Speta Legea 10/2001. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr.115
Ședința publică de 02 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta -, domiciliată în B, sector 1,-,.5A,.A,.2,.11, împotriva sentinței civile nr.253 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Municipiul Tg.J - prin Primar și Consiliul Județean G, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă -, prin procurator, reprezentată de avocat și intimatul pârât Municipiul Tg.J - prin Primar, reprezentat de consilier juridic, lipsind intimatul pârât Consiliul Județean
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că intimatul pârât Municipiul Tg.J - prin Primar a depus întâmpinare, inclusiv exemplar pentru comunicare.
Instanța a procedat la comunicarea întâmpinării formulată de intimatul pârât Municipiul Tg.J - prin Primar către apărătorul apelantei reclamante.
Avocat, pentru apelanta reclamantă, a depus împuternicire avocațială nr.-/02 aprilie 2009, arătând a observat întâmpinarea și nu solicită amânarea cauzei în acest sens.
Consilier juridic, pentru intimatul pârât Municipiul Tg.J - prin Primar, a depus delegație de reprezentare.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelanta reclamantă -, a solicitat admiterea apelului, conform motivelor scrise și susținute oral, schimbarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimatul pârât Municipiul Tg.J - prin Primar, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate, ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta prin procuratorul său, a chemat în judecată pârâții Municipiul Tg. J, Consiliul Județean G și Consiliul Local Tg. J, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului din Tg. J, str. -, nr. 14, format dintr-un imobil în suprafață de 248 mp și terenul aferent de 1010 mp.
Pe cale de consecință, a solicitat obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilele în cauză.
În fapt, reclamanta a susținut că este descendenta soților și, iar imobilul în cauză a fost trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950, actualmente în imobilul respectiv funcționând Grădinița nr.13 din Tg.
A mai arătat reclamanta că titlul statului nu este valabil, întrucât ascendenții săi - era OG avocat iar soția sa casnică, ceea ce atrăgea după sine exceptarea de la decretul de naționalizare și că, însăși actul de naționalizare a fost un act abuziv în raport de dispozițiile art. 16 și 13 din CEDO și art. 1 din primul protocol la convenție precum și art. 16 din Constituția României, în vigoare la acea dată.
A apreciat reclamanta că, acțiunea în revendicare bazată pe art. 480 și 481 cod civil este admisibilă, deoarece le Legea nr.10/2001 nu poate lipsi de eficiență prevederile Codului civil, accesul la justiție fiindu-i garantat.
De asemenea, dispozițiile Legii nr.10/2001, care ar lipsi de eficiență instituțiile revendicării, ar rămâne neaplicabile în raport de practica CEDO în această materie, iar titlul ascendenților reclamantei prin comparare cu titlul statului este un titlu valabil.
În drept, reclamanta și- întemeiat cererea pe dispozițiile art. 480, 481 Cod civil, 10/2001, 213/1998 și Convenția pentru apărarea dreptului omului și a libertății fundamentale, precum și protocolul adițional la convenție.
Prin sentința civilă nr.253 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta PRIN MANDATAR, în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL TG-J PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI TG-J, CONSILIUL LOCAL TG-J și CONSILIUL JUDEȚEAN
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că imobilul solicitat a fost trecut abuziv în proprietatea Statului, că autorii reclamantei erau persoane exceptate de la naționalizare, iar reclamanta avea posibilitatea urmării procedurii speciale prevăzute de Legea nr.10/2001, pentru valorificarea dreptului său de proprietate.
Că, din moment ce există o lege specială privind retrocedarea în natură sau echivalent, acesta este actul normativ de imediată aplicare, act ce nu împiedică accesul la justiție a persoanelor în cauză.
Că, prin Legea nr.10/2001 se suprimă acțiunea pe dreptul comun, se perfecționează sistemul reparator care este supus controlului judecătoresc, iar reclamanta avea la îndemână acțiunea în revendicare înaintea apariției Legii nr.10/2001, în acest sens, fiind Decizia nr.33/2008 pronunțată de ICCJ - Secțiile Unite, în dosarul nr.60/2007.
Împotriva sentinței în termen legal a declarat apel reclamanta, susținând că este nelegală și netemeinică.
În motivele de apel, reclamanta invocă următoarele critici:
- la termenul, din 11 decembrie 2008, judecata s-a făcut cu lipsă de procedură, întrucât la 27 noiembrie 2008 s-a formulat o cerere de amânare prin poștă pentru imposibilitate de prezentare, s-a acordat termen la 11 decembrie 2008, dar reclamanta nu a fost citată;
- există contrarietate între considerente și dispozitivul hotărârii, nemotivându-se dacă acțiunea a fost respinsă pe excepție sau pe fond;
- acțiunea în revendicare este admisibilă, în sprijinul acestei afirmații reclamanta invocând Decizia nr.33/2008 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii;
- că, instanța de fond nu a răspuns la toate capetele de cerere, primul capăt fiind constatarea nevalabilității titlului statului, iar al doilea fiind revendicarea;
- că, soluția instanței de fond este în neconcordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În cauză, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului.
Apelul este nefondat.
Reclamanta - a investit Tribunalul Gorj, prin procurator, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Tg. J reprezentat prin Primar, Consiliul Județean G și Consiliul Local al Municipiului Tg. J, cu acțiune având două petite:
- să se constate nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului situat în-,- din Tg. J, format din imobil clădire + 1, suprafață construită de 248. și teren aferent de 1010.p;
- să fie obligate pârâtele să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie acest imobil.
Acest imobil a fost proprietatea autorilor reclamantei, naționalizat prin Decretul nr.92/1950, iar în prezent este ocupat de Grădinița nr.13.
Prima critică formulată de apelantă privind judecarea cauzei cu lipsă de procedură, este neîntemeiată.
La dosarul cauzei ( fila 21 fond ) există o cerere de amânare formulată de apărătorul reclamantei, însoțită de o adeverință medicală, pe care instanța a încuviințat-o și a amânat cauza pentru termenul din 11 decembrie 2008, când s-a soluționat pe fond.
Reclamanta nu poate invoca necitarea sa în cauză, atâta vreme cât aceasta avea cunoștință de termenul de judecată, fiind citată la primul termen și apoi, depunând cerere de amânare prin apărător, instanța de fond aplicând corect dispozițiile art. 153 alin. 1 Cod pr. civilă.
Neîntemeiată este și critica referitoare la pretinsa neconcordanță existentă între considerentele și dispozitivul hotărârii și omisiunea instanței de a menționa dacă a respins acțiunea pe fond, sau pe cale de excepție.
La pronunțarea soluției, tribunalul a avut în vedere Decizia nr.33/2008 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii.
Prin această decizie s-a statuat că, "concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. În cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea nr.10/2001 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice."
În ceea ce privește primul aspect, concluzia este că de principiu, persoanele cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.10/2001, nu au posibilitatea de a opta între calea prevăzută de acest act normativ și aplicarea dreptului comun în materia revendicării, obligatoriu trebuie să urmeze procedura specială prevăzută de Legea nr.10/2001.
În speța dedusă judecății, reclamanta apelantă a avut la îndemână procedura specială prevăzută de Legea nr.10/2001 de care nu a uzat, iar aceasta prin lipsa de diligență manifestată, a pierdut termenul de depunere a notificării reglementat de art. 22 din Legea nr.10/2001, republicată, și nu se poate prevala de propria culpă, pentru a apela la dreptul comun.
Faptul că instanța de fond nu a menționat în considerente că a respins acțiunea pe fond sau pe excepție nu împietează asupra soluției, atâta vreme cât aceasta este în concordanță cu decizia pronunțată în recurs în interesul legii.
Cea de-a treia critică formulată de reclamantă privind admisibilitatea acțiunii în revendicare, promovată după apariția Legii nr.10/2001, este neîntemeiată.
Prin Decizia nr.33/2008 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii, se statuează că, câtă vreme pentru imobilele preluate abuziv în perioada de referință s-a adoptat o lege specială, care prevede în ce condiții aceste imobile se pot restitui în natură persoanelor îndreptățite, nu se poate susține ca legea specială derogatorie de la dreptul comun s-ar putea aplica în concurs cu revendicarea.
Că, Legea nr.10/2001 instituie atât o procedură administrativă prealabilă, precum și anumite termene și sancțiuni, menite să limiteze incertitudinea raporturilor juridice născute în legătură cu imobilele preluate abuziv.
În speța dedusă judecății, reclamanta a promovat acțiunea în revendicare la 2 iunie 2008, după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, așa încât această acțiune nu este admisibilă și corect a fost respinsă de tribunal.
Nu poate fi primită nici critica referitoare la omisiunea tribunalului dea analiza primul capăt al acțiunii, referitor la constatarea nevalabilității titlului Statului.
Dacă s-ar fi procedat la analiza titlului Statului, s-ar fi intrat în fondul cauzei referitor la admisibilitatea acțiunii în revendicare, așa încât, în mod corect nu s-a procedat la o asemenea analiză.
Neîntemeiată este și critica invocată de apelantă, privind neconcordanța soluției cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Din considerentele Deciziei nr.33/2008 pronunțată de ICCJ, rezultă obligativitatea instanței de a analiza, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, în ce măsură legea internă intră în conflict cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dacă admiterea acțiunii în revendicare nu aduce atingere unui alt drept de proprietate, de asemenea ocrotit, ori securității raporturilor juridice.
Or, în speța dedusă judecății, reclamanta a promovat o acțiune împotriva Statului, nu are un bun în sensul Convenției, așa încât hotărârea pronunțată de tribunal nu intră în conflict cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de cele ce preced, hotărârea fiind legală și temeinică, urmează a fi menținută și în conformitate cu art. 296 Cod pr. civilă, urmează a se respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta -, împotriva sentinței civile nr.253 din 11 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Municipiul Tg. J - prin Primar și Consiliul Județean
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 02 aprilie 2009.
Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.Judec.-
Tehn./5 ex.
28.04.2009
Jud.fond.Gh.
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Mariana Mudava
