Speta Legea 10/2001. Decizia 102/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 102
Ședința publică de la 04 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olariu Viorica
JUDECĂTOR 2: Pavelescu Georgeta
GREFIER: - -
S-au luat în examinare cererile de apel formulate de contestatoarea și intimata Universitatea " Al. I " I împotriva sentinței civile nr. 2275 din 5 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 13344/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru intimata -apelantă Universitatea " Al. " I,lipsă fiind apelanta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la al treilea termen de judecată,nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Consilier juridic pentru intimata-apelantă Universitatea " Al. " I precizează că nu a primit alte motive de apel formulate de apelanta-intimată,cu excepția întâmpinării și a înscrisului intitulat " cerere ".
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru intimata-apelantă Universitatea " Al. " I având cuvântul,solicită admiterea apelului formulat de Universitatea " Al. " I pentru motivele invocate,iar în situația în care instanța va trece peste excepția invocată prin motivele de apel,reprezentantul intimatei-apelante solicită respingerea apelului formulat de și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Consilier juridic arată că terenul solicitat prin notificare nu este liber,pe acest teren se află construcții,este afectat de detalii de sistematizare,aceste aspecte fiind evidențiate și de expert.
Solicită respingerea apelului formulat de și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă 2275 din 5 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de contestatoarea - ( ) reprezentată prin avocat, împotriva Deciziei nr. 3 din 11 iulie 2006, emisă de Universitatea " " I prin reprezentantul ei legal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că prin contestația promovată, reclamanta a solicitat instanței să dispună anularea deciziei nr. 3 din 11 iulie 2006, emisă de pârâta Universitatea " " și obligarea acesteia să-i restituire în natură terenul rămas liber de construcții, iar pentru construcțiile demolate și terenul ce nu mai poate fi restituit în natură, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
A motivat contestatoarea că prin notificarea 662/N/7 august 2001 adresată Primăriei Ias olicitat împreună cu sora sa, restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri în echivalent pentru imobilul compus din teren în suprafață de 1698,81. și construcții în suprafață de 898,25. situate în I,-.
Notificarea astfel depusă a fost redirecționată de către Primăria I - prin adresa 1761 din 13 ianuarie 2005 spre competență soluționare Universității " "
Totodată prin Notificarea 663/N/2001 adresată Universității " " din I, aceeași notificatoare -, născută, împreună cu, au solicitat restituirea aceluiași imobil, situat în I,- și care a fost compus din construcție în suprafață de 898,2. în prezent demolată, și terenul în suprafață de 1.698.81
Prin ambele notificări s-au solicitat acordarea de măsuri reparatorii sub forma restituirii în natură a terenului, în condițiile în care acest lucru mai e posibil, iar pentru casă acordarea de despăgubiri.
În subsidiar, notificatoarele au solicitat acordarea de despăgubiri prin echivalent atât pentru construcțiile demolate, cât și pentru teren.
Întrucât ulterior depunerii notificărilor a decedat, soluționarea acestora s-a făcut numai față de (născută ).
În dovedirea pretențiilor deduse judecății, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri cu care dovedește atât dreptul de proprietate al autorului său - act vânzare - cumpărare nr. 3665 din 29 iulie 1927, cât și acte doveditoare a preluării de către stat, precum și a calității sale de succesore a defunctului.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea contestației, invocând pe cale de excepție tardivitatea și inadmisibilitatea contestației, iar pe fond netemeinicia acesteia.
Raportându-se la înscrisurile depuse de părți la dosar, instanța de fond a respins excepțiile invocate de pârâta-intimată reținând că față de confirmarea de primire existentă la fila 133 dosar excepția de tardivitate este neîntemeiată, comunicarea fiind făcută la 26 iulie 2007, iar contestația introdusă în termenul legal de 30 de zile, respectiv la 14 august 2006.
Și excepția inadmisibilității acțiunii a fost respinsă prin aceeași încheiere de ședință din data de 31 ianuarie 2007, instanța reținând că o atare excepție ar înfrânge dreptul reclamantei de a avea acces la justiție și de a invoca dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că nu este întemeiată contestația formulată.
A reținut prima instanță că prin contractul de vânzare - cumpărare autentic transcris la Registrul de transcripțiuni sub nr. 3665/ 29.07.1927 care atestă cumpărarea imobilului de către autorul reclamantei, certificatul de moștenitor nr. 41/6.11.2001 și certificatul de moștenitor din 15.03.2003 reclamanta a făcut dovada că autorul ei a fost proprietarul imobilului la data preluării de către stat și că are calitatea de persoană îndreptățită conf. art. 3 al. 1 lit. a și art. 4 al. 2 din Legea nr. 10/ 2001.
Imobilul situat în I,- ce a aparținut lui a fost preluat de stat prin expropriere în baza dispozițiilor Legii nr. 571/1946 iar clădirea revendicată a fost demolată.
Prin decizia nr. 3/ 11.07.2006, emisă de Universitatea "Al. " I au fost soluționate notificările nr. 662N/7.08.2001 și nr. 663/7.08.2001, a fost respinsă cererea de restituire în natură pentru teren, a fost direcționată spre soluționare notificarea pentru construcție către Primăria Municipiului I, a fost respinsă cererea privind restituirea prin echivalent bănesc și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv de către stat pentru suprafața de 1698,81.
p.Pentru identificarea exactă a terenului și stabilirea situației acestuia, respectiv pentru stabilirea părții ce poate fi restituită reclamantei în natură, în cauză s-a efectuat o expertiză.
S-a reținut astfel că terenul revendicat, în suprafață de 1698,81. p., este deținut de pârâta Universitatea "Al. " I, fiind însă afectat de amenajări de utilitate publică atât de suprafață, cât și subteran în totalitate.
Pe teren se afla o parte din Complexul studențesc " ", sunt căile de acces către cămine, cantină, scări de acces către căminele C5 ȘI C6. Pe o parte din teren este amplasat și Parcul " " declarat arie protejată cu statut de rezervație naturală prin Hotărârea nr. 8/ 1996 Consiliului Județean
Din întreg probatoriul administrat în cauză instanța a constatat faptul că terenul nu are caracterul unui teren liber, ci este afectat de utilități, nefiind posibilă restituirea în natură, astfel încât, în mod corect, pârâta a respins cererea de restituire în natură și a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Legea nr. 10/ 2001 stabilește care sunt măsurile reparatorii în echivalent care pot fi acordate în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă și ele constau în compensarea cu alte bunuri sau servicii care să poată fi oferite în compensare pentru terenul revendicat, solicitarea urmând să fie soluționată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Cu privire la capătul de cerere privind stabilirea de măsuri în echivalent pentru construcții demolate, instanța a reținut că și acesta este nefondat, întrucât în mod corect pârâta a trimis notificarea Primăriei Municipiului I spre soluționare conform disp. art. 33 din Legea nr. 10/ 2001.
Față de considerentele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 10/ 2001, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamanta ( ) în contradictoriu cu pârâta Universitatea "Al. "
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât contestatoarea (căsătorită ) cât și intimata Universitatea
Apelul contestatoarei nu a fost însă motivat, astfel încât Curtea urmează a-l analiza doar prin prisma dispozițiilor art. 292 alin. 2 Cod procedură civilă, numai pe baza celor invocate în fața primei instanțe.
Astfel, Curtea reține că, în raport de probatoriul administrat, instanța reținut corect situația de fapt și aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, respectiv art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată și completată la zi, imobilul în litigiu fiind expropriat prin Legea nr. 571 nr. 1946.
Potrivit acestei dispoziții "în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere,pentru cea ocupată de construcții noi autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3) (3) (3) și (4) se vor aplica corespunzător".
Și cum în cauză s-a făcut dovada că terenul expropriat prin Legea nr. 571/1945 este ocupat în întregime fie de noile construcții ce au fost edificate cu autorizație, fie este afectat de servituți legale și amenajări de utilitate publică, în mod temeinic instanța de fond respins contestația, menținând astfel decizia intimatei prin care s-a propus acordare către contestatoare de măsuri reparatorii prin echivalent, nefiind posibilă restituirea în natură terenului revendicat.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă să respingă apelul contestatoarei ( - ) ca nefondat.
Cât privește apelul declarat de intimata Universitatea " " I, acesta conține critici referitoare doar la respingerea excepției de tardivitate invocate prin întâmpinare.
Susține în acest sens apelanta intimată că în mod greșit prima instanță a respins excepția de tardivitate invocată deși făcut dovada că decizia nr. 3 din 11 iulie 2006, fost comunicată prin fax - ca urmare a solicitării exprese a reprezentantei reclamantei - avocat - la numărul indicat de aceasta, la data de 12 iulie 2006, iar contestația a fost formulată abia la 14 august 2006.
Apelul intimatei Universitatea " " I este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, dispozițiile art. 23 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică notificată deține numai în parte bunurile imobile solicitate. În această situație persoana juridică va emite decizia motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține.
Alineatul 2: "Persoana juridică notificată va comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana juridică sau fizică deținătoare a celeilalte părți a imobilului solicitat (în cazul de față notificarea fiind redirecționată Primăriei pentru acordarea măsurilor reparatorii cuvenite pentru construcțiile demolate, conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 10/2001)".
În fine, alineatul 3 al articolului 25 din Legea nr. 10/2001 prevede expres că: " Comunicarea prevăzută de alin. 2 și, după caz, actele anexate, vor fi transmise persoanei îndreptățiteprin scrisoare recomandată cu confirmare de primire".
Rezultă deci că dovada comunicării și, respectiv, a datei de la care începe să curgă termenul de contestare a deciziei emise de entitatea învestită cu soluționarea notificării, sunt cele de pe confirmarea de primire - prevăzută de textele sus-menționate.
Ca atare, Curtea constată că în mod temeinic și legal prima instanță a respins excepția de tardivitate invocată de intimată, dispozițiile art. 25 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 fiind corect interpretate și aplicate.
Așa fiind, pentru toate cele ce preced, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă va respinge, ca nefondat, și apelul intimatei Universitatea I, păstrând ca legală și temeinică sentința civilă nr. 2275 din 5 decembrie 2007 Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile formulate de contestatoarea și intimata Universitatea " " împotriva sentinței civile nr. 2275 din 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
08.07.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Olariu VioricaJudecători:Olariu Viorica, Pavelescu Georgeta
