Speta Legea 10/2001. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.15/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Valentina Gabriel Baciu
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții, domiciliată în B- -/1.9, domiciliat în B nr.310 Bloc 58 bis.31 sector 2 și, domiciliată în B- -/9.3, împotriva sentinței civile nr.602 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7 ianuarie 2010 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 12 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Brăila, reclamanții, și în contradictoriu cu Primăria municipiului B au contestat dispoziția de modificare și completare nr.33611 din 17 aprilie 2008 emisă de Primarul municipiului
In motivarea contestației arată că la cererea lor privind restituirea în natură a imobilului notificat, teren în suprafață de 144. și construcții în suprafață utilă de 122,50. situat în Municipiul B-, intimata îi înștiințează prin dispoziția de modificare și completare nr.33611 din 17 aprilie 2008, art.1, că nu poate fi restituit în natură și propune acordarea de despăgubiri potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005, dar nu face o restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilului.
Mai precizează petenții că potrivit art.4 din Dispoziția de restituire nr.8021 din 21 aprilie 2006 s-a propus rediscutarea dosarului privind terenul de 144. situat în municipiul B C nr.182, imposibil de restituit în natură, la acel moment, respectiv 21 aprilie 2006.
Că în situația în care nu există posibilitatea restituirii în natură a imobilului din Municipiul B, C nr.182, suprafața de 144. solicită să se dispună acordarea altor bunuri imobiliare (teren) echivalent (compensare).
Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr.6021 din 29 iunie 2009 admis contestația, a anulat dispoziția de modificare și completare nr.33611 din 17 aprilie 2008 emisă de Primarul Municipiului B, prin care s-a modificat art.4 al Dispoziției nr.8021 din 21 aprilie 2006 și a dispus menținerea dispozițiilor art.4 din Dispoziția de restituire nr.8021 din 21 aprilie 2006.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoarele considerente;
In fapt, reține că prin dispoziția de restituire nr. 8021 din 21.04.2006, emisă de Municipiul B prin Primar, s-a admis cererea de restituire în compensare a terenului situat în B str. - - 1 în suprafață de 256. conform memoriului tehnic întocmit de ing. Metin, având următoarele vecinătăți: - teren Primărie; E - teren Primărie; S - str. - și V - teren primărie, în favoarea notificatorilor ,.
La art. 4 din dispoziție s-a prevăzută că se propune rediscutarea dosarului cu privire la suprafața de 144. imposibil de restituit în natură la acest moment după identificarea unei suprafețe de teren, moment în care se va rezolva și cererea privind acordarea de despăgubiri în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru construcția demolată.
Prin Dispoziția de modificare și completare nr. 33611 din 17.04.2008 emisă de Municipiul B prin Primar s- modificat art. 4 al Dispoziției nr. 8021 din 21.04.2006, după cum urmează: pentru imobilul notificat - teren în suprafață de 144. și construcții în suprafață utilă de 122,50. conform Raportului de evaluare întocmit de, situat în B,- și care nu poate fi restituit în natură, se propune acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, în favoarea beneficiarilor,.
Reclamanții au contestat Dispoziția nr. 33611 din 17.04.2008 emisă de Municipiul B prin Primar s-a modificat art. 4 al Dispoziției nr.8021 din 21.04.2006, motivând că există posibilitatea acordării de teren în compensare așa cum s-a dispus prin dispoziția de restituire nr.8021 din 21.04.2006.
Din analiza probelor administrate în cauză se constată că propunerea de acordare de teren în compensare făcută prin dispoziția de restituire nr. 8021 din 21.04.2006, emisă de Municipiul B prin Primar, nu poate fi adusă la îndeplinire deoarece terenul respectiv nu este disponibil, fiind atribuit altor persoane.
Prin răspunsurile date la interogatoriul luat la cererea reclamanților (fila 50), pârâtul a susținut că nu a fost identificat un alt teren posibil de restituit în natură.
Pârâtul a depus la dosar lista cu bunurile ce pot fi acordate în compensare din care rezultă că Municipiul B dispune de teren în suprafață de 1000. situat în str. - -, cartier punctul a din nr.56/29.02.2008; teren în suprafață de 111. situat în cartier, lângă PT 1 - punctul b din B nr. 223/12.07.2007; teren în suprafață de 1252. situat în municipiul B, cartier - punctul d din B nr. 223/12.07.2007.
Din procesul-verbal încheiat la data de 22.01.2008 între reprezentanții comisiei desemnată de Primarul Municipiului B și reclamanta în vederea rezolvării pe cale amiabilă a litigiului, rezultă că s-a identificat terenul din- dar acesta aparține domeniului public și nu poate fi dat în compensare.
Reclamanții au făcut numeroase demersuri la instituția pârâtă în vederea identificării de teren liber pentru a fi atribuit în compensare.
Prin răspunsul dat prin adresa cu nr. 15957/8.05.2009, de către Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 la cererea formulată de reclamanta, cu privire la acordarea de teren în compensare a terenului situat în B, str. - -, intersectat cu str. -, se comunică faptul că acest teren este liber dar nu a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului B pentru a fi inclus în cadrul listei cu terenuri ce pot fi oferite în compensare.
Față de precizările făcute de această comisie cât și din lista cu bunurile ce pot fi acordate în compensare, rezultă că există posibilitatea acordării de teren în compensare, urmând să se identifice locația și să se aprobe de către organul administrativ abilitat.
În drept, reține că în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 10/2001 cu modificările ulterioare, imobilele preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 și nerestituite, se restituie în natură, în condițiile acestei legi.
Acest text de lege consacră principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor și numai în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură se acordă măsuri reparatorii în echivalent.
Deși inițial instituția pârâtă stabilit în favoarea reclamanților măsuri reparatorii în natură, prin acordare în compensare de teren disponibil, ulterior a revenit printr-o decizie de modificare și a stabilit măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri.
Decizia contestată este nelegală și netemeinică deoarece încalcă principiul consacrat de art. 1 din Legea nr. 10/2001.
În condițiile în care instituția pârâtă a recunoscut că există teren disponibil pentru atribuirea în compensare, era obligată să identifice și să atribuie reclamanților teren, urmând ca despăgubirile să se acorde numai pentru construcția demolată.
Impotriva acestei hotărâri au formulat apel, petenții, și, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive;
Deși, contestația a fost admisă de către instanța de fond, totuși hotărârea judecătorească este nelegală și netemeinică motivat de faptul că instanța nu s-a pronunțat până la capăt și asupra soluționării pe fond a cauzei, așa cum s-a solicitat la termenul din 28 iunie 2009.
A solicitat instanței de fond ca să se pronunțe și cu privire la atribuirea în compensare a terenului situat în B str. - -, intersectat cu str. -, și nu s-a pronunțat asupra acestui aspect deși prin adresa nr.15957 din 8 mai 2009, Comisia pentru aplicarea Legii nr.10/2001, comunică faptul că acest teren este liber, dar nu a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului B, pentru a fi inclus în lista cu terenuri ce pot fi atribuite în compensare.
Prin întâmpinare, intimata precizează că ținând cont că prin nr.397 din 21 octombrie 2009 s-a aprobat avizul prealabil de oportunitate în vederea elaborării Planului Urbanistic Zonal - " rezidențial loturi individuale " pentru terenul în suprafață de 52.850., situat în- din Municipiul B, care alături de suprafața de teren de 3345. aprobat pentru a putea fi restituit în baza Legii nr.10/2001, va face obiectul unui Plan Urbanistic Zonal, urmează ca după finalizarea acestor demersuri să dea curs pe cale administrativă și solicitării reclamanților fără a se pune în discuție intenția vreunei tergiversări.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor de apel invocate, reține că apelul este fondat, pentru următoarele considerente;
Potrivit dispozițiilor art.129 alin.6 din codul d e procedură civilă, judecătorii hotărăsc asupra obiectului cererii deduse judecății.
Instanța de fond a fost investită de petenți cu soluționarea cererii de acordare măsuri reparatorii pentru suprafața de 144. teren, cerere asupra căreia unitatea deținătoare în sensul Legii nr.10/2001 s-a pronunțat prin Decizia nr.33611 din 17 aprilie 2008.
Instanța de fond apreciază greșit că prin Dispoziția nr.8021 din 21 aprilie 2006 fost soluționată notificarea printr-o propunere de acordare teren în compensare.
Prin art.4 al dispoziției, propune rediscutarea dosarului cu privire la suprafața de 144. imposibil de restituit în natură la acel moment după identificarea unei suprafețe de teren, moment în care se va rezolva și cererea privind acordarea de despăgubiri pentru construcția demolată.
Așa cum este formulat conținutul acestui articol nu se poate reține că petenților în calitate de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, le-a fost soluționată notificarea, ci s-a propus o amânare a soluționării ei.
Astfel, prin dispoziția emisă în anul 2008, Primăria municipiului B, a soluționat capătul de cerere ce a fost rămas nesoluționat prin dispoziția nr.8021 din 21 aprilie 2006.
Menținerea art.4 din dispoziție pune în imposibilitate pe petenți să-și valorifice dreptul de proprietate, lăsând la latitudinea unității deținătoare momentul " rediscutării " cererii, ceea ce conduce la prelungirea nejustificată a termenului de soluționare a cererii și o încălcare a dreptului de proprietate contrar dispozițiilor art.6 și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, reține că instanța de fond nu a soluționat fondul cauzei, situațiune în care urmează ca în temeiul dispozițiilor art.297 alin.1 cod pr. civilă, să desființeze sentința civilă apelată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
In rejudecare, instanța de fond, urmează ca în temeiul dispozițiilor art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 să analizeze legalitatea deciziei nr.33611 din 17 aprilie 2008 emisă de Primarul municipiului
Având în vedere că apelanții și, au renunțat la judecarea apelului urmează ca în temeiul dispozițiilor art.246 alin.1 cod pr. civilă, să se ia act de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta, domiciliată în B- -/9.3, și în consecință;
Desființează sentința civilă nr.602 din 29 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Ia act de renunțarea la judecarea apelului de către reclamanții, domiciliată în B- -/1.9 și, domiciliat în B nr.310 Bloc 58 bis.31 sector 2.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2010.
Președinte Judecător
- -a - - -
Grefier
- -
Red. /18.01.2010
Tehn.
6 ex./22.01.2010
fond - V-
Președinte:Valentina Gabriel BaciuJudecători:Valentina Gabriel Baciu, Romeo Jirlăeanu
