fostă, și al fratelui acesteia, numitul G, în părți egale, cu titlu de cumpărare, întabulare făcută în baza încheierii de carte funciară nr. 6140 din 12 august 1972.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta a contestat faptul că deși a solicitat despăgubiri pentru întreg imobilul în litigiu, prin dispoziția contestată i-au fost acordate despăgubiri doar pentru cota de 1/2 parte, că nu a cunoscut faptul că și fratele său G trebuia să formuleze notificare la Legea nr. 10/2001, iar în anul 2003 nu a mai fost recunoscut actul prin care numitul G i-a cedat partea sa din imobil.
În ședința publică din 8 mai 2007, reprezentanta reclamantei a arătat că numitul Gaî mputernicit-o pe reclamantă să formuleze notificare la Legea nr. 10/2001, susținere contrazisă de însăși aspectele învederate de reclamantă în acțiune și precizarea de acțiune, potrivit cărora a formulat notificarea la Legea nr. 10/2001 pentru acordare de despăgubiri pentru întreg imobilul și că primăria nu i-a spus că și fratele său, G, "trebuia să facă la fel ", din nici o susținere a reclamantei sau act al dosarului nu rezultă că reclamanta a formulat notificare la Legea nr. 10/2001 și pentru G, fiind mandatată de acesta, după cum rezultă foarte clar că reclamanta solicită despăgubiri în favoarea sa pentru întreg imobilul și nu a solicitat ca aceste despăgubiri să se acorde și lui
Din probațiunea administrată în cauză, instanța a reținut că în mod corect, prin dispoziția contestată, s-a propus acordarea de despăgubiri reclamantei pentru cota de 1/2 parte din imobilul în litigiu, întrucât, conform probelor administrate, reclamanta a deținut în proprietate doar cota de 1/2 parte, cealaltă J fiind proprietatea numitului G, care nu a formulat notificare pentru cota sa în condițiile Legii nr. 10/2001.
Împrejurarea că la dosarul cauzei s-a depus un script adresat Primăriei Municipiului O, prin care numitul Gaa rătat că cedează partea care i se cuvine din imobilul în litigiu în favoarea reclamantei, nu este de natură a conduce la acordarea de despăgubiri reclamantei și pentru cota de 1/2 parte din imobilul în litigiu, care a aparținut lui G, în condițiile în care acesta nu a formulat notificare în condițiile Legii nr. 10/2001, această cerere adresată Primăriei Municipiului O în anul 2003, prin care Gaa rătat că cedează partea sa reclamantei este, în opinia instanței, lipsită de suport juridic.
De asemenea, nici dispozițiile art. 4 pct. 4 din Legea nr. 10/2001, invocate de reprezentanta reclamantei în susținerea cererii de chemare în judecată, în ședința publică din 11.09.2007, nu sunt aplicabile speței de față, întrucât textul de lege se referă la situația moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de lege, de cotele lor profitând ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus cerere de restituire, ori reclamanta a formulat notificarea la Legea nr. 10/2001 în calitate de persoană îndreptățită, și nu în calitate de moștenitor, iar numitul G este și a fost în viață la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe, în termen a formulat apel reclamanta, care a solicitat schimbarea sentinței, admiterea plângerii sale și modificarea dispoziției emisă de Primarul Municipiului O în sensul solicitat în petitul acțiunii introductive.
A mai solicitat de asemenea apelanta, să se dispună obligarea Statului Român la despăgubiri bănești pentru imobilul ce a fost preluat abuziv de la reclamantă și fratele acesteia,
În motivarea apelului s-a susținut că imobilul din litigiu a fost preluat de la reclamantă și fratele acesteia cu titlul expropriere, de către Statul Român, în prezent acesta nu mai poate fi restituit în natură deoarece este ocupat de blocuri de locuințe, și astfel se impune a se acorda despăgubiri echitabile pentru bunul preluat abuziv.
A mai invocat apelanta că a formulat cerere pentru întregul imobil, având acordul fratelui său, care este coproprietar, în acest sens.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză, arătând că în speță calitate procesuală pasivă au Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Și intimatul Primarul Municipiului O s-a opus admiterii apelului, invocând că reclamantei i se cuvine doar cota de 1/2 parte din imobil, pentru diferența de cotă aparținând fratelui său, cât timp acesta nu a formulat notificare, nu se pot acorda despăgubiri.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este esențial nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Imobilul din litigiu, înscris în nr. 7444 O, nr. top. 4794/1, în natură casă și teren în suprafață de 367 mp. a fost preluat cu titlul expropriere de la reclamantă și fratele acesteia, G, fără ca acestora să li se plătească vreo indemnizație.
Reclamanta a depus notificare în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, prin care a solicitat despăgubiri pentru întregul imobil preluat de stat în anul 1982.
În fața instanței de fond s-a depus un înscris emanând de la coproprietarul G, prin care acesta a confirmat că s-a înțeles cu sora sa, coproprietara, asupra despăgubirilor ce urmează a fi încasate pentru imobilul din litigiu.
În speță, sunt astfel incidente dispozițiile art. 1153 Cod civil, mandatul încheiat între reclamantă și fratele acesteia nefiind obligatoriu a avea forma scrisă.
Existența acestui mandat este confirmată atât de notificarea reclamantei, prin care a solicitat întregul imobil, cât și de acordul expres dat de mandant, potrivit înscrisului aflat la fila 8 din dosarul de fond.
Prin urmare, notificarea formulată de reclamantă privește întregul imobil din litigiu și cu privire la măsurile reparatorii cuvenite, prevăzute de legea de retrocedare, trebuia să se pronunțe instanța de fond.
Imobilul preluat cu titlul expropriere, fără a se dovedi că foștilor coproprietari li s-a plătit vreo despăgubire, face obiectul Legii nr. 10/2001, în conformitate cu dispozițiile art. 2. Acesta nu poate fi restituit în natură, deoarece este ocupat de blocuri de locuințe, edificate după expropriere, de către Statul Român.
Prin urmare, foștilor proprietari li se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent, pentru întregul imobil înscris în nr. 7444
De altfel, incidența în speță a Legii nr. 10/2001 și îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii, nu este contestată de pârâți.
În concluzie, reclamantei i se recunoaște că deține un bun în înțelesul art. 1 Protocolul 1 din, dar simpla recunoaștere a deținerii acestui bun nu este suficientă pentru protecția efectivă a acestuia.
Cum restituirea în natură a imobilului ce a fost deținut de foștii proprietari și care a fost preluat abuziv de stat nu mai este posibilă, urmează ca acestora să li se stabilească despăgubiri prin echivalent pentru bunul amintit.
Prin Legea nr. 10/2001, modificată succesiv și republicată, au fost stabilite o serie de modalități de despăgubire a foștilor proprietari, între care și acordarea de acțiuni la Fondul "Proprietatea". În sarcina statului există obligația pozitivă de a respecta dreptul de proprietate, simpla adoptare a unor măsuri reparatorii în concordanță cu normele internaționale nefiind suficientă, dacă nu este urmată de măsuri concrete de aplicare într-un termen rezonabil, astfel încât acordarea de măsuri reparatorii să nu fie o simplă iluzie.
Statului Român la o problemă de ordine general (restituirea proprietăților confiscate în perioada 1945 - 1989), a fost însă una în mod excesiv întârziată. În aceste condiții, raportat la faptul că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional, România a fost condamnată repetat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( v/s România, v/s România, v/s România, etc.), fiind obligată la plata unor despăgubiri echitabile în favoarea foștilor proprietari, reținându-se că întârzierea plății acestora este o încălcare a art. 1 Protocolului 1 din
Întârzierea plății indemnizațiilor cuvenite foștilor proprietari reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al acestora, în acest sens, prin Hotărârea din 9 decembrie 2008, Viașu c/a România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Statul Român, în temeiul art. 46, ca de urgență să adopte un regim eficace și util de calculare și plată a despăgubirilor. În hotărârea arătată, Curtea a reținut că dificultățile de ordin organizatoric a autorităților române pentru plata despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari, se datorează în principal modificărilor legislative succesive, lipsite de efect în plan practic și care au creat un climat de incertitudine juridică, tocmai reținând acest aspect, prin hotărârea arătată, Statul a fost obligat la plata unor despăgubiri echitabile în favoarea fostului proprietar, căruia nu i s-a putut restitui în natură proprietatea și a cărui drept la despăgubire a fost recunoscut de autoritățile române.
Față de cele de mai sus, Curtea apreciază că se impune, pentru respectarea dreptului de proprietate al reclamantei și mandantului acesteia, cuantificarea despăgubirilor cuvenite și obligarea Statului Român la plata acestora.
Din expertiza de specialitate efectuată - fila 45, dosar apel - rezultă că valoarea de circulație a casei și terenului din litigiu, este de 264.000 lei, valoare ce nu a fost contestată de nici unul din pârâți.
Prin urmare, Statul Român va fi obligat la plata acestei sume cu titlul despăgubiri, în favoarea foștilor proprietari.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, se rețin următoarele:
Potrivit art. 3 pct. 48 din nr.HG 386/2007 (Norma-cadru de funcționare a acestei instituții), Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, iar potrivit art. 2 din același act normativ, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează și administrează veniturile statului, precum și datoria publică, motiv pentru care sunt nefondate susținerile intimatului privind excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
De altfel, inclusiv fondurile puse la dispoziția Comisiei Centrale de Evaluare a Despăgubirilor pentru despăgubirea foștilor proprietari, în fapt Fondul "Proprietatea", se constituie sub forma unei societăți de investiții deținută în întregime de Statul Român și administrată de Ministerul Economiei și Finanțelor, până la transmiterea acțiunilor către persoanele fizice îndreptățite, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 247/2005, modificată prin nr.OUG 81/2007.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat repetat România (cazurile, și, ), așa cum am arătat mai sus, reținând că Fondul "Proprietatea" nu funcționează, de natură a asigura o despăgubire reală și efectivă a foștilor proprietari deposedați de stat de bunurile ce le-au aparținut, în cazurile arătate s-au acordat despăgubiri foștilor proprietari, aceste sume fiind achitate de Ministerul Finanțelor ca reprezentant al Statului Român, ce a fost condamnat de
Așa fiind, nu se poate reține în speță că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă.
Aspectele privind calitatea procesuală pasivă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, nu au relevanță în cauză, Ministerul Economiei și Finanțelor având mijloace legale pentru a-și compensa datoriile cu autoritățile arătate, cât timp, așa cum am arătat mai sus, acesta are calitate procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de reclamantă, se va schimba în tot sentința apelată și se va admite acțiunea reclamantei, cu consecința obligării Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, la plata sumei de 264.000 lei, cu titlul măsuri reparatorii prin echivalent.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat la 2.300 lei cheltuieli de judecată în fond și apel, reprezentând onorariu avocațial și onorariu pentru expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de reclamanta domiciliată în O,-, - 9,. 9, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr. 3. județul B, în reprezentarea MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001 și INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI O, ambii cu sediul în O, nr. 1, județul B, împotriva sentinței civile nr. 624 din 18 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în totalitate, în sensul că:
Admite contestația formulată de petenta în contradictoriu cu intimații Instituția Primarului Municipiului O, Primăria Municipiului O - Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și în consecință:
Dispune modificarea Dispoziției nr. 1905/2006 emisă de Primarul Municipiului O în sensul că se constată că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri pentru întregul imobil înscris în nr. 7444 O, nr. top. 4974/1, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Obligă Ministerul Finanțelor la plata sumei de 264.000 lei cu titlu de măsuri reparatorii prin echivalent, în favoarea reclamantei, pentru imobilul înscris în nr. 7444 O, nr. top. 4974/1, în natură casă și 367 mp. teren, în întregime.
Obligă pe pârâtul Ministerul Finanțelor să plătească reclamantei suma de 2.300 lei, cheltuieli de judecată în fond și apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
red.R
jud.fond.
dact.
7 ex./30.01.2009.
- 5 com./
- - O,-, - 9,. 9, județul B
- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B - O, str. -, nr. 3. județul
- MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - B,-, sector 5
- PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - COMISIA DE APLICARE A LEGII NR. 10/2001
- INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI O - O, nr. 1, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Pantea Viorel, Chivari Alexandrina
