Speta Legea 10/2001. Decizia 146/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 146
Ședința publică de la 09 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelurilor declarate de pârâții cu sediul în,-, jud. G și PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 355 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în comuna, sat I, jud. G, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic, pentru apelantul pârât și procurator și G, pentru intimatul reclamant, lipsind apelantul pârât PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Procurator, pentru intimatul reclamant, învederează instanței că suplimentul la raportul de expertiză a fost întocmit și îl depune.
Se comunică un exemplar al raportului de expertiză reprezentantului apelantei pârâte
Instanța lasă dosarul la a doua strigare pentru a da posibilitatea consilierului juridic, pentru apelanta pârâtă, să observe suplimentul la raportul de expertiză.
La a doua strigare au răspuns consilier juridic, pentru apelantul pârât și procurator și G, pentru intimatul reclamant, lipsind apelantul pârât PRIMARUL COMUNEI.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelurilor de față, punându-i în vedere procuratorului intimatului reclamant, că în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă nu poate depune decât concluzii scrise.
Reprezentantul apelantei pârâte solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul de a se acorda măsuri reparatorii pentru imobilele expropriate, respectiv casa de locuit cu anexele gospodărești și suprafața de 25o mp teren.
Cu privire la apelul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI a pus concluzii de respingere.
Procurator, pentru intimatul reclamant, depune concluzii scrise în raport de care solicită respingerea apelurilor formulate în cauză, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.15947/21.09.2005 și să i se acorde despăgubiri pentru un imobil compus din 16,94 ha. teren și o casă de locuit, situat pe raza comunei, Județul
În motivarea cererii a arătat că, prin notificarea adresată pârâtei în temeiul Legii nr.10/2001 a solicitat despăgubiri pentru imobilele expropriate prin Decretul nr.114/1977, dar prin decizia nr.15947/2005 notificarea a fost respinsă cu motivarea că terenurile sunt situate în extravilanul localității, iar pentru construcții reclamantul a fost despăgubit la data exproprierii.
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, cu motivarea că potrivit dispozițiilor Legii nr.247/2005, Comisia centrală este abilitată să emită titlurile de despăgubire.
Prin sentința civilă nr.372/2006 Tribunalul Gorja admis în parte contestația și a constatat că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri pentru suprafața de 5939. teren situat în comuna, sat, județul G, precum și pentru casa de locuit, cu o anexă, respectiv două șoproane, un, un closet și împrejmuirea gospodăriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, recurs care a fost admis prin decizia civilă nr.895 din 21.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA,a fost desființată sentința Tribunalului Gorj și trimisă cauza spre rejudecare acestei instanțe.
S-a reținut că reclamantul nu a solicitat despăgubiri complete pentru imobilul casă și teren expropriat, ci doar diferența dintre despăgubirile acordate cu ocazia exproprierii și cele pe care le consideră corecte, ca urmare instanța de fond trebuia să determine valoarea măsurilor reparatorii în raport de dispozițiile art.11 pct.6 și 7 din Legea nr.10/2001.
S-a dat îndrumarea ca instanța să stabilească în mod corect suprafața expropriată, să verifice dacă reclamantul a primit în schimb la data exproprierii o altă suprafață de 250. și să fie citat în cauză primarul unității administrativ teritoriale pe raza căreia s-au aflat construcțiile demolate, în conformitate cu dispozițiile art.32 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr.355 din 24 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții SC SA și Primarul Comunei, județul
A fost anulată decizia nr.15947/21.09.2005 și s-a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii pentru imobilele expropriate, corespunzătoare valorii de 114.050 lei, modalitatea de acordarea a acestora urmând a fi stabilită în condițiile titlului VII din Legea nr.247/2005.
Au fost obligați pârâții,în solidar, la 600 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
S-a reținut că prin notificarea adresată pârâtei SC SA, reclamantul a solicitat despăgubiri pentru suprafața de 16,94 ha teren și a unei case de locuit cu anexe gospodărești, imobile ce au fost expropriate prin Decretul nr.114/1977, în vederea extinderii exploatărilor miniere, notificarea fiind respinsă prin decizia nr.15947/2005, ce face obiectul contestației de față.
Din anexa la Decretul de expropriere nr.114/1977, rezultă că a fost expropriată din proprietatea lui suprafața de 250. teren, iar din actele depuse la dosar de Primăria Comunei, respectiv nr.3153/2002, 4169/2005, rezultă că pentru diferența de teren reprezentând suprafețe agricole și forestiere, s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 și Legii nr.247/2005, pentru unele suprafețe, procedura fiind finalizată prin eliberarea titlului.
Așadar, imobilele expropriate și care fac obiectul restituirii în temeiul Legii nr.10/2001, sunt suprafața de 250. teren și casa de locuit cu anexele gospodărești, care au fost demolate.
Din procesul-verbal de evaluare încheiat de Comisia Județeană de evaluări la 20.06.1977 rezultă că pentru imobilele expropriate, reclamantul a fost despăgubit cu suma de 16.067 lei.
În cursul cercetării judecătorești, procuratorul reclamantului a susținut că acesta nu a fost despăgubit în realitate, cu nici o sumă de bani și a solicitat pârâtei să depună la dosar acte din care să rezulte că s-a făcut o plată efectivă.
Pârâta nu a fost în măsură să facă aceste dovezi, dar observând contestația formulată rezultă că, chiar reclamantul în cuprinsul ei a susținut că a fost despăgubit simbolic doar cu suma de 16.067 lei.
De altfel, acest aspect a rezultat și din decizia civilă nr.895/2006 a Curții de APEL CRAIOVA, în care s-a reținut că este "de netăgăduit" faptul că reclamantul a încasat despăgubiri pentru imobilele expropriate și s-a dat îndrumarea, obligatorie pentru instanța de fond, ca în rejudecare să se calculeze diferența măsurilor reparatorii, în conformitate cu dispozițiile art.11 pct.6 și 7 din Legea nr.10/2001.
În urma completării raportului de expertiză a rezultat că valoarea măsurilor reparatorii, stabilită prin scăderea actualizată a despăgubirilor încasate este de 114.050 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel pârâții SC și Primarul comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanta pârâtă SC Energetic a criticat hotărârea primei instanțe, arătând că în mod greșit măsurile reparatorii menționate în dispozitivul hotărârii vizează suprafața totală de 5939. și nu suprafața de 250. ce a fost expropriată.
A arătat că, potrivit adeverinței nr.1073 din 134 august 2001 eliberată de Primăria, județul G, intimatului, i-au fost expropriate o casă de locuit cu anexe și un teren în suprafață de 250. astfel încât, măsurile reparatorii trebuie să se raporteze numai la această suprafață.
Totodată, a arătat că pentru terenul agricol în suprafață de 11,70 ha.și terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 5,12 ha. intimatului reclamant i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, iar pentru o parte din aceste suprafețe a fost eliberat titlul de proprietate nr.-/1998.
Apelantul pârât Primarul comunei, județul G, a criticat sentința instanței de fond numai cu privire la cheltuielile de judecată acordate.
A invocat dispozițiile art. 275 Cod pr. civilă, arătând că nu s-a opus la acțiunea reclamantului și nu a pus în întârziere desfășurarea procesului, așa încât nu există nici o culpă din partea sa și prin urmare, cheltuielile de judecată în mod greșit au fost acordate.
Apelul declarat de pârâta SC Energetic SA este fondat, iar apelul declarat de pârâtul Primarul comunei, Județul G este nefondat.
Examinând lucrările dosarului prin prisma susținerilor formulate de apelanta pârâtă SC Energetic SA, raportat la dispozițiile art.11 din Legea nr.10/2001, se constată că sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 Teza a II- și pct. 4 din Legea nr.10/2001, în situația imobilelor expropriate, persoana îndreptățită beneficiază de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor atât pentru terenurile ce au format obiectul exproprierii, ocupate integral de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, cât și pentru construcțiile expropriate ce au fost demolate în totalitate.
Din interpretarea prevederilor legale citate, rezultă incontestabil că măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc strict pentru imobilul în ansamblul său, ce a format obiectul exproprierii.
În speță, imobilul proprietatea reclamantului a fost expropriat prin Decretul nr.114/1977 ( fila 11 dosar nr.3395/2005 al Tribunalului Gorj ), în anexa la acest decret, fiind menționate atât construcțiile cât și terenul, ce au format obiectul actului de expropriere.
Potrivit anexei la Decretul de expropriere nr.114/1977( fila 16 din dosar ), reclamantului i s-a expropriat numai suprafața de 250. teren, cât și construcțiile aflate pe acest teren în suprafață de 65,51. din care, 31,54. suprafață locuibilă.
Mențiunile din anexa la decretul de expropriere se coroborează și cu consemnările făcute în cuprinsul adeverinței nr.1073 din 13 august 2001 eliberată de Primăria comunei, județul G, din care rezultă în mod expres că reclamantul a avut în proprietate o casă de locuit și anexe gospodărești situate pe un teren în suprafață de 250. fiind înscris în registrul agricol pe anul 1960 la poziția de rol nr.109.
În prezent, construcțiile proprietatea reclamantului nu mai există fizic, întrucât au fost demolate în totalitate, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert în dosarul nr.3395/2005 al Tribunalului Gorj, (fila 90 din dosar), iar terenul este afectat de lucrările miniere pentru care s-a făcut exproprierea, potrivit concluziilor aceluiași raport de expertiză.
Însuși reclamantul, prin notificarea nr.166/E/2001 adresată pârâtei SC Energetic SA prin executorul judecătoresc, a solicitat măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, recunoscând faptul că terenul este imposibil de restituit în natură, iar construcțiile au fost demolate.
În atare situație, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2, 4, 6 și 7 din Legea nr.10/2001, reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul proprietatea sa, ce a format obiectul Decretului de expropriere nr.114/1977, măsuri al căror cuantum va fi stabilit, ținându-se seama și de valoarea actualizată a despăgubirilor primite la momentul exproprierii.
Măsurile reparatorii prin echivalent la care se referă art. 11 din Legea nr.10/2001 trebuie să vizeze însă, numai terenul și construcțiile expropriate.
În condițiile în care reclamantului i s-a expropriat numai suprafața de 250. acestuia i se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent, doar pentru suprafața 250.
În același sens, sunt și considerentele sentinței civile pronunțată de Tribunalul Gorj, instanța reținând corect că reclamantul urmează să fie despăgubit pentru terenul în suprafață de 250. ce i-a fost expropriat și construcțiile aflate pe teren, în prezent demolate.
Cu toate acestea, instanța de fond în mod greșit în dispozitivul hotărârii constată că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii pentru suprafața totală de 5939. ce a format obiectul notificării nr.166/E/2001.
Deși, Tribunalul Gorj nu se referă expres în dispozitiv la suprafața de 5939. în dispozitivul hotărârii menționează faptul că măsurile reparatorii cuvenite reclamantului sunt corespunzătoare valorii de 114.050 lei.
Or, potrivit suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expertul în dosarul nr- al Tribunalului Gorj, aflat la fila 77 din dosar și anexei A la acest supliment, suprafața terenului evaluat de expert este de 5939. iar valoarea stabilită de expert este de 21.380 lei.
Efectuând calculul în vederea stabilirii despăgubirilor cuvenite reclamantului, prin raportare la valoarea construcțiilor demolate, valoarea terenului și valoarea actualizată a despăgubirilor primite la data exproprierii, expertul a ajuns la suma totală de 114.050 lei, din care valoarea terenului este de 21.380 lei.
Prin urmare, deși a avut ca obiectiv să procedeze la evaluarea terenului în suprafață de 250. expertul a evaluat întreaga suprafață menționată de reclamant în notificare, respectiv 5939. iar instanța de fond, fără să cenzureze modalitatea în care expertul a făcut aceste calcule, s-a raportat greșit în dispozitiv la suma de 114.050 lei.
Instanța de fond a procedat greșit atunci când în dispozitiv nu a menționat cu exactitate imobilele pentru care s-a dispus exproprierea și pentru care reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, creând astfel confuzie cu privire la bunurile ce au format obiectul exproprierii.
În același timp se constată că, deși prima instanță reține corect că modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilele expropriate reclamantului urmează a fi stabilite în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, menționează în dispozitivul hotărârii că aceste măsuri sunt corespunzătoare valorii de 114.050 lei.
Procedând astfel, instanța de fond a ignorat prevederile art. 16 din Legea nr.247/2005, prevederi ce se aplică indiscutabil tuturor dispozițiilor/deciziilor emise în baza Legii nr.10/2001, după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005.
Astfel, în conformitate cu prevederile legale citate, modalitatea de calcul, implicit cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent cuvenite persoanelor îndreptățite, ale căror decizii sau dispoziții au fost emise după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, instanța de judecată putând să hotărască numai asupra calității de persoană îndreptățită a reclamantului, respectiv asupra constatării dreptului său la măsuri reparatorii.
Așadar, criticile formulate de recurenta pârâtă Energetic SA sunt întemeiate, sentința instanței de fond urmând a fi modificată, în sensul celor arătate.
În ceea ce privește criticile formulate de recurentul pârât Primarul comunei, județul G, se constată că sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 275 Cod pr. civilă, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
În speță, nu sunt îndeplinite prevederile legale citate, întrucât din lucrările dosarului nr- al Tribunalului Gorj, rezultă că pârâtul Primarul comunei a fost introdus în cauză și conceptat ca parte în proces, în ședința de judecată din 11 aprilie 2007, fiind citat pentru termenul din 2 mai 2007.
La termenul de judecată din data de 2 mai 2007 procedura a fost legal îndeplinită cu toate părțile, acestea putând pune concluzii, astfel încât, în raport de prevederile art. 134 Cod pr. civilă, aceasta a fost prima zi de înfățișare.
Câtă vreme la termenul de judecată din 2 mai 2007 pârâtul nu a fost prezent și nici nu a depus o cerere prin care să recunoască pretențiile reclamantului, nu poate să se prevaleze de prevederile art. 275 Cod pr. civilă.
Mai mult, prin notificarea adresată Primăriei comunei se apreciază că pârâtul a fost pus în întârziere înainte de promovarea cererii de chemare în judecată, așa încât nici din acest punct de vedere, nu sunt îndeplinite cerințele art. 275 Cod pr. civilă.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 296 Cod pr. civilă, apelul declarat de pârâtul Primarul comunei este nefondat și urmează a fi respins.
În baza acelorași prevederi legale, apelul declarat de pârâta SC Energetic SA este fondat și va fi admis.
Se va schimba sentința, în sensul constatării dreptului reclamantului la măsuri reparatorii pentru imobilele expropriate, respectiv suprafața de 250. și casa de locuit cu anexele gospodărești ce au fost demolate.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul Primarul comunei, județul G, împotriva sentinței civile nr. 355 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat I, județul
Admite apelul declarat de pârâta SC SA, împotriva aceleiași sentințe.
Schimbă sentința, în sensul constatării dreptului reclamantului la măsuri reparatorii pentru imobilele expropriate, respectiv suprafața de 250. teren și casa de locuit cu anexele gospodărești, ce au fost demolate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./5 ex.
17.04.2008
Jud.fond eanu
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
