Speta Legea 10/2001. Decizia 146/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 146/
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: George Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanții, cu domiciliul în B,-, Bloc 33,.19, cu domiciliul în B,-, Bloc 7,.5,.94,-, cu domiciliul în B,--15,.B,.25 împotriva sentinței civile nr.195/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimataPRIMARIA COMUNEI.
La apelul nominal a răspuns apelanta-reclamantă,personal și asistată de av.,conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar,lipsă fiind apelanții reclamanți, - și intimata PRIMARIA COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat,Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat,avându-se în vedere motivele scrise de apel aflate la dosar,modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii contestației și anularea Dispoziției Primarului comunei. În subsidiar, solicită admiterea apelului și casarea cu trimitere pentru continuarea judecății la aceeași instanță. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.195 din 12.03.2008, Tribunalul Brăilaa respins ca nefondată atât excepția necompetenței materiale cât și contestația formulată de reclamanții -, - și -, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei, județul B, în baza Legii nr.10/2001.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții -, - și -, au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 1378/13.08.2007 emisă de Primăria comunei Județul
În fapt, reclamanții au motivat că sunt fiii autorului - care a deținut pe raza comunei, județul B un imobil casă de locuit compusă din patru camere și anexe gospodărești, situată în extravilan, așa cum rezultă din certificatul eliberat de Primăria comunei și din adeverința nr. 10868/16.12.1960 ci privire la inventarul din 10.12.1960 de predare a bunurilor și procesul verbal nr. 29/13.12.1960.
În baza Legii nr. 247/2005 a solicitat măsuri reparatorii pentru bunurile preluate abuziv, sau restituirea în natură a terenurilor pe același amplasament, sau echivalent prin despăgubiri bănești.
Prin dispoziția atacată se respinge acordarea de despăgubiri pentru imobilul demolat, mențiune eronată în raport de ceea ce s-a cerut de către reclamanți.
Reclamanții au mai susținut că, după preluarea imobilului, chiar dacă a fost mutat la o anumită distanță de cel existent inițial, materialele folosite au fost în majoritate din cele existente, a operat o subrogație, fiind vorba de același imobil.
Consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 modificată.
Pârâta Primăria comunei, județul Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației cu motivarea că notificarea nr. 114/23.09.2005 prin care se solicită despăgubiri de către reclamanți pentru imobilul demolat, a fost depusă în afara ultimului termen acordat de OUG nr. 145/9.11.2001, termen prelungit până în luna februarie 2002.
Notificarea nr. 114/2005 a fost comunicată la data de 23.09.2005 și a fost respinsă deoarece nu se încadra în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare arătând că au formulat contestație în baza legilor nr. 18/1991, 169/1997; 1/2000 și 10/2001 și că prin dispoziția atacată nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate.
Prin precizările formulate de Primăria comunei, se arată că reclamanții au solicitat prin notificarea nr. 114/22.09.2005, despăgubiri pentru imobilul casă de locuit și anexe gospodărești în suprafață de 272 mp, de la autorul -, imobil ce a fost demolat.
Au mai solicitat retrocedarea suprafeței de 2,05 ha trecute în proprietatea fostului.
Prin dispoziția contestată s-a respins cererea de despăgubiri pentru imobil, fiind depusă peste termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 așa cum a fost prelungit până în februarie 2002.
Cu privire la teren instituția pârâtă a motivat că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha și 1300 mp teren arabil în baza Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 169/1997 și a Legii nr. 1/2000, precum și a Legii nr. 247/2005, aceștia optând pentru retrocedare în natură conform anexei nr. 39.
Cu ocazia dezbaterilor reclamanții au invocat excepția necompetenței materiale a instanței.
Reclamanții au susținut că au înțeles să își întemeieze contestația pe dispozițiile legilor fondului funciar și că în primă instanță competența materială aparține judecătoriei și nu tribunalului.
Cu privire excepția de tardivitate a notificării, reclamanții au susținut că au formulat-o în termenul legal, considerând că se întemeiază pe dispozițiile legilor fondului funciar modificate prin Legea nr. 247/2005.
Tribunalul, analizând cauza prin prisma motivelor invocate de reclamanți, a apărărilor formulate în întâmpinare de pârât, cât și a dispozițiilor legale incidente, constată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate de părți.
1. Excepția necompetenței materiale a instanței nu este întemeiată, având în vedere că obiectul acțiunii deduse judecății îl constituie contestația împotriva Dispoziției nr. 1378/13.08.2007 emisă de Primarul comunei, Județul B cu privire la notificarea nr. 114/2005 privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în extravilanul localității, în baza Legii nr. 10/2001.
Deși reclamanții au susținut ulterior formulării contestației că prin cererea adresată primăriei au solicitat retrocedarea terenului în baza Legii nr. 18/1991, nu poate fi luată în considerare, fiind o modificare a obiectului cererii.
Din conținutul notificării rezultă fără echivoc atât obiectul cererii, respectiv acordarea de despăgubiri privind imobilul casă de locuit și anexe gospodărești, cât și temeiul legal, respectiv Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005.
În situația în care temeiul cererii l-ar fi constituit Legea nr. 18/1991 modificată prin Legile nr. 169/1997, nr. 1/2000 și nr. 247/2005, nu se puteau solicita despăgubiri pentru construcțiile demolate, iar procedura administrativă de soluționare era diferită și nu presupune formularea unei notificări ci a unei cereri de restituire în natură a terenului arabil situat în extravilan.
Or, reclamanții nu au uzat de procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 și nu s-au adresat cu cerere comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar pentru a fi soluționată și apoi contestată la comisia județeană de fond funciar.
Este evident că au uzat de procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 și prin urmare, competența de soluționare a cauzei aparține secției civile a tribunalului.
Se contestă o dispoziție emisă de primarul comunei în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel că potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, competența aparține tribunalului.
2. Excepția tardivității depunerii notificării în baza Legii nr. 10/2001, pe baza căreia s-a pronunțat Primarul comunei, județul B prin dispoziția nr. 1378/13.08.2007 ce formează obiectul contestației, este întemeiată.
Așa cum a susținut prin întâmpinare pârâtul și cum rezultă din copia notificării depusă la dosar, aceștia s-au adresat la data de 22.09.2005 pe baza Legii nr. 10/2001 și au solicitat despăgubiri pentru imobilul casă de locuit și terenul aferent ce au aparținut autorului -.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 10/2001, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi persoana juridică deținătoare.
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 și OUG nr. 145/2001 până în luna februarie 2002.
Prin Legea nr. 247/2005 s-au adus modificării la Legea nr. 10/2001 însă nu și cu privire la termenul de depunere a notificării.
În aceste condiții, notificarea formulată de reclamanți a fost depusă la Primăria comunei după expirarea termenului legal, fiind tardivă.
Din aceste motive, examinarea cauzei pe fond nu este posibilă deoarece excepția de tardivitate duce la pierderea dreptului de a mai solicita analiza fondului dreptului pretins de reclamanți.
Nu pot fi analizate probele depuse de reclamanți cu privire la dreptul de proprietate al autorului lor și nu se poate pronunța o soluție pe fondul cauzei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții -, - și -, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma greșitei respingeri a excepției necompetenței materiale invocate de ei, precum și a greșitei respingeri, ca tardivă, a contestației formulate împotriva Dispoziției nr.1378/13.08.2007 emisă de Primăria.
Că, atât timp cât au solicitat teren și construcții accesorii situate în extravilanul localității, organul competent a soluționa cererea respectivă era Comisia Locală constituită în baza Legii fondului funciar și nu instituția Primarului, prin Primăria.
În fine, greșită este și calificarea dată de instanță cererii, în sensul că aceasta ar fi fost o notificare în baza Legii nr.10/2001, ignorând astfel cererile nr.284/1992 și nr.1388/1998. Potrivit acestora, în baza art.I pct.37 Titlul VI din Legea nr.247/2005, instanța de fond ar fi trebuit să dispună trimiterea cauzei către organul competent.
Susțin apelanții că soluția instanței este criticabilă și prin prisma contradicției existente între considerentele și dispozitivul sentinței - deși contestația a fost respinsă ca nefondată, în considerente se precizează că cererea este tardivă.
Pentru aceste considerente, reclamanții solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii contestației și anulării Dispoziției ca nelegale; în subsidiar (și în contradicție evidentă cu prima critică invocată) solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății, la aceeași instanță.
Apelul declarat este nefondat.
Atât timp cât reclamanții au înțeles să învestească instanța cu contestație împotriva Dispoziției nr.1378/13.08.2007 emisă de Primăria, în baza Legii nr.10/2001, orice critică privind greșita calificare a actului juridic dedus judecății și, implicit, a greșitei respingeri a excepției necompetenței materiale invocate de reclamanți apare ca fiind neavenită.
Nu poate fi primită nici critica contradicției existente între considerentele sentinței apelate și dispozitivul acesteia întrucât, respingând contestația formulată în baza Legii nr.10/2001, ca nefondată, Tribunalul a menținut ca legală dispoziția nr.1378/13.08.2007, însușindu-și motivele pentru care notificarea adresată Primăriei corect a fost apreciată ca fiind tardivă.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat apelul, criticile formulate fiind total nejustificate.
În drept, sunt aplicabile dispozițiile art.296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, apeluldeclarat de reclamanții, cu domiciliul în B,-, Bloc 33,.19, cu domiciliul în B,-, Bloc 7,.5,.94,-, cu domiciliul în B,--15,.B,.25 împotriva sentinței civile nr.195/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimataPRIMARIA COMUNEI.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red./01.10.2008
/02.10.2008
6 ex.
Fond: Tribunalul Brăila - judecător
com. 4 ex - 03.10.2008
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Viorica Mihai Secuianu
