Speta Legea 10/2001. Decizia 112/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 112
Ședința publică de la 25 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Adriana Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de pârâtul Primarul Municipiului I, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 2394 din 19.12.2007 a Tribunalului Iași; cauza având ca obiect anularea dispoziției nr.676/22.03.2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă atât apelantul Primarul Municipiului I cât și intimatul -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
Nefiind formulate cereri și constatându-se că, potrivit dispoziției înscrise în art. 242 Cod procedură civilă, apelantul a cerut în scris judecata în lipsă, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2394 din 19 decembrie 2007 Tribunalul Iașia admis în parte, cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Primarul Municipiului
A anulat în parte dispoziția nr. 676/22.03.2006, emisă de Primarul Municipiului
A dispus restituirea în natură către reclamantul a suprafeței de 207,39 situată în I,-, suprafață delimitată de punctele 5, 7, 8, 9 în raportul de expertiză (plan de situație) raport ce face parte integrantă din prezenta sentință.
A dispus acordarea de despăgubiri reclamantului, în condițiile legii speciale, pentru imobilul construcție demolată și pentru suprafața de teren de 1379,31 situate în I,-.
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
Prin notificarea nr. 740/7.11.2001 depusă la, notificatorii și a solicitat acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilul-construcție și teren situat în I,-, fost nr. 35.
Instanța reține că doar reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită, în sensul disp. art. 3 alin. 1 lit. a, art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, dovada dreptului de proprietate asupra imobilului cu contractul dotal autentificat sub nr. 1345/28.04.1933 la Tribunalul Județului I, secția a III-a și a calității de moștenitor în certificatul de moștenitor nr. 873/14.05.1993.
În aceste împrejurări de fapt, Tribunalul constată că în mod legal prin dispoziția nr. 677/22.03.2006 s-a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile prevăzute de textul VII din legea nr. 247/2007, doar reclamantul pentru construcția demolată și pentru terenul situat în I,-.
Tribunalul constată că în mod nelegal prin dispoziția contestată s-a respins cererea reclamantului de restituire în natură a imobilului situat în I, str. - nr. 73 considerându-se că terenul este ocupat în realitate fiind posibilă restituirea în natură pentru o parte din teren.
Astfel, din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert (filele 83-88 dosar), tribunalul reține că suprafața de teren de 207,39 situată în I, str. - nr. 73 delimitată de punctele 5, 7, 8, 9 în planul de situație (fila 86 dosar), spațiu poate fi restituită în natură.
Deși expertul a precizat că acest teren este afectat de rețele subterane, tribunalul urmează a dispune restituirea în natură în baza disp. art. 11 alin. 3 din Legea 10/2001 urmând ca reclamantul să respecte eventual, restricțiile legale impuse de exploatarea și întreținerea acestor amenajări.
Deși în raportul de expertiză s-a identificat și o suprafață de 131,32 mp delimitată de punctele 10, 11, 12, 13 în planul de situație anexă - propunându-se de către expert și restituirea acesteia, tribunalul constată că aceasta este afectată de alei pietonale, spații-verzi, situate în curtea Dispensarului uman din str. - nr. 73 astfel încât dată fiind destinația acestui imobil de utilitate publică și suprafața relativ mică identificată, se impune concluzia că din punct de vedere urbanistic, această suprafață este necesară utilizării optime a acestui imobil, astfel încât nu poate forma obiect al restituirii în natură.
Tribunalul reține că pentru diferența de 1379,31 mp teren din fosta proprietate a reclamantului situat în I, str. - nr. 73 se impune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - titlul VII din Legea nr. 247/2000 incidente fiind disp. art. 10 alin. 2 din legea 10/2001 care prevăd că în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Sintagma amenajări de utilitate publică, folosită de legiuitor, are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețe de teren supuse unor amenajări destinate a servi nevoilor comunității și anume, căi de comunicație, străzi, alei, trotuare, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.
În considerarea celor anterior expuse și a dispozițiilor legale sus menționate, tribunalul urmează a admite în parte cererea reclamantei, a anula în parte dispoziția nr. 676/2006 și a dispune restituirea în natură a suprafeței de teren de 207,39 situată în I,- și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții în considerarea celor dispuse prin prezenta sentință.
Pentru a dispune în acest sens tribunalul a avut în vedere principiul prevalenței restituirii în natură consacrat de art. 1 alin. 2 din legea nr. 10/2001 și cap. I pct. 1 lit. a din nr.HG 250/2007 și finalitatea reparatorie a Legii nr. 10/2001 care presupune interpretarea acesteia în favoarea celor îndreptățiți și potrivit principiului constituțional al protejării și garantării dreptului de proprietate al persoanelor care l-au pierdut prin acte abuzive.
În ce privește acordarea de despăgubiri reclamantei, tribunalul va dispune în acest sens cu privire la diferența de suprafață de 1379,31 ce nu poate fi restituită în natură.
În considerarea celor anterior expuse, tribunalul urmează a admite în parte cererea formulată de reclamant în baza art. 26 din Legea nr. 10/2001 și a dispune în sensul celor cuprinse în prezenta sentință.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primarul municipiului I pentru următoarele motive:
Instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 atunci când a apreciat că suprafața de 207,39 teren este liberă și poate fi restituită în natură.
Aceasta deoarece potrivit dispozițiilor legale incidente în cauză este exceptată de la restituirea în natură suprafața de teren ocupată de construcții noi autorizate, cea afectată servituților legale, precum și amenajările de utilitate publică ale localităților urbane și rurale.
Or, în cazul de față, terenul notificat este în întregime afectat domeniului public, iar faptul că parte din terenul notificat nu este ocupat de construcții nu trebuie să conducă la pierderea din vedere "utilității publice" a acestor suprafețe.
Apelul este fondat.
În mod greșit instanța de fond a dispus restituirea în natură a suprafeței de 207,39 situată în I,-.
Astfel, în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de specialitate care a precizat în ceea ce privește această suprafață că este ocupată cu spațiu, este afectată de clădirea dispensarului blocului 3, alei pietonale și rețele subterane.
Așa fiind, terenul în litigiu este evident afectat de utilități publice, astfel că este exceptat de la restituirea în natură.
Aceasta deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 2 și art. 11 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care terenul este ocupat de construcții sau este afectat de servituți legale și de alte amenajări de utilitate publică ale localității urbane și rurale măsurile reparatorii se vor stabili în echivalent.
Sintagma " amenajări de utilitate publică" folosită de legiuitor are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile amintite și anume: căi de comunicație, străzi, alei, trotuare, dotări tehnico-utilitare, subterane, amenajări de spații verzi, inclusiv cele din jurul blocurilor de locuit, parcuri, grădini publice, piețe pietonale etc.
Cum în speță întregul teren este în întregime afectat utilităților publice, astfel cum sunt stabilite prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, decizia dată de Primarul municipiului I în soluționarea notificării reclamantului este cea legală, iar apelul va fi admis, în sensul schimbării soluției și respingerii contestației formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 2394 din 19.12.2007 a Tribunalului Iași pe care o schimbă în tot.
Respinge contestația formulată de - împotriva dispoziției nr. 676 din 22.03.2006, emisă de Primarul Municipiului I, pe care o menține.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
06.07.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Elena Adriana AndronicJudecători:Elena Adriana Andronic, Elena Gheorghiu