Speta Legea 10/2001. Decizia 139/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 139
Ședința publică de la 03 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de contestatoarea domiciliată în C, strada -, nr. 9,. 156,.2,. 1- împotriva sentinței civile nr. 661 din 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 2545/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta contestatoare, reprezentată de av. și consilier juridic, pentru intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C și PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat instanței nedepunerea întâmpinării la motivele de apel, de către intimații pârâți, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului de față.
Av. pentru apelanta contestatoare, a arătat că, față de motivele de apel, se impune administrarea în cauză a unui supliment de expertiză, pentru identificarea terenului în litigiu, ce poate fi restituit în natură; în ipoteza în care se apreciază, față de rapoartele de expertiză existente la dosar, că această completare nu este utilă, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței, în sensul anulării dispozițiilor atacate și restituirii în natură a terenului solicitat, în suprafață de 1.067 mp, expunând motivele scrise ale apelului.
Consilier juridic, pentru intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C și PRIMARUL MUNICIPIULUI C, s-a opus cererii formulată de av. cu privire la administrarea unui supliment al raportului de expertiză, iar pe fond a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr.661 din 29 octombrie 2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Dolja respins contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu Primăria Mun. C și Primarul Mun. C, având ca obiect Dispozițiile nr. 8095 din 20 aprilie 2006 și 13286 din 01 septembrie 2006, emise în temeiul Legii 10/2001.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Inițial, prin Dispoziția 8095 Primarului Mun.C, s-a propus acordarea de despăgubiri reclamantei pentru imobilele notificate sub nr.169/N/2001 și 170/N/2001, întrucât acestea erau imposibil de restituit.
Prin cele două notificări mai sus menționate, reclamanta, a solicitat restituirea în natură a terenului liber aferent construcției, în suprafață de 1423 mp, situat în C,-, acordarea de despăgubiri sau restituirea în natură pentru terenul ocupat de construcții, în suprafață de 1067 mp.
În ambele notificări, reclamanta făcea referire și la decizia civilă nr.1401/1999 a Curții de Apel Brașov, prin care s-a admis acțiunea având ca obiect revendicare imobiliară privind imobilul din C,-.
Prin Dispoziția nr.13826 din 01.09.2006, s-a modificat art.1 al Dispoziției 8095/20.04.2006, dispunându-se acordarea despăgubirilor doar pentru terenul în suprafață de 849 mp. diferență dintre suprafața de 2272 mp. preluată de stat în 1950 și suprafața de 1423 mp. restituită prin decizia civilă 1401/R/1999.
Anterior celor două dispoziții, la data de 11.10.2002, prin dispoziția nr. 7422 s-a respins cererea formulată de reclamanta, prin care solicita restituirea în natură a terenului în suprafață de 1423 mp. redobândit de către reclamantă prin nr.1401/1999, propunându-se acordarea de despăgubiri pentru diferența de teren de 1067 mp.
Rezultă așadar că, în privința terenului în suprafață de 1423 mp. situat în C,-, individualizat în nr.502/R a Curții de Apel Brașov, cererea formulată de reclamantă este nefondată, terenul fiindu-i restituit în cadrul unui litigiu tranșat irevocabil.
Sub acest aspect, mențiunile din cele două dispoziții contestate, referitoare la terenul în suprafață de 1423 mp. sunt legale și temeinice, autoritatea administrativă având în vedere deciziile pronunțate în litigiile legate de terenul din-.
Prin cele două notificări formulate, reclamanta a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 2490 mp. dar conform fișei imobilului din anul 1948 ( fila 46- raport de expertiză tehnică judiciară)suprafața imobilului era de 2272 mp.
Aceeași suprafață a imobilului este înscrisă și în declarația privind.1, proprietatea lui, autorul contestatoarei (fila 43).
În actul de vânzare-cumpărare încheiat între și, nu a fost indicată suprafața de teren pe care o cumpăra, cei doi cocontractanți vânzând, respectiv cumpărând casele din-, cu următoarele vecinătăți: la răsărit - casele proprietății, la apus - str. -, la miazănoapte - casele proprietarului, la miazăzi -casele și.
Chiar dacă în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de exp. s-a statuat că suprafața rezultată din măsurători este de 2490 mp. actele prezentate de către reclamantă nu au confirmat această situație.
De asemenea, probatoriul administrat în cauză, a confirmat că diferența de teren nerestituită în cadrul litigiului soluționat anterior este ocupată în prezent de alți proprietari persoane fizice.
Față de cele reținute, având în vedere disp. art.10 din Legea 10/2001, așa cum modificată prin Legea 247/2005, instanța a apreciat că în privința diferenței de 842 mp. mențiunile din cele două dispoziții contestate sunt legale, raportat la suprafața imobilului, așa cum rezultă din buletinul clădirii și din fișa imobilului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel contestatoarea, motivând în esență următoarele: în mod greșit instanța s-a preocupat de ceea ce se câștigase anterior printr-o procedură de revendicare imobiliară întemeiată pe dreptul comun, deși, obiectul contestației îl constituie doar diferența de 1067 mp. teren, potrivit pct.2 al notificării; s-a respins în mod greșit cererea ce vizează diferența de teren dintre suprafața solicitată de 1067 mp. și cea de 849 mp. recunoscută prin dispozițiile contestate; s-a făcut o greșită aplicare a art.9 din Lg.10/2001, în sensul că s-a respins cererea de restituire în natură a terenului, nefiind administrate de altfel, nici toate probele utile și concludente pentru identificarea terenului în litigiu rămas liber și care poate fi restituit în natură.
Atât prin cererea de apel, cât și cu ocazia judecării apelului, contestatoarea a solicitat completarea probatoriilor prin administrarea unui supliment la raportul de expertiză, având ca obiectiv identificarea terenului rămas liber și care poate face obiectul restituirii în natură.
Având în vedere probele administrate în cauză, și în principal existența la dosar a raportului de expertiză tehnică întocmit de expert cu ocazia lămuririi dispozitivului deciziei civile nr.1401/R/28 octombrie 1999 Curții de Apel Brașov, prin decizia civilă nr.502/R/18 oct.2005 a Curții de Apel Brașov (fila 87 dosar fond) - raport de expertiză necontestat de reclamantă și prin care se individualizează terenul în suprafață de 1067 mp. ce face obiectul prezentului litigiu - instanța a apreciat că nu se mai impune administrarea probei cu expertiză, trecând la soluționarea pe fond a apelului.
Apelul se va admite pentru următoarele considerente:
Astfel, examinând întreg materialul probator al dosarului, în raport de prevederile art.295 alin.1 pr.civ. se constată întemeiată critica apelantei, ce vizează întinderea suprafeței de teren pentru care este îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001.
Este edificatoare în acest sens decizia civilă nr.1401/R/1999 a Curții de Apel Brașov (fila 64 dosar fond), al cărei dispozitiv a fost lămurit prin decizia civilă nr.502/R/2005 a Curții de Apel Brașov (fila 85 dosar fond), în baza raportului de expertiză întocmit de expert (fila 87 dosar fond).
Prin hotărârea menționată, s-a stabilit în mod irevocabil că terenul de 1423 mp. ce s-a restituit în natură, face parte din suprafața de 2490 mp. situată în C,- (fostă nr.111), astfel încât suprafața nerestituită și care este în discuție în prezentul litigiu, este de 1067 mp. și nu 849 mp. cât s-a stabilit prin Dispoziția nr.13286/01 sept.2006, prin care s-a modificat și completat art.1 al Dispoziției nr.8095/20 aprilie 2006.
De asemenea, este relevantă în acest sens și Dispoziția nr.7422/11.10.2002, a Primarului Mun. C (fila 14 dosar fond), prin care se propune acordarea de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, pentru diferența de teren în suprafață de 1067 mp. ocupată de alte construcții, situată în C,-; s-a arătat în cuprinsul acestei dispoziții că terenul în suprafață de 1423 mp. a fost redobândit prin decizia civilă nr.1401/1999 a Curții de Apel Brașov, ceea ce înseamnă că suprafața totală a fost de 2490 mp.
Or, prin dispozițiile emise ulterior, contestate în prezenta cauză, aceeași instituție a Primarului Mun. C, propune acordarea de despăgubiri pentru o suprafață mai mică, respectiv 849 mp. teren, ce ar reprezenta diferența între suprafața de 2272 mp. (cât a fost preluată de stat), și suprafața de 1423 mp. (restituită prin decizia civilă nr.1401/R/1999 a Curții de Apel Brașov ); se reține deci că suprafața totală este de 2272 mp. și nu 2490 mp. cât se stabilise prin dispoziția anterioară, nr.7422/2002, necontestată, cât și prin hotărârea judecătorească intrată în puterea lucrului judecat.
Sub acest aspect, dispozițiile contestate sunt nelegale, întrucât, pe de o parte, anulează implicit o dispoziție anterioară (care, odată intrată în circuitul civil, nu poate fi anulată decât pe cale judecătorească), iar pe de altă parte, este contrară unei hotărâri judecătorești irevocabile, care beneficiază de prezumția legală absolută stabilirii adevărului.
În consecință, din acest punct de vedere, sentința atacată este nelegală și netemeinică, instanța respingând în mod greșit contestația, sub aspectul întinderii suprafeței de teren pentru care contestatoarea este îndreptățită la măsuri reparatorii, în temeiul Lg.10/2001; această suprafață este de 1067 mp. teren și nu 849 mp. cum s-a stabilit prin dispozițiile contestate.
În ceea ce privește critica referitoare la nerestituirea în natură a terenului, aceasta este neîntemeiată, dată fiind situația de fapt ce rezultă din probele dosarului și în principal rapoartele de expertiză.
Astfel, rezultă din expertiză că pe terenul în litigiu se află trei imobile construcții aparținând altor persoane, imobile cu suprafețe de 225 mp. primul și 842 mp. celelalte două, locuite de 3 familii. În schița anexă la raportul de expertiză sunt identificate aceste imobile.
Având în vedere întinderea suprafeței de teren, de cca.1000 mp. existența a 3 locuințe ocupate de 3 familii, poziționarea acestor locuințe în teren, și necesitatea spațiului pentru folosința normală a acestora, se constată că nu este posibilă restituirea în natură, către contestatoare, a vreunei suprafețe de teren din cei 1067 mp.
Prin urmare, sub acest aspect, dispozițiile contestate și sentința atacată sunt legale și temeinice.
Critica ce vizează examinarea de către Tribunal a unei cereri cu care nu a fost investit - cu referire la suprafața de teren restituită prin hotărâre judecătorească - deși este întemeiată, nu este de natură să producă vreo vătămare privind drepturile contestatoarei, astfel încât, sub acest aspect, apare ca lipsită de interes.
Față de considerentele expuse, în baza art.296 pr.civ. se va admite apelul și se va schimba sentința, în sensul că se va admite în parte contestația; pe fond se vor anula în parte Dispozițiile nr. 8095/20.04.2006 și 13286/01.09.2006, emise de Primarul Mun. C, în sensul că terenul pentru care se propune acordarea despăgubirilor, este în suprafață de 1067 mp. în loc de 849 mp.; se va menține restul Dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de contestatoarea domiciliată în C, strada -, nr. 9,. 156,.2,. 1- împotriva sentinței civile nr. 661 din 29 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 2545/2006, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă sentința menționată, în sensul că admite în parte contestația.
Anulează în parte Dispozițiile nr.8095/20.04.2006 și 13286/01.09.2006, emise de Primarul Mun. C, în sensul că terenul pentru care se propune acordarea despăgubirilor este în suprafață de 1067 mp. în loc de 849 mp.
Menține restul Dispozițiilor.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
11.04.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/5 ex.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Ionela Vîlculescu
