Speta Legea 10/2001. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.111/
Ședința publică de la 8 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTOR 2: Camelia Liliana Viziteu
GREFIER - - -
La ordine a venit spre pronunțare apelul civil formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 47 C/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 1 septembrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 47/C/21.01.2008 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosar -, s-a admis excepția lipsei calității procesual active invocată de Primarului Municipiului R și, în consecință, s-a respins contestația formulată de contestatorii și împotriva Dispoziției nr. 1002/2005 emisă de Primarului Municipiului R ca fiind făcută de persoane fără calitate procesual activă; totodată s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul împotriva Dispoziției nr. 1002/2005 emisă de Primarului Municipiului R în temeiul Legii 10/2001.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că:
Excepția lipsei calității procesuale active invocată de intimat este întemeiată.
Astfel, prin prezenta se contestă dispoziția nr.1002/2005 emisă de Primarul Municipiului R - ca urmare a soluționării notificării nr. 8621/2002 formulată în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001.
Din cuprinsul notificării sus - menționate, rezultă că aceasta a fost formulată de nu și de și.
În aceste condiții, singurul care justifică interesul promovării contestației de față este doar care a formulat notificarea, ceilalți reclamanți nefăcând dovada că au urmat procedura prevăzută de art.21 din Legea nr.10/2001 și că au adresat vreo notificare Primăriei Municipiului
Împrejurarea că și aceștia ar avea calitatea de moștenitori ai fostului proprietar al terenului notificat nu le conferă calitate procesuală într-o contestație împotriva dispoziției dată în soluționarea notificării altui moștenitor, cât timp, potrivit dispoziției art. 4(4) din Legea nr.10/2001 fiecare moștenitor interesat trebuia să urmeze procedura prevăzută de art. 21 din lege.
Pentru considerentele arătate contestația formulată de cei doi contestatori a fost respinsă ca fiind făcută de persoane fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește contestația formulată de aceasta va fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Contestatorul a solicitat prin notificare restituirea în natură, a suprafeței de 663,95mp teren situat în R str. D-va Roșie, iar prin dispoziția nr.1002/30-03-2005 Primarul Municipiului Rad ispus declinarea competenței de soluționare a notificării pentru suprafața de 333mp teren - deținută de Institutul de cercetări și amenajări silvice - stațiunea R - în favoarea acesteia și a respins, ca nefondată, notificarea privind restituirea suprafeței de 330,95 mp, aceasta din urmă dispoziție fiind contestată prin prezenta.
Contestatorul a susținut că terenul notificat provine dintr-un timp mai mare care a aparținut numitei ( fostă )- mama soției sale,.
Din contractul de Vânzare- cumpărare nr.786 încheiat în anul 1923, rezultă că a cumpărat un imobil compus din două corpuri de case și teren aferent a cărei întindere nu este precizată.
Potrivit celor susținute de contestator și așa cum rezultă din contractul 1920 în anul 1928 - ( devenită ) înstrăinează 2000mp, rămânându-i în proprietate restul terenului a cărui întindere nu se cunoaște.
Din acest teren, se susține că în vederea construirii străzii D-va Roșie i s- preluat, abuziv 336mp teren.
Contestatorul a precizat că această preluare a avut loc prin anul 1957, susținere confirmată prin adresa nr.70090/24 noiembrie 2005 emisă de Primăria Municipiului R din care rezultă că strada - Roșie s- construit în anul 1957.
În aceste condiții, pentru a se stabili care era întinderea suprafeței de teren deținută în proprietate de către, înainte de data construirii străzii și preluării abuzive s-au avut în vedere evidențele de rol fiscal ale imobilului.
Astfel, potrivit foii matricole de impunere pe clădiri din anii 1952- 1954 orașului emisă de Direcția Județeană Na A rhivelor Naționale (fila 197) figura înscrisă în acea perioadă cu o suprafață de teren de 3286mp - situată în-.
Ulterior, în anii 1955 - 1957 suprafața a rămas neschimbată - 3286mp (fila 175).
Deși pentru intervalul 1957- 1966- contestatorul nu a depus extrasul de rol fiscal - rezultă că și în acest interval terenul deținut de era tot de 3286mp și nu i- fost preluat abuziv vreo suprafață de teren.
Astfel, din extrasul de rol fiscal din anii următori 1966 - 1970 (fila 173) rezultă că ( soțul numitei )- figura înscris cu 2800mp teren în St. - - nr. 53, deci mai puțin cu 486mp. Însă, această suprafață nu a făcut obiectul vreunei preluări de către stat, întrucât în anul 1959 prin contractul de vânzare - cumpărare nr.160/1959(fila 209) vinde suprafața de 486mp.
Din conținutul acestui contract rezultă că terenul vândut se învecina cu strada - Roșie ceea ce demonstrează că în anul 1959 strada respectivă fusese construită deja.
Ori, dacă înainte de anul în care s-a început construcția străzii începând încă din 1959 și până după anul construirii acesteia mergând chiar până în anii 1970 - nu apar nici un fel de modificări inexplicabile în ce privește întinderea suprafețelor de teren deținute de autorii contestatorului - în mod corect, s-a respins notificarea.
Ba mai mult, mergând cu raționamentul chiar peste perioada în care contestatorul susține că a avut loc preluarea abuzivă a terenului notificat se deduce că nu se face dovada preluării din proprietatea soției sale sau autorilor acestuia a terenului notificat, nici ulterior.
Astfel, așa cum rezultă din adresa nr- emisă de Ministerul Agriculturii și Silviculturii, autorizația de construcție nr. 16/1970, declarația numitului dată la 1-04-1970, considerentele sentinței civile nr. 4155/1995 Judecătoriei Roman și extrasul de rol fiscal, familia și-a dat acordul ca pe terenul lor să se construiască, de către - Filiala R, o cu 6 apartamente urmând să se obțină un decret de expropriere, sau să li se ofere în schimb un alt teren echivalent.
Ulterior, nu s-a mai obținut exproprierea dar nici nu i s-a dat lui și vreun teren în schimb.
Astfel, fiica acestora, în anul 1995 promovat o acțiune în revendicarea suprafeței de aproximativ 600mp, împotriva Institutului de Amenajări Silvice - acțiune admisă, în parte, prin sentința civilă nr.4155/1995 la judecătoria Roman, pentru 237, 96mp teren.
Cu ocazia acelei judecăți s-a stabilit că diferența de teren este ocupată de construcții.
Acea diferență a făcut obiectul notificării nr. 8612/2002- pe care Primarul Municipiului R - prin dispoziția nr. 1002/2005- a înaintat- spre soluționare deținătorului respectiv, Institutului de cercetări și amenajări silvice - respectiv pentru 333mp.
Dacă se are în vedere că în anul 1995 - cu ocazia efectuării expertizei în acțiunea în revendicare (fila 24) s- constatat, că stăpânea deja 2691,19mp iar la acesta se adaugă cei 237,69mp precum și cei notificați de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice(333mp) rezultă întreaga suprafață deținută în anul 1952, cu o diferență de 24mp, care se poate datora înscrierii terenurilor în evidențele fiscale, fără a se avea la bază măsurători exacte.
Ori, în condițiile în care nu s-a dovedit că terenul pretins a fost preluat abuziv de către stat din proprietatea soției sale sau a autoarei acesteia contestația formulată de notificator a fost considerată ca nefondată și respinsă.
Împotriva sentinței s-a declarat apel în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare, de către contestatorul, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Apelantul contestator a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând următoarele aspecte:
- neidentificarea în mod real - ca și întindere - a suprafeței cumpărate în anul 1923 de ascendenta autoarei sale, amplasată între două limite fixe - B-dul - și str. - - - existente și în prezent; în acest mod nu s-a putut observa că strada - Roșie a fost construită între aceste două limite fixe și inevitabil, prin preluarea terenului aferent de la autoarea sa.
- neobservarea caracterului abuziv al preluării justificat tocmai de lipsa unor acte de expropriere ori de compensare cu altă suprafață de teren.
S-au invocat în susținerea apelului înscrisuri - menționate la termenul din 7.04.2008 ca fiind noi ( obținute după pronunțarea hotărârii la fond ) -, respectiv un plan de situație întocmit extrajudiciar, un plan de încadrare în zonă și un plan cadastral din 1950 la zi ( fl. 19-21 ).
Pe baza acestor înscrisuri noi, apelantul prin apărător a solicitat administrarea probei cu expertiză topo-cadastrală ( fl.22 ), probă admisă de către instanța de apel la termenul din 7.04.2008.
La termenul din 30.06.2008 s-a constatat întocmirea raportului de expertiză, comunicat părților cu mențiunea de a formula eventualele obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înaintea termenului din 1.09.2008, sub sancțiunea decăderii.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare, iar Primarul Municipiului R - deși i s-a dat posibilitatea ( fl.27, 76, 81 ) - nu a formulat nici obiective la expertiză și nici obiecțiuni la raportul de expertiză.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art. 295.pr.civ. constată caracterul său întemeiat, justificat de considerentele ce se vor dezvolta:
- în cauza de față intimatul Primarul mun. Rac ontestat atât că imobilul teren ( aferent unei porțiuni a străzii - Roșie din mun. R ) vizat de apelantul contestator prin notificarea 47/2002 ( fl.53 fond ) a fost preluat abuziv, cât și că ascendenta autoarei contestatorului ar fi avut calitatea de proprietar a acestuia la data preluării, situații în care a apreciat că nu i se cuvin acestuia măsurile reparatorii reglementate de menționatul act normativ.
Sub aspectul naturii preluării, contrar concluziilor formulate de intimatul Primarul mun. R și reținute în considerentele hotărârii primei instanțe - cum că preluarea nu a fost abuzivă pentru că prezumția a fost răsturnată de lipsa oricăror acte de proprietate -, prezenta instanță constată tocmai acest caracter așa cum este definit de art. 2 lit."h" din Legea 10/2001, republicată cu modif. ( art. 2 pct. 1 lit."h": În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat).
Astfel, în condițiile în care nicicând - nici pe parcursul multiplelor corespondențe și litigii purtate de autoarea apelantului contestator începând cu 1990, nici în cauză - autoritățile publice locale și județene nu au negat că pentru construcția străzii - Roșie în 1957 ( fl.156 dosar fond ) s-au preluat terenuri și că în cazul în litigiu lipsește actul legal de expropriere ( vezi adresa 11399/8.11.1991 -fl. 21 fond, anexa la Hot. nr. 96/10.10.1991 - fl 140 dosar fond, Dispoziția nr. 1002/30.03.2005 și referatul 16218/29.03.2005 - fl. 5-8 dosar fond, întâmpinare - fl.46 dosar fond ), nu se putea concluziona că prezumția instituită de art. 1 lit." Teza a II-a din HG468/2003 (În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat de exemplu: decizia administrativă nu este găsită, iar imobilul respectiv se regăsește în patrimoniul statului după data invocată ca fiind data preluării bunului), soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element - faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă - deci, fără titlu )- în vigoare la data soluționării notificării și menținute de HG230/2007 - a fost răsturnată; din contră s-a consolidat concluzia că preluarea a fost abuzivă.
În ceea ce privește dovedirea de către contestator a calității de proprietar a defunctei ( soacra sa ) asupra suprafeței de 337. la data deposedării pentru construcția străzii - Roșie, trebuia pornit de la interpretarea dispozițiilor din cap.2, art. 22.1. din normele de aplicare ale Legii 10/2001 conform cărora:Prin acte doveditoare se înțelege:
a) orice acte juridice translative de proprietate, care atestă deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnătură privată și altele asemenea);
b) actele juridice care atestă calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor, testament, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate);
f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptățită înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;
g) orice alte înscrisuri pe care persoana îndreptățită înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale;
Ori în acest sens - având în vedere și probatoriile noi administrate în apel - s-a dovedit că terenul a aparținut defunctei.
Astfel, expertul a identificat - fără a se contesta de către intimatul Primarul mun. R - limitele terenului cumpărat în anul 1923( fl.22 dosar fond ) ca fiind amplasat între B-dul - ( fost ) și str. - - ( fost ), respectiv ale terenurilor înstrăinate în 1928 ( fl.27 dosar fond ), 1959 ( fl.115 dosar fond ), ale celui expropriat pentru construcția imobilului de locuințe și deținut de Institutul de amenajări silvice ( vezi art. 2 din Dispoziția 1002/2005 - fl 5 dosar fond, al celui restituit prin Sentința civilă nr. 4155/1995 a Jud. R - fl.88-91 dosar fond și înstrăinat împreună cu alți 440. în 2001 și 2002 și al celui rămas în posesia apelantului.
Raportând limitele inițiale ale proprietății la evoluția în timp a situației zonei s-a constat că în anul 1959 apare între aceste repere strada - Roșie; cum în 1957 când strada a fost edificată, era încă proprietara întregului teren amplasat la sud de cel înstrăinat în anul 1928 și situat de o parte și de cealaltă a acestei noi străzi, se deduce logic ideea că preluarea terenului necesar respectivei lucrări s-a făcut de la aceasta.
O concluzie contrară nu este posibilă chiar dacă aparent rolurile fiscale din 1955 ( fl.175 dosar fond ), 1966-1970 ( fl. 173 dosar fond ) ar susține nepreluarea acestei suprafețe întrucât:
- rolurile se completau pe bază de declarație și nu presupuneau o măsurare prealabilă a terenului;
- dacă ar fi fost corecte, după exproprierea terenului pentru lucrările Institutului de amenajări silvice din 1969-1970 ( fl. 129, 88-91 dosar fond ), la rolul din 1971-1975 ( fl. 173 dosar fond ) antecesorul apelantului nu mai putea figura tot cu 2800. ca și în anii 1966-1970.
De altfel, această idee este susținută nu numai de actele de înstrăinare, respectiv de dobândire menționate, ci și de schița vizată de Oficiul de cadastru sub nr. 2/840/25.07.2001 ( fl. 116 dosar fond ) - necontestată de intimatul Primarul mun.
În atare împrejurări, reținându-se că este îndeplinită și cea de-a doua condiție invocată în argumentarea soluției de respingere a notificării pentru suprafața de 337.( așa cum s-a identificat și individualizat prin expertiza topo-cadastrală efectuată în cauză ) din strada - Roșie, notificarea privind această suprafață se impunea a fi admisă.
Pe fondul solicitării, față de opțiunea apelantului de a beneficia - ca variantă a măsurilor reparatorii prev. de Legea 10/2001 - de despăgubiri, și fiind în situația prev. de art. 11(4) din Legea 10/1001( în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil ), se va dispune obligarea Primarului mun. Raî nainta Secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor propunere pentru acordare de despăgubiri.
Prin urmare se justifică admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței numai în ceea ce privește contestația formulată de în sensul admiterii contestației, modificării în parte a Dispoziției nr. 1002/2005 sub aspectul articolului 1; se va admite în parte notificarea nr. 97/2002 numai pentru suprafața de 337. afectată străzii - Roșie și va fi obligat Primarul a înainta propunere pentru despăgubiri.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată din apel, față de faptul că soluția de admitere se întemeiază pe noi probatorii, fapt ce exclude culpa procesuală a Primarului mun. R, aceasta se va respinge ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 47 C/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- ( nr. vechi 1171C/2005 ), în contradictoriu cu intimatul-pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI și intimații-reclamanți și.
Schimbă în parte sentința civilă nr.47C/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1171/C/05 ( nr. nou - ) în sensul că admite contestația formulată de contestatorul și, în consecință:
Modifică art. 1 din Decizia nr. 1002/30.03.2005 emisă de Primarul municipiului R, în sensul că admite notificarea nr.97/14.02.2002 în parte, pentru suprafața de 337 mp afectată străzii - Roșie din municipiul R ( vezi rap. expertiză - fila 73 ) și, în consecință, obligă Primarul municipiului R să înainteze Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor propunere pentru acordare de despăgubiri pentru suprafața de 337 mp teren, evaluat la 151.650 lei RON conform expertizei ( fila 72 ).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Respinge ca nefondată cererea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 08.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
red.sent.
red.dec.
tehnored. /7 ex.
11/11.09.
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Camelia Liliana Viziteu
