Speta Legea 10/2001. Decizia 1/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1A
Ședința publică de la 5 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Pană
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanții - reclamanți și împotriva sentinței civile nr.814/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții - reclamanți și, reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/12.11.2009 și intimatul - pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMAR GENERAL, reprezentat de consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul apelanților - reclamanți și depune copia conformă cu originalul a testamentului autentificat sub nr. 1872/11.07.2004 și prezintă instanței originalul certificatului de legatar nr. 74/03.08.2009. De asemenea, precizează că certificatul de legatar primește un număr la notarul public și nu poartă încheiere de autentificare.
Se procedează la comunicarea copiei conforme cu originalul a testamentului autentificat sub nr. 1872/11.07.2004 către reprezentantul intimatului - pârât.
Reprezentantul intimatului - pârât susține că certificatul de legatar trebuie să fie însoțit de încheierea de autentificare.
Reprezentantul apelanților - reclamanți susține că în dosarul de fond se află certificatul de moștenitor nr. 444 eliberat în anul 1992, care nu poartă încheiere de autentificare.
Curtea deliberând, urmează să ia act de transmisiunea calității procesuale către părțile cuprinse în certificatul de legatar nr. 74/03.08.2009 și în testamentului autentificat sub nr. 1872/11.07.2004, respectiv apelanții - reclamanți și.
Reprezentantul apelanților - reclamanți, având în vedere dispozitivul hotărârii apelate, solicită emiterea unei adrese către Primăria Municipiului B, pentru a comunica o listă cu bunurile și serviciile pe care le dețin și pe care le pot da în compensare apelanților - reclamanți pentru terenul revendicat.
Reprezentantul intimatului - pârât se opune încuviințării acestei probe, arătând că la acest moment nu există teren care să poată fi restituit.
Curtea deliberând, urmează să respingă proba cu adresă solicitată de către reprezentantul apelanților - reclamanți ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Părțile prezente, prin reprezentanți învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Reprezentantul apelanților - reclamanți solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.814/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, casarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere modul în care a fost pronunțată. Continuând, arată că se recunoaște dreptul de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, însă acestea nu pot fi compensarea cu bunuri sau servicii, astfel ca sentinta nu poate fi pusa în executare. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului - pârât solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 814/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, ca nefondat și menținerea hotărârii apelate.
CURTEA,
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă la data de 21.01.2008 sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIULUI B, prin PRIMARUL GENERAL, obligarea pârâtului la restituirea în natură a suprafeței de teren de 300. situată în B, str. -, nr. 25 sectorul 2, iar în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă să se acorde despăgubiri bănești potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că, în temeiul Legii nr. 10/2001, a fost formulată notificare, care nu a fost soluționată până la data introducerii cererii, imobilul trecând în proprietatea statului în mod abuziv în temeiul Decretului nr. 54/1951.
Reclamanta a mai arătat că este moștenitoarea legală a soțului său, iar împreună cu acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 300. prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20177/07.06.1941.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentinta civila nr. 814/28.05.2009 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila a fost admisa în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL, s-a constatat că reclamanta este îndreptățita la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de unitatea deținătoare sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru terenul de 300. situat în B, str. - nr. 25, sectorul 2. Totodata, a fost respinsa cererea privind restituirea in natura a terenului si privind acordarea de despagubiri banesti ca neintemeiata.
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
"Prin notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, nr. 1363/2001 adresată prin BEJ, s-a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în B,-, sectorul 2, trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 54/1951, constând în despăgubiri bănești.
Imobilul a fost dobândit de către prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 20177/1941, de la vânzătoarea Societatea Națională pentru îmbunătățirea Rasei, în lichidare.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 444/29.11.1992, întocmit de fostul notariat Județean M, calitatea de moștenitor a defunctului o are moștenitoarea, în calitate de legatar.
Imobilul a trecut în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 54/1951.
Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit în cauză, s-a procedat la identificarea imobilului ce face obiectul notificării și s-a constatat că acesta este ocupat de imobilul - bloc din str. - nr. 25, sectorul 2, o zonă de spațiu din spatele blocului de la nr. 25 și o zonă de teren viran la sud de bloc.
Tribunalul reține că, în cauză nu se poate dispune restituirea în natură a imobilului, acesta fiind afectat de către blocul din str. - nr. 25, sectorul 2, o zonă de spațiu din spatele blocului de la nr. 25 și o zonă de teren viran la sud de bloc, care, așa cum este configurată pe schița efectuată de expert reprezintă zona de protecție a blocului, este destinată unei obișnuite folosințe de către cei ce locuiesc în acel imobil de locuințe, reclamanta fiind îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul ce face obiectul notificării, iar potrivit Titlului 7 din Legea 247/2005 pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor și pentru emiterea titlurilor de despăgubire, art. 16 arată că deciziile însoțite de înscrisurile ce atestă imposibilitatea acordării de măsuri reparatorii prin restituirea in natura și de notificările formulate, deci însoțite de întreaga documentație aferentă se înaintează către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar dosarele vor fi transmise evaluatorilor sau societății de evaluare, pentru stabilirea valorii si pentru acordarea titlurilor de despăgubire, iar stabilirea acestei valori poate fi contestata la Curtea de Apel, B-secția contencios administrativ.
Instanța poate doar să analizeze în ce măsură rec1amantii sunt îndreptățiti sau nu la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, constând în fie restituirea în natură a imobilului, sau acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, în contradictoriu cu unitatea deținătoare a imobilului, urmând ca ulterior constatării calității de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent să demareze procedura prevăzuta de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru obținerea titlurilor de despăgubire, iar o acțiune în acordarea de despăgubiri bănești, poate fi promovată în contradictoriu cu statul reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, unitatea deținătoare a imobilului, cum este cazul pârâtei chemate în judecată neavând potrivit prevederilor legii speciale - Legea 10/2001 posibilitatea acordării despăgubirilor bănești, așa cum am motivat anterior. Tribunalul mai arată că Legea 10/2001 reglementează doar procedura depunerii notificării, soluționării acesteia, formularea contestației în termenele și în condițiile prevăzute de lege, constatarea de către unitatea deținătoare a calității notificatorilor de persoane îndreptățite la restituirea în natură a imobilului sau la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, cu posibilitatea contestării la instanța a respingerii notificării sau a cererii de restituire în natură, procedura stabilirii cuantumului despăgubirilor și plății efective a acestora fiind una reglementată de Legea 247/2005, distinctă de procedura aplicabilă în materia depunerii și soluționării notificării prevăzută de art. 26 din Legea 10/2001."
Impotriva acestei sentinte a declarat apel -.
Motivele de apel au fost formulate de - si, in calitate de succcesori ai apelantei -.
La dosar au fost depuse in copie certificatul de deces al apelantei - si certificatul de legatar nr. 74/2009 emis de BNP Una, in baza acestuia din urma curtea luand act de transmiterea calitatii procesuale.
In motivarea apelului s-a aratat ca se solicita restituirea in natura a terenului, avand in vedere ca acestea este liber de constructii, sau, in cazul in care se va trece peste aceasta sustinere, se impune casarea sentintei si trimiterea cauzei spre o noua rejudecare intrucat, pentru a beneficia de bunuri sau servicii oferite in compensare, este necesar ca instituția pârâtă să aducă la cunoștință instanței și reclamantului, dacă dispune de bunuri sau servicii pe care să le ofere în compensare si, in acest sens, se impune efectuarea unei expertize care să stabilească dacă valoarea bunului sau serviciului oferit este de natură să satisfacă, prin compensare, pierderea imobilului, care nu mai poate fi retrocedat. S-a mai aratat ca, având în vedere faptul că bunurile oferite în compensare sunt în general imobile, se impune verificarea situației juridice a respectivului imobil (dacă e grevat de sarcini, sau dacă titlul cu care a intrat în proprietatea statului îi permite unității deținătoare să-l ofere în compensare. Apelantii au mai aratat ca apreciaza că o astfel de soluție, ca cea pronunțată de Tribunalul București, poate fi avută în vedere numai după suplimentarea probatoriului pe fondul cauzei.
Analizand lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
In ce priveste critica vizand neadmiterea cererii de restituire in natura a terenului in litigiu, curtea constata ca aceasta este nefondata.
Astfel, din raportul de expertiza realizat la prima instanta rezulta ca terenul este ocupat partial de un bloc de locuinte, ca o alta parte a terenului este ocupata de spatiul aferent blocului de locuinte mentionat, o alta parte este afectata de un hidrant, iar o parte este teren viran.
In ce priveste partea ocupata de bloc si de hidrant, curtea constata ca sunt evident aplicabile dispozitiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001. Totodata, avand in vedere ca potrivit regulamentului de urbanism la proietarea si realizarea oricarui bloc se are in vedere ca acestuia sa ii fie asigurata, pe langa zona de protectie, si o zona de spatiu, curtea constata ca si zona de spatiu aferenta blocului intra in categoria de "lucrari pentru care s-a dispus exproprierea" avuta in vedere de dispozitiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
In ce priveste partea de teren viran care, potrivit raportului de expertiza, ar fi situata la sudul blocului de locuinte sus-aratat, curtea constata ca aceasta zona nu a fost clar delimitata in raportul de expertiza, iar reclamanta nu a facut obiectiuni in acest sens la prima instanta si nici nu a propus suplimentarea probatoriului in apel pe acest aspect.
Pe de alta parte, din schita raportului de expertiza si descrierea din raport, se poate deduce faptul ca terenul viran ar fi situat pe latura a blocului. Or, chiar daca s-ar pune problema ca acest teren sa poata indeplini conditiile de a fi restituit in natura in conditiile Legii nr. 10/2001, curtea constata ca o astfel de restituire nu ar prezenta interes pentru apelanti, intrucat latimea maxima a terenului ce ar putea fi restituit ar fi de 6 ml, aceasta latura fiind si cea de deschidere la strada -. Ca atare, apelantii nu ar putea valorifica in nici un mod terenul mentionat intrucat acesta nu ar corespunde cerintelor regulamentului de urbanism nici din punct de vedere al suprafetei minime si nici din punct de vedere al deschiderii minime la strada necesare pentru a putea obtine o autorizatie de construire.
De altfel, exproprierea nu s-a realizat pentru un bloc de locuinte anume, ci pentru construirea unui ansamblu de blocuri, asa cum a fost proiectat acest ansamblu la momentul respectiv, ansamblul avand in vedere nu doar blocurile propriu zise, ci si aleile de acces, zonele de protectie, retelele de utilitati, zonele verzi aferente, precum si spatiile libere dintre blocuri. Or, din aceasta perspectiva, chiar si terenul viran in discutie face parte din "lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea" si care "ocupa functional" terenul afectat, astfel, in cauza se poate retine ca sunt aplicabile dispozitiile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.
Ca atare, in mod corect prima instanta a retinut ca reclamanta are dreptul al masuri reparatorii prin echivalent.
In ce priveste sustinerile vizand modalitatea de despagubire stabilita de instanta, curtea constata ca apelantii dau o interpretare gresita dispozitiilor instantei, eroare apelantilor fiind justificata si de o redactare defectuoasa a dispozitivului hotararii.
Astfel, prima instanta nu a stabilit ca reclamanta ar avea dreptul doar la compensarea cu alte bunuri sau servicii, ci a stabilit ca aceasta avea dreptul la masuri reparatorii prin echivalent. Or, potrivit legii, aceste masuri reparatorii prin echivalent sunt, potrivit Legii nr. 10/2001, fie compensarea cu alte bunuri sau servicii, fie despagubirile acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferent imobilelor preluate abuziv.
Mentiunea din alineatul al treilea al dispozitivului prin care se respinge cererea privind acordarea de despagubiri nu are semnificatia faptului ca instanta ar fi inlaturat masura reparatorie prin echivalent constand in despagubiri banesti, cum par sa fi inteles apelantii, ci are semnificatia faptului ca despagubirile banesti solicitate de reclamanti nu pot fi stabilite direct de instanta in aceasta faza, intrucat reglementarea speciala in acest sens stabileste o alta entitate competenta sa stabileasca aceste despagubiri, in cadrul unei proceduri speciale si cu o cenzura judecatoreasca pe care o nu o face instanta de drept civil, ci instanta de contencios administrativ. Curtea constata ca in mod corect prima instanta a retinut acest aspect, avand in vedere dispozitiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005.
Totodata, din reglementarea Legii nr. 10/2001 rezulta ca masura reparatorie constand in compensarea cu alte bunuri sau servicii este lasata la latitudinea unitatii detinatoare, in sensul ca aceasta poate face o propunere publica cu bunurile sau serviciile disponibile, pe care o va afisa si, in masura in care oferta publica este acceptata de partile aflate in procedura de solutionare a notificarilor, masura respectiva poate fi dispusa prin dispozitia prin care este solutionata notificarea.
Apelantii nu au facut nici o dovada in sensul ca ar exista o propunere publica de bunuri sau servicii oferite spre compensare, facuta de intimata. Totodata, apelantii nu au facut nici o dovada ca ar exista astfel de bunuri sau servicii in patrimoniul intimatei si care sa aiba o situatie juridica de natura a permite oferirea lor in compensare.
Or, in aceste conditii, instanta nu poate obliga intimata sa emita o dispozitie prin care sa faca o propunere de reparatie prin compensare cu alte bunuri sau servicii, intrucat o astfel obligatie generica nu ar conduce la solutionarea cererii formulate prin notificare.
Totodata, curtea mai retine ca prima instanta nu a solutionat cererea cu care a fost investita, in sensul ca a constatat doar calitatea reclamantei de persoana indreptatita, fara insa a obliga parata la indeplinirea obligatiei ce ii revine in temeiul Legii nr. 10/2001 in raport cu situatia de fapt si de drept a imobilului ce a facut obiectul notificarii, simpla constatare a calitatii de persoana indreptatita nefiind de natura sa faca din sentinta apelata una ce poate fi pusa in executare. Ca atare, se impunea si stabilirea in sarcina paratei a obligatiei ce decurgea din dispozitiile legii si din constatarea calitatii reclamantei de persoana indreptatita la masuri reparatorii.
In consecinta, curtea, fata de considerentele retinute, va admite apelul si, schimband in parte sentinta apelata, va obliga parata sa emita dispozitie motivata prin care sa propuna reclamantei masuri reparatorii prin echivalent constand in despagubiri banesti pentru terenul de 300 mp situat in B, str. - nr. 25, sect. 2. Totodata, curtea ca inlatura din dispozitiv mentiunea de la alin. 3 referitoare la "acordarea de despagubiri banesti" si va mentine celelalte dispozitii ale sentintei, respectiv cele referitoare la constatarea calitatii reclamantei de persoana indreptatita in sensul Legii nr. 10/2001 si, respectiv, referitoare la respingerea cererii de restituire in natura a terenului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții, domiciliat in B,-, -. 1,. 18, sect. 5 și, domiciliata in Austria, 7., nr.:. (in calitate de mostenitori ai apelantei-reclamante -) impotriva sentinței civile nr. 814/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL B, prin Primar General, cu sediul în B,-, sector 5.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Obligă pârâta să emită dispoziție motivată prin care să propună reclamanților măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri bănești pentru terenul de 300 mp situat în B, str. -, nr.25, sector 2.
Înlătură din dispozitiv mențiunea de la alin. 3 referitor la "acordarea de despăgubiri bănești".
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. MS
Tehnored. AP
5 ex. /22.01.2010
Secția a IV-a civilă
Jud. fond:
Președinte:Silvia PanăJudecători:Silvia Pană, Melania Stanciu
