Speta Legea 10/2001. Decizia 101/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 101/

Ședința publică din 16 Aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECTIA APELOR A - VEDEA, cu sediul în Pitești,--8, județul A, împotriva sentinței civile nr.330 din data de 06.12.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, domiciliată în B, Șoseaua, nr.10,.20,.B,.2,.63, sector 1 și, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, în B, strada - -, nr.1-7, -.4,.50, sector 2.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns, la prima strigare a cauzei, avocat, pentru apelanta-pârâtă Direcția Apelor A-Vedea, în baza împuternicirii avocațiale nr.588 din data de 16.04.2008, emisă de Baroul A-cabinet individual, la cea de-a doua strigare a cauzei, prezenți fiind și avocat - și, pentru intimații-reclamanți lipsă și, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din data de 13.03.2008, emisă de Baroul B-cabinete asociate de avocatură.

Procedura este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea constată necesar a lăsa cauza la oad oua strigare, având în vedere lipsa apărătorului intimaților-reclamanți, care este din cadrul Baroului

La cea de-a doua strigare a cauzei, părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.

Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat, pentru apelanta-pârâtă Direcția Apelor A-Vedea, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat și modificarea în tot a sentinței nr.330 a Tribunalului Argeș, iar, pe fond, menținerea ca temeinică și legală a deciziei Direcției Apelor A-Vedea, fără cheltuieli de judecată. Arată că apelul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocând greșita aplicare a legii, în ceea ce privește atribuirea în natură a imobilelor casă și teren. Precizează că nu contestă calitatea de persoane îndreptățite a solicitanților, însă aceștia nu sunt îndreptățiți să primească imobilul casă în natură, ci despăgubiri în echivalent. Cu privire la teren, arată că apelanta nu se opune la restituirea în natură. Arată că sunt aplicabile dispozițiile art.19 alin.1 din Legea nr.10/2001, întrucât acestor clădiri le-au fost adăugate alte construcții noi, necesare desfășurării activității Direcției Apelor A-Vedea, iar valoarea acestora din urmă depășește cu mult peste 100% valoarea casei, acest aspect conducând la necesitatea acordării de despăgubiri în echivalent. Solicită a se avea în vedere că imobilul casă este necesar desfășurării activității Direcției Apelor A-Vedea, fiind sediul acesteia. Solicită respingerea cererii privind acordarea cheltuielilor efectuate la instanța de fond, având în vedere că reclamanții au renunțat la această cerere.

Avocat -, pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea apelului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanța de achitare a onorariului de avocat. Precizează că motivul invocat este netemeinic, în sensul că nu poate fi încadrat în dispozițiile art.19 alin.1 din Legea nr.10/2001. Apreciază că instanța de fond și-a exercitat rolul activ, în sensul că în mod corect a reținut calitatea reclamanților de persoane îndreptățite. De asemenea, expertul cauzei a constatat că imobilului inițial i s-a adăugat o cameră, respectiv un grup sanitar, iar acesta nu intră sub incidența art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001. În ceea ce privește celelalte construcții, acestea sunt numai anexe, care pot fi ridicate de pe teren.

CURTEA:

Asupra apelului civil de față:

Prin contestația înregistrată la 9 iunie 2006, la Tribunalul Argeș, contestatorii și au solicitat în contradictoriu cu intimata Direcția Apelor A - Vedea anularea Deciziei nr.86/02.05.2006 emisă de intimată si obligarea acesteia la restituirea în natură a imobilului proprietatea autorului G, respectiv construcție parter si etaj compusă din 9 încăperi si anexe gospodărești, precum și teren în suprafață de 15.000 situat în satul, comuna, județul G, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, contestatorii au arătat că în dovedirea calității de persoane îndreptățite și pentru explicarea actelor dosarului, fiica autorilor G si, s-a căsătorit cu, având doi copii: reclamanta (căsătorită ) și - G, fratele acesteia, decedat ce are ca unic moștenitor pe fiul său - în acest sens fiind depuse la dosar actele de stare civilă inclusiv certificatele de moștenitor. Au arătat contestatorii că, imobilul teren a fost deținut în proprietate de autorul G care a edificat construcția existentă pe acesta în anul 1940, în baza planurilor proiectului arhitectului din B, depuse la dosarul cauzei. Pentru recuperarea proprietății autorului, după ce au efectuat demersuri și în baza Legii nr.18/1991 și a Legii nr.1/2000, odată cu apariția Legii nr.10/2001 au procedat la îndeplinirea procedurii administrative prevăzute de aceasta, notificând în acest sens atât Primăria Comunei, cât si unitatea deținătoare, respectiv Administrația Națională "Apele Române", cerere prin care au expus situația de fapt și au solicitat în baza actelor anexate restituirea în natură a proprietății. Cu totală rea-credință pârâta a refuzat sa răspundă notificării înaintate, abia după introducerea unei acțiuni în obligație de a face pe rolul Tribunalului București aceasta hotărând să intre în legalitate și emițând decizia contestată, legalitate însa numai parțială, având în vedere modul neîntemeiat, superficial și lapidar de soluționare pretențiilor formulate de contestatori.

Au susținut contestatorii că, rincipala p. eroare săvârșită de pârâtă consta in aprecierea dreptului de proprietate ai autorului lor asupra imobilului pentru care se solicită restituirea in natura, având in vedere ca pentru emiterea deciziei contestate textul de lege aplicabil ar fi trebuit sa fie art.24 din Legea nr.10/2001, conform căruia în absenta unor probe contrare, existenta si după caz întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actele normative sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive, tot astfel, în aplicarea prevederilor alin.1 si în absenta unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.

S-a arătat că, n tabelul centralizator cu imobilele intrate în proprietatea statului în baza Decretului nr.83/1949, se regăsește și autorul G cu imobilul litigios, dovada dreptului de proprietate fiind întărită și de adresa nr.10/11.01.1994 a Ministerului d e Interne - Filiala Arhivelor Statului G ce atestă faptul că în evidența chiaburilor din comuna, întocmită în anul 1950 apare inclus si autorul contestatorilor cu toate proprietățile sale.

De asemenea, prin certificatul nr.226/22.07.1941, primarul comunei certifica faptul că Gh. posedă pe raza localității o fermă, vie, teren cu cereale, crescătorie de pasări, precum și gospodăria unde locuiește în mod permanent împreună cu familia sa, iar prin adresa nr.-/03.01.2005, Ministerul Administrației și Internelor - Arhivele Naționale comunica Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din comuna, ce include și pe autorul petenților cu bunurile imobile aflate în proprietate.

Au menționat contestatorii că în anul 1979, în urma solicitării Oficiului de Gospodărire a Apelor, Consiliul Popular Județean aproba prin Decizia nr.209/21.05.1979 trecerea fostei proprietăți a autorului lor din administrarea comunei în cea a Oficiului de Gospodărire a Apelor.

Trebuie remarcat că în expunerea de motive a acestei solicitări, sub semnătura directorului amintitului oficiu, ing., apare menționat faptul că solicită proprietatea amintită, denumind-o pentru ușurința de identificare, casa "", ceea ce arată că la 30 de ani de la expropriere, proprietatea încă era cunoscuta sub numele autorului; mai mult, apare mențiunea că pe terenul respectiv se mai afla încă edificată și construcția veche așa cum fusese cumpărată de autor, datând din 1918.

Declarațiile martorilor și vin în sprijinul celor dovedite prin înscrisuri și atestă faptul că proprietatea imobilului litigios a aparținut autorului contestatorilor.

S-a arătat că în speță apare ca pe deplin întemeiată aplicarea art.24 din Legea nr.10/2001, în absența oricărei alte probe contrare putând concluziona fără putință de tăgadă că imobilul în cauză, astfel cum este el individualizat în actele de preluare, tabelele centralizatoare, borderoul proprietăților și proiectele arhitectului - a fost proprietatea autorului, iar restituirea sa în natură este obligatorie în lumina Legii nr.10/2001.

Intimata Direcția Apelor "A - Vedea" a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând în motivare că nu s-a făcut aplicarea prevederilor art.24 din Legea nr.10/2001, întrucât petenții nu au prezentat decât tabelul centralizator cu clădirile intrate în proprietatea statului, nu și actul normativ prin care să se prezume a fi recunoscută întinderea dreptului de proprietate, așa cum prevede textul de lege arătat. Actele de care fac vorbire petenții nu țin locul actelor de proprietate, ci vin în consolidarea unui drept recunoscut.

Prin sentința civilă nr.330 din 6 decembrie 2007, Tribunalul Argeșa admis în parte contestația și a anulat decizia nr.86/2 mai 2006 emisă de Administrația Națională a Apelor Române - Direcția Apelor A - Vedea, obligând intimata să restituie în natură contestatorilor imobilul compus din casă P +1, cu 9 încăperi, astfel cum a fost identificat de inginer la fila 179 dosar și anexa 1 la raportul de expertiză tehnică de la fila 183 dosar, împreună cu terenul în suprafață de 8.400 identificat de expert și evidențiat pe schița anexă a lucrării cu punctele 4-5-6-4, fila 246-248 dosar, ambele imobile fiind situate în comuna, satul, județul

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza probatoriului administrat în cauză, următoarele:

Din actele de stare civilă si certificatele de mostenitor depuse la dosar, rezultă că petentii contestatori sunt descendenti ai autoarei -, căsătorită - fiica defunctilor G si - în calitate de fiică si respectiv nepot de fiu decedat, calitate în care, în temeiul Legii nr.10/2001 au formulat notificarea înregistrată sub nr.85/02.08.2001 prin care au solicitat restituirea în natură a imobilului teren si construcții care a constituit casa de locuit situată în satul, comuna, judetul G, constructie edificată în anul 1940 în baza planurilor si proiectului arhitectului din B, compusă din 9 încăperi, imobil ce a apartinut bunicului lor si care a trecut în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozitii din Legea nr. 187/1945.( fila 15 dosar).

Prin Decizia nr. 86/02.05.2006 Directia Apelor "A- Vedea " a respins notificarea solicitantilor cu motivarea că imobilul cerut este actualmente sediul în care -si desfăsoară activitatea Sistemul de Gospodărire a Apelor G, sediu obtinut prin Decizia nr.209/1080 prin care s-a realizat transferul imobilului din administrarea comunei către G iar petenții nu au prezentat Comisiei pentru analizarea notificărilor întocmite în baza Legii nr. 10/2001 acte suficiente doveditoare ale dreptului de proprietate.(fila 6 dosar). Sub acest aspect urmează a se constata că, din adresa nr. 10/11 ianuarie 1994 a Ministerului d e Interne - Filiala Arhivelor Statului, judetul G, rezultă că,în evidenta chiaburilor din comuna plasa judetul I întocmită în 1950 apare G cu suprafata de 3,50 ha din care 2 ha teren arabil si 1,50 ha teren vie iar din copia extras din Borderoul populatiei, proprietătilor si exploatatiilor agricole din comuna,rezultă că suprafata totală posedată de G este de 7 ha si 6520 mp - 2 parcele, arabil 2 ha si vii altoite 1 ha si 5000 mp (fila 28 dosar). Tot astfel, din tabelul centralizator cu clădirile intrate în proprietatea statului conform Decretelor 83/1949 si 111/195, rezultă că imobilele identificate în tabel sunt situate în localitatea si provin de la G, prin urmare în speta dedusă judecătii prevederile art. 24 din Legea 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 devin aplicabile. La fila 107-108 dosar se găsește situația Protocolului de predare-primire încheiat între G si P înaintată cu adresa nr. 5660/24.10.2006, între constructiile case evidentiate în situatia atasată figurând si imobilul clădire SH cu schita vecinătătilor la fila 111. Trebuie mentionat că, în ceea ce priveste imobilul a cărei restituire se solicită, expertul ing. a menționat în lucrarea efectuată în cauză, că în raport de tabelul centralizator cu clădirile intrate în proprietatea statului conform 83/1949 a fost identificată la data inspectiei o casă P +1 cu 9 încăperi, fiind una din casele înscrise în tabelul centralizator mentionat, Consiliul Popular prin adresa nr.344/19.03.1979 dând în administrarea I casa "" constructie cu suprafata construită de 192 mp, actualul sediu al Sistemului Hidrotehnic, de asemenea că în prezent există pe teren casa cu parter si etaj mansardat cu 9 încăperi si dependinte la care s-a adăugat un grup sanitar si o cameră pentru grupul electrogen, constructiile noi executate de pârâtă neputând fi considerate corpuri noi de clădire de sine stătătoare ci ca anexe pentru desfăsurarea activitătii sistemului hidrotehnic, prin completarea la raportul de expertiză efectuată de același expert concluzionându-se că valoarea de circulație actuală a imobilului ținând seama si de vechimea de 77 de ani este de 323.515,10 Ron (fila 209). Expertul în specialitatea topo ing. a arătat în lucrarea întocmită că, autorii contestatorilor au deținut în jurul locuinței din satul, comuna, suprafata de 15.000 mp solicitată, în administrarea intimatei regăsindu-se în prezent suprafata de 8400 mp în baza Deciziei nr. 209/21.05.1979, respectiv Ordinul nr.11/02.08.1990 prin care I si-a încetat activitatea, imobilul trecând în administrarea Directiei Apelor "A-Vedea" P, restul terenului de 6600 mp până la 15.000 mp în litigiu, fiind un teren necultivat, lăsat în paragină, neputându-se preciza cine-l detine în realitate ( fila 219 dosar).A arătat acelasi expert că, din terenul detinut de intimată poate fi restituită suprafata de 3250 mp formată din două amplasamente respectiv 1270 mp dați de punctele 4-8-9-10-4, amplasament din jurul căruia intimata si-a retras deja împrejmuirea si 1980 mp dați de punctele 11-12-13-14-15-16-17-6-3-11, teren a cărui restituire nu ar afecta buna desfăsurare a activitătii intimatei. În ce priveste constructiile pe care pârâta prin întâmpinare a arătat că le-a efectuat si mentionate si de experti în lucrare urmează a se observa că potrivit art.19 alin.1teza 1 din Legea nr. 10/2001, în situatia imobilelor constructii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la capitolul III si cărora le-au fost adăugate, pe orizontală si/sau verticală, în raport cu forma inițială, noi corpuri a căror arie desfăsurată însumează peste 100% din aria desfăsurată initial si dacă părtile nu convin altfel, fostilor proprietari li se acordă sau după caz, propun, măsuri reparatorii prin echivalent. În acest sens, astfel cum s-a arătat mai sus expertul cauzei identificând imobilul ce se cere a fi retrocedat a subliniat că, în prezent există pe teren casa cu parter si etaj mansardat cu 9 încăperi si dependinte la care s-a adăugat un grup sanitar si o cameră pentru grupul electrogen, constructiile noi executate de pârâtă neputând fi considerate corpuri noi de clădire de sine stătătoare ci ca anexe pentru desfăsurarea activitătii sistemului hidrotehnic. Prin urmare prevederile textului de lege nu sunt aplicabile spetei ci cele ale art. 19 alin.2 din aceeasi lege, potrivit cu care în situatia imobilelor constructii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap.III si cărora le-au fost adăugate, pe orizontală si /sau verticală, în raport cu forma initială, corpuri suplimentare de sine stătătoare, fostilor proprietari sau după caz, mostenitorilor acestora, li se restituie, în natură, suprafata detinută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

Tribunalul în raport de considerentele arătate si văzând prevederile art.24 alin 1 si 2 din Legea nr.10/2001, a admis în parte contestația, pe cale de consecință a anulat Decizia nr.86/02.05.2006 emisă de Administratia Natională "Apele Române"- Directia Apelor A - Vedea si a obligat pe intimată să restituie în natură contestatorilor imobilul compus din casă cu nouă încăperi astfel cum a fost identificat de expert ing. la fila 179 dosar si anexa 1 la raport fila 183 dosar, împreună cu terenul în suprafață de 8400 identificat de expert si evidențiat pe schița anexă a lucrării cu punctele 4-5-6-4, filele 246-248 dosar, ambele imobile fiind situate în comuna, satul, județul

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâta Direcția Apelor A - Vedea, susținând că este netemeinică pentru faptul că instanța de fond greșit a aplicat dispozițiile art.19 alin.2 teza I din Legea nr.10/2001 și nu cele ale art.19 alin.1 din același act normativ, întrucât Gae xecutat următoarele construcții: grup sanitar - 20, camera grup electrogen - 22, cameră la etaj - 20, depozit carburanți - 61, depozite și magazii de materiale - 281, stație alimentare combustibil - 70, garaje 87, ateliere 189, cabina poartă - 16, platforme de beton din curtea sediului - 3358 și împrejmuirea sediului.

S-a susținut că față de suprafața inițială a sediului de 165 și de suprafața adăugată acesteia de G de 746, se impunea aplicarea dispozițiilor art.19 alin.1 din Legea nr.10/2001, conform căruia "în situația imobilelor construcții care fac obiectul notificărilor formulate potrivit legii și cărora le-au fost adăugate pe orizontală sau verticală în raport cu forma inițială noi corpuri a căror arie însumează peste 100 % din aria desfășurată inițial și dacă părțile nu convin astfel, foștilor proprietari li se acordă sau după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent".

Apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul menținerii deciziei apreciind că despăgubirile în natură pentru imobilul teren în suprafață de 8400 și construcțiile aferente nu sunt temeinice.

Examinând sentința apelată sub aspectul motivului de apel invocat, în raport cu actele dosarului, Curtea constată că apelul este nefondat și urmează a fi respins.

Instanța de fond în mod corect a reținut în cauză aplicarea dispozițiilor art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001, întrucât imobilului din litigiu nu i-au fost adăugate corpuri de zidărie sau din alte materiale ce reprezintă peste 100 % raportat la aria desfășurată existentă la data preluării, pentru a se justifica aplicarea în speță a dispozițiilor art.19 alin.1 din același act normativ.

Edificator sub acest aspect este raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert de la filele 179-188, care a stabilit care sunt modificările aduse corpului principal la imobilul fostă proprietate a autorului contestatorilor.

Prin această probă s-a stabilit că la corpul principal de clădire P + 1 au fost adăugate doar un grup sanitar la parter, cu o suprafață de 10,35 pe latura estică a clădirii și o cameră pentru grupul de electrogen cu suprafața de 18,90 pe latura nordică, iar la etajul mansardat s-a închis balconul cu un perete din cărămidă pe latura estică, s-a modificat compartimentul spațiului cu pereți ușori ce nu afectează structura de rezistență (179 și 186).

În raport de aceste constatări tehnice de specialitate stabilite de expertul numit în cauză, rezultă că suprafața construită de către apelantă nu reprezintă peste 100 % din aria desfășurată inițial pentru a se face aplicarea dispozițiilor art.19 alin.1 din Legea nr.10/2001.

Referitor la celelalte construcții noi executate de către apelantă, prin același raport de expertiză tehnică s-a stabilit că acestea nu pot fi considerate noi corpuri de clădire de sine stătătoare, ci anexe pentru desfășurarea sistemului hidrotehnic (182 pct.7.8), astfel că nu sunt incidente în cauză prevederile art.19 alin.1 din legea sus menționată.

Sub acest aspect, rezultă că prima instanță a făcut o apreciere corespunzătoare a materialului administrat în cauză și în mod corect au fost aplicate dispozițiile art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001, nefiind întemeiată critica formulată sub acest aspect.

Rezultă de asemenea, că în mod corect instanța de fond a făcut aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art.24 din Legea nr.10/2001, modificată prin Legea nr.247/2005, cei doi contestatori dovedind calitatea de persoane îndreptățite în sensul dispozițiilor acestei legi la dobândirea imobilelor ce au aparținut autorului acestora,

Pentru considerentele expuse anterior, urmează ca în temeiul art.296 Cod procedură civilă să se dispună respingerea apelului formulat de către pârâtă, menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.

Potrivit art.274 Cod procedură civilă, urmează a obliga pe apelanta-pârâtă să plătească celor doi intimați suma de 2500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător, dovedit cu chitanța nr.158/13.03.2008 de la fila 302 dosar apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR A - VEDEA, cu sediul în Pitești,--8, județul A, împotriva sentinței civile nr.330 din data de 6 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, intimați fiind reclamanții, domiciliată în B, Șoseaua, nr.10,.20,.B,.2,.63, sector 1 și, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat, în B, strada - -, nr.1-7, -.4,.50, sector 2.

Obligă pe apelanta-pârâtă să plătească intimaților-reclamanți suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

Pl.,

Grefier,

Red.Pl.

Tehnored.

Ex.5/15.05.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Maria Ploscă
Judecători:Maria Ploscă, Irina Tănase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 101/2008. Curtea de Apel Pitesti