Speta Legea 10/2001. Decizia 152/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 152
Ședința publică de la 11 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de reclamanții, cu domiciliul ales la procurator -, C,-, -c,. 1,.7, județul D, de intervenientul în interes propriu, cu domiciliul în C, str. - lui, -.1,. 23, județul D și de către pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR. S, cu sediul în Dr.Tr. S, str. -. -, nr. 2, județul M, împotriva sentinței civile nr. 29 de la 02 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în Dr.Tr. S,-, județul M, cu intimatul intervenient în interes propriu, cu domiciliul în Dr.Tr.S,-, - 1,. 1,. 6, județul M, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat reprezentând apelanții reclamanți și, lipsind apelantul intervenient în interes propriu, apelanta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR. S, intimata reclamantă, intimatul intervenient în interes propriu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele:
- nedepunerea la dosarul cauzei a răspunsului la adresa emisă către Primăria Municipiului Dr.Tr. S;
- depunerea la dosarul cauzei a răspunsului la adresa emisă către Consiliul Județean M - Direcția Juridică, înregistrat sub nr. 16598/30.04.2009.
Avocat pentru apelanții reclamanți a depus la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr. - seria - O și chitanța nr. 51 ambele din 09 mai 2009.
În raport de obiectul cauzei deduse judecății dar și pentru a preveni o eventuală casare a deciziei ce va fi pronunțată, ceea ce ar duce la o prelungire excesivă a duratei procesului, instanța a pus în discuție cadrul procesual, față de împrejurarea căemitentul dispoziției contestateeste Primarul care potrivit legii administrație publice, împreună cu aparatul propriu de specialitate al primarului, potrivit art. 61 alin. 3 și 4 din lege formează Primăria - ca structură funcțională cu activitate permanentă a municipiului, nefiind conceptat si citat.
Avocat a susținut că, față de obiectul cauzei, legea 10/2001 și potrivit jurisprudenței, atât Primăria cât și Primarul au calitate procesuală. Pe cale de consecință, în cauză trebuie citat în calitate de pârât și Primarul Mun.Dr.Tr.
Instanța a pus în discuție faptul că Primarul nu poate fi conceptat direct în apel, apelul declarat de Primăria Municipiului Dr.Tr.S este semnat de secretar, iar această insuficiență a cadrului procesual ar fi putut fi complinită în apel în situația în care cererea de apel ar fi fost semnată de primar, ca emitent al actului și parte în proces de la declanșarea acestuia.
Avocat a susținut că în apel nu se schimbă părțile, secretarul nu are calitatea să semneze, nu reprezintă Primăria.
Instanța a revenit în acest context, asupra necesității repetării adresei către Primăria Municipiului Dr.Tr. S și a acordat cuvântul asupra apelurilor, precum și asupra calificării juridice a căii de atac promovată de reclamanți, care au intitulat-o recurs, iar nu apel.
Avocat a susținut că în raport de obiectul cauzei - legea 10/200, calea de atac este apelul. A pus concluzii de admitere a apelurilor, de desființare a sentinței pronunțată de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluționării cauzei în cadrul procesual corespunzător așa cum au cerut și reclamanții, cu citarea în cauză a Primarului și Primăriei, susținând că secretarul nu are calitatea să semneze, nu reprezintă Primăria, acesta doar contrasemnează.
CURTEA:
Asupra apelurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr.1579 din 31.10.2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 9295/2006 s-a respins contestația reținând că, potrivit art.16 din Capitolul V al Legii 247/2005, dispozițiile emise de autoritățile investite cu soluționarea notificărilor prin care s-a propus acordarea de despăgubiri, se înaintează Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor, iar decizia acestei comisii poate fi atacată la Secția contencios Administrativ a Curții de Apel Craiova, conform art.19 din Capitolul VI.
Împotriva sentinței, au declarat apel reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La 12.02.2007 a formulat cerere de intervenție în interes propriu și în subsidiar în interesul reclamantului,. Cererea a fost admisă în principiu de instanța de apel.
Prin decizia civilă nr. 120/26.02.2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de reclamanții și și cererea de intervenție accesorie formulată de, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului DTS, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți, pentru examinarea în fond a cauzei prin administrarea probelor necesare și concluzionării asupra cererii reclamanților de restituire în natură a terenului.
S-a reținut că, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art.19 și 20 din Capitolul VI al Titlului VII din Legea nr.247/2005, care se referă la contestarea deciziilor prin care s-a dispus emiterea titlurilor de despăgubire, iar prin acțiune reclamanții au solicitat restituirea în natură.
Pe parcursul rejudecării cauzei după desființare, și-a reiterat cererea de intervenție principală și au formulat cereri de intervenție în interes propriu și, susținând că mama lor a fost soră cu reclamanții și cu intervenienta, iar terenul solicitat provine de la autori comuni și. Cererile de intervenție au fost încuviințate în principiu prin încheierile de ședință din 18.06 și 24.09.2007.
În dovedirea contestației, reclamanții și intervenienții au depus următoarele înscrisuri: dispoziția nr.2099/25.08.2006, acte de filiație, certificatele de moștenitor nr. 112/1986 și 728/1974, copie după planul din anul 1974 și au solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorii și pentru dovedirea construcțiilor care au existat pe teren în momentul exproprierii și a probei prin expertiză topo în vederea identificării terenului.
Pentru efectuarea expertizei a fost desemnat expert.
La raportul de expertiză întocmit de acesta, reclamanții și intervenienții au formulat obiecțiuni întrucât nu au fost convocați să se prezinte la fața locului în momentul efectuării expertizei.
Întrucât din răspunsul întocmit de expert la obiecțiuni, a rezultat că expertiza nu s-a realizat la fața locului, instanța a dispus refacerea expertizei în conformitate cu dispozițiile art.208 civ. însă expertul a solicitat înlocuirea cu alt expert deoarece părțile au formulat împotriva sa plângere penală.
Instanța a dispus efectuarea unei noi expertize numindu-l expert pe.
În baza rolului activ, s-au solicitat relații necesare soluționării cauzei de la Primăria municipiului DTS, răspunsul acesteia fiind înaintat cu adresa nr. 7217/14.04.2009(fila 89,99).
Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 120 din 26 februarie 2007 admis în parte contestația formulată de reclamanții și împotriva pârâtei Primăria DTS.
A anulat parțial dispoziția nr.2099/25.08.2006 în ceea ce privește articolele 3 și 4.
A constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent conform art.16 din Titlul VII al Legii 247/2005 pentru imobilele ce au făcut obiectul decretului de expropriere nr.67/1985, situate în Dr. Tr. S,-, compuse din teren în suprafață de 448 mp și următoarele construcții: o casă cu două camere construită din paiantă acoperită cu țiglă, o bucătărie de vară cu o încăpere și o magazie de lemn cu o singură încăpere acoperită cu carton.
S-au menținut celelalte articole ale dispoziției contestate.
S-au respins în fond cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții,
S-a admis în parte cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
A obligat pârâta să plătească reclamantului 175 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
În baza Legii 10/2001, în termen legal reclamanții și, în calitate de moștenitori direcți ai defuncților și, s-au adresat Primăriei municipiului DTS cu notificările nr. 1346/E/2001 și nr.680/E/2001, prin care au solicitat restituirea în natură a terenului de 448 mp situat în-, sau despăgubiri bănești pentru teren și construcțiile demolate, expropriate prin Decretul 67/1985.
Prin dispoziția nr. 2099/31.08.2006, s-a respins cererea pentru restituirea în natură a terenului și s- propus acordarea de măsuri reparatorii reclamantului pentru cota de din teren și reclamantei pentru cealaltă cotă de din teren și pentru construcțiile demolate.
Cu certificatele de moștenitor nr. 728/1974 și 112/1986, atât reclamanții cât și intervenienții au dovedit că sunt moștenitori ai defuncților -decedat la 14 aug.1973 și - decedată la 01 sept.1985 cât și faptul că, bunurile ce au făcut obiectul decretului de expropriere nr. 67/1985 au aparținut defuncților.
Însă, intervenienții nu au formulat notificări cu privire la aceste bunuri, după cum rezultă din adresele nr. 7217/14.04.2008 și nr. 20294/2006 (filele 98,99) emise de Primăria municipiului DTS, situație față de care, conform art.21 al.5 din 10/2001 au pierdut dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Singurii care au urmat procedura prealabilă sunt reclamanții, astfel că, aceștia sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilele ce au făcut obiectul celor două notificări în conformitate cu disp. art.3 și 11 din Legea 10/2001.
După exproprierea imobilelor teren și construcții, acestea din urmă au fost demolate, dovadă fiind declarațiile martorilor audiați.
Din expertiza efectuată în cauză de expertul, a rezultat că, din suprafața totală de 448 mp, 249 mp sunt ocupați de parcare auto și alee acces parcare, 61 mp sunt ocupați de trotuar, 92 mp reprezintă spații verzi iar 46 mp teren pe care se află două bare de bătut covoare, necesare locatarilor blocurilor IA.3 și IA.4.
În raport de destinația pe care o au suprafețele mai sus menționate, tribunalul a apreciat că, terenul în suprafață totală de 4418 mp nu poate fi restituit în natură deoarece este necesar bunei utilizări a construcțiilor blocurilor IA.3 și IA.4, pentru căi de acces, spații verzi și alei, constituind un tot inseparabil, fără posibilitatea creării unor porțiuni libere.
Cum dintre toți cei patru moștenitori, numai reclamanții au uzat de prevederile 10/2001, s-a apreciat că decizia de restituire a bunurilor este greșită sub aspectul atribuirii în cote ideale, astfel că s-a constatat dreptul lor la măsuri pentru întregul imobil, urmând ca ulterior să procedeze la ieșirea din indiviziune pe calea dreptului comun.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti, au declarat apel reclamantul, intervenientii si, precum si parata Primaria mun. Dr. Tr., in termen si motivat.
Criticile reclamantului si intervenientilor sunt in esenta urmatoarele: nu au fost avute in vedere dispozitiile din decizia Curtii de Apel prin care s-a dispus desfiintarea si trimiterea cauzei spre rejudecare; expertiza nu a fost realizata potrivit legii, nu a au fost avute in vedere toate inscrisurile depuse, toate obiectivele si obiectiunile, iar partile nu au fost convocate; instanta nu a avut rol activ pentru aflarea adevarului, desi cele doua expertize se contrazic; hotararea pronuntata nu cuprinde motivele care au stat la baza inlaturarii primei expertize u precizeaza care sunt utilitatile ce afecteaza terenul potrivit legii 10/2001 si care ar conduce la imposibilitatea restituirii in natura; desi initial cererea de interventie a fost admisa de Curtea de Apel Craiova, tribunalul a dispus in mod gresit respingerea acesteia.
Criticile paratei Primaria mun. Dr. Tr. S, sunt in esenta urmatoarele: Primaria nu are calitate procesuala pasiva, intrucat in ceea ce priveste solutia data notificarilor si avand in vedere inaintarea dosarului la Autoritatea Nationala, aceasta din urma are calitate daca partile sunt nemultumite de cuantumul despagubirilor; actiunea a ramas fara obiect intrucat notificarea s-a solutionat, iar dosarul s-a inaintat in procedura de stabilire a despagubirilor la Autoritatea centrală.
- Apelul declarat de reclamant si intervenienti este fondat si se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
In cauza, imobilul a fost preluat de stat prin expropriere, asa cum rezulta din sustinerile partilor, desi la dosar nu s-a facut dovada directa a acestei imprejurari de drept. Este important a se cunosate modalitatea de preluare a imobilului, pentru a se stii in care categorie de imobile se incadreaza cel in litigiu, din cele la care se refera art. 2 din Legea 10/2001.
De asemenea, este important a se cunoaste daca si ce lucrari pentru care s-a dispus exproprierea s-au edificat, daca s-au platit despagubiri, dar si cuantumul acestora, pentru aplicarea adecvata si nuanțată, a disp. prev. de art. 11 din Legea 10/2001.
In cauza, s-a formulat contestatia impotriva Dispozitiei emise in procedura Legii 10/2001, dar inafara dispozitiei atacate ce a fost depusa in copie de catre reclamanti, nu s-au depus copii de pe: Notificarile formulate de catre cei doi reclamanti 680/E/2001 si 1346/N/2001 si actele intocmite de catre Primarie anterior dispozitiei si care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv a modului de solutionare a notificarilor.
In aceeiasi ordine de idei, desi instanta a solicitat la un termen, reclamantii nu au depus actul de proprietate, prin care s-a dobandit de catre parintii (respectiv bunicii intervenientilor si ), in anul 1937 - imobilul in litigiu, actul fiind cu siguranta depus odata cu notificarile si folosit la notariat in vederea dezbaterii celor doua succesiuni ale autorilor si. Utilitatea acestuia poate fi indiscutabila la stabilirea si precisa a amplasamentului si dimensiunilor terenului in litigiu, respectiv la localizarea terenului în configurația actuală a zonei, alaturi de alte elemente tehnice din documentatiile intocmite cu ocazia preluarii.
In cauza, cele doua expertize realizate se contrazic reciproc in privința existentei unei suprafete de teren libere in sensul legii 10/2001 si care s-ar putea restitui in natura, in sensul ca expertiza sustine posibilitatea restituirii unei suprafete de 240 mp, expertiza arata contrariul, iar reclamantii isi exprima punctual de vedere potrivit caruia intreaga suprafata de teren ar fi susceptibila de restituire și că o lățime de 7 din terenul lor, a fost dat altei persoane.
Prin intampinare, Primaria mun. Dr.Tr. S, sustine ca terenul apartine domeniului public al municipiului si ca nu poate fi restituit total sau partial. Invoca in sustinerea punctului de vedere, un act normativ ce reglementeaza planul de urbanism general, dar in concret, nu depune niciun act din care sa rezulte destinatia si apartenenta terenului in litigiu, la domeniul public al municipiului.
In situatia existentei a doua probe stiintifice cu valoare egala, dar si a apararilor paratei nesustinute prin probe in privinta destinatiei si regimului juridic al terenului, nu exista niciun un argument de a confirma si de a insusi concluziile uneia dintre expertize si inlaturarea celeorlalte, in lipsa unor alte dovezi care sa se coroboreze cu una sau alta din cele doua expertize. Imprejurarea ca expertiza este ultima din punct de vedere cronologic, nu are nicio relevanta.
Mai mult, expertul nu a raspuns la toate obiectivele stabilite - desi tribunalul a indicat ca fiind obiective si obiectiunile formulate de parti la prima expertiza si nu apare consemnat in incheiere modalitatea de numire a expertului in raport cu disp. art. 202 alin. 1 Cod procedura civila, dar si posibilitatea legala a partilor de a alege experti asistenti.
Instanta a stabilit ca obiectiv de expertiza si evaluarea, desi fata de data emiterii Dispozitiei contestate, ulterioara modificarii Legii 10/2001 prin Legea 247/2005- ce contine norme de stricta interpretare si de imediata aplicare, evaluarea imobilelor nu se mai realizeaza de catre instantele judecatoresti ci de Autoritatea centrala si in procedura prev. de Titlul VII din legea 247/2005. Chiar daca evaluarea nu s-a realizat, intrucat expertii nu aveau specialitatea adecvata, este indicat ca instanta sa stabileasca in mod complet obiectivele utile unei rezolvari judicioase a cauzei, in asa fel incat si onorariul pe care partea il plateste sa fie afectat numai acestui scop, iar expertii sa intocmeasca lucrarea de calitate si la timp, exclusiv in raport cu specialitatea lor.
In aceeiasi ordine de idei, ambii experti menționează ca au folosit ca instrument de masurare ruleta de 50, iar nu un instrument de masurare performant și de precizie.
De asemenea, in cauza s-au formulat mai multe cereri de interventie.
In primul ciclu procesual - in apel, a formulat cerere de interventie in interes propriu, calificata ca fiind accesorie,.
In rejudecare, aceasta, dar si si, au formulat cerere de interventie in interes propriu.
Intervenientii au fost conceptati, iar instanta s-a pronuntat prin sentinta asupra acestora, dar totusi - se constata ca asupra cererilor de interventie nu s-a acordat cuvantul si nu s-au pus concluzii, in sensul admiterii sau respingerii, fie pe exceptie, fie pe fond.
Din incheierea de dezbateri ce au avut loc in sedinta publica de la 26 ianuarie 2009, rezulta clar aceasta imprejurare.
Simplul fapt ca avocatul a pus conluzii asupra exceptiei ridicate de catre parata prin intampinare, prin lasarea la apreciere asupra acesteia, nu echivaleaza si nu satisface exigentele impuse de principiul oralitatii si contradictorialitatii dezbaterilor, ce garanteaza respectarea dreptului la aparare si la un proces echitabil.
Nu in ultimul rand, trebuie subliniata si imprejurarea cu privire la cadrul procesual cu privire la parti pe care reclamantii l-au fixat prin cererea de chemare in judecata.
Astfel, acestia au contestat o dispozitie emisa de catre Primarul mun. Dr. Tr. S, in procedura legii 10/2001 si in conformitatea cu disp. art. 21 alin. 4 din lege, persoana juridica notificata si detinatoare conform art. 22 din acelasi act normative, fiind unitatea administrative-teritoriala - municipiul Dr. Tr. Reclamantii nu au specificat in mod expres paratii, dar fata de obiectul cererii introductive de instanta, este clar cadrul procesual cu privire la acestia.
Or, in mod gresit si cu incalcarea principiului disponibilitatii in procesul civil, nu s-a dispus conceptarea si citarea in cauza si a emitentului actului - Primarul municipiului, nefiind suficienta citarea primariei.
Astfel, potrivit art.20 alin.1 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, comunele, orașele, municipiile și județele - sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează, autorități ale administrației publice locale.
Aceste autorități ale administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală, sunt potrivit art.23 din Lege: consiliile locale, comunale, orășenești și municipale - ca autorități deliberative și primari - ca autoritățiexecutive.
Art.21 alin.2 și art.62 alin.1 din Lege, recunosc primarului calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale, în justiție si in relatiile cu persoanele fizice, iar potrivit legii speciale si in concordanta cu regulile ce se desprind din cea a administratiei locale, primarul ce exercita o functie de autoritate publica - emite dispozitia.
In virtutea unui rol activ minimal, potrivit disp. art. 129 alin. 4 si 5 Cod procedura civila si respecatand totodata principiul disponibilitatii, dispozitiile art. 129 alin. final Cod procedura civila, instanta era tinuta, in masura in care era nelamurita cu privire la persoanele parate chemate in judecata, sa ceara explicatii suplimentare partilor privind aceasta imprejurare de drept si in functie de acestea, dar si de dispozitiile legale ce reglementeaza modul de organizare, activitatea si atributiile autoritatilor statului si din legea speciala, sa le transpuna in cauza.
Numai procedand in acest mod, se asigura persoanei un drept real de acces la o instanta, fara ca prin aceasta sa i se poata imputa tribunalului ca schimba cadrul procesual cu privire la parti, avand in vedere ca, primarul impreuna cu aparatul propriu de specialitate al primarului, potrivit art. 61 alin. 3 si 4 din lege, formeaza Primaria - ca structura functionala cu activitate permanenta a municipiului, ce aduce la indeplinire hotararile consiliului local, conform art. 77 din acelasi act normativ.
Neprocedand in acest mod si expediind problema identitatii dintre parata chemata in judecata si persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii fara o cercetare atenta, desi reclamantii au inteles sa-l indice prin contestarea actului si pe primar emitent al actului in calitate de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale notificata, instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala.
Or, instanța nu poate stabili o obligatie în sarcina unei persoane care nu a fost parte în proces, iar reclamantii au interes in a obtine hotararea favorabila la care socotesc ca sunt indreptatiti, opozabila si in contradictoriu cu emitentul actului a carui anulare tind sa o obtina.
Altfel spus, raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între toți titularii dreptului si ai obligatiei corelative, ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. Cum o parte din titularii obligatiei deduse judecății deși a fost chemata în judecată, respectiv Primarul, dar nu a fost citată- instanța nu putea examina și dispune asupra celor cerute de reclamanti și intervenienti - deoarece, din punct de vedere procesual, nu s-a stabilit corect cadrul cu privire la parti.
In final, Curtea mai identifica o serie de elemente ce nu au fost avute in vedere in prima instanta, necesare in prevenirea unor neregularitati procedurale ce s-ar putea repeta in caz ca nu sunt observate, cu toate consecintele ce decurg de aici, in raport cu disp. art. 105 si urm. Cod procedura civila: numele corect al reclamantului este G; acesta nu mai locuieste la adresa initial indicata, fiind restituita dovada de citare cu in primul ciclu procesual in apel, cu mentiuneamutat de la adresa; atat reclamantul, cat si intervenienta au mandatat pe numitii si sa le reprezinte interesele. In aceasta privinta, instanta trebuie sa analizeze limitele mandatului pentru a stabili daca/unde si prin cine se face citarea mandantilor, atat pentru chemarea in fata instantei, pentru comunicarea hotărârii, cat si pentru o convocare regulata la fata locului de catre expert.
De asemenea, cei doi intervenienti nu au depus niciun act de stare civila, pentru a-si dovedi calitatea pretinsa, de nepoti ai autorilor si, desi este adevărat nu este contestată de celelalte părți. In aceeiasi ordine de idei, instanta trebuie sa verifice limitele mandatului dat avocatului ales, avand in vedere ca in prima instanta, intr-una din incheieri apare mentiunea ca aparatorul o asista si pe reclamanta, respectiv ca îi reprezinta pe ambii reclamanti, desi din imputernicirea avocatiala nu rezulta aceasta imprejurare. De asemenea, pentru a se garanta o citare legala a tuturor partilor in proces, se intocmi procedurile de citare si comunicare fara vatamarea procesuală a vreuneia dintre acestea si pentru o aplicare corecta a disp. art. 15 3 alin. 1 Cod procedura civila, este necesar ca instanta sa se asigure care sunt partile care au angajat aparatorul ce-i asista/reprezinta, intrucat la o simpla observare a imputernicirii se poate constata ca un nume pare sa nu fie scris odata cu celelalte, iar numarul persoanelor nu concorda cu cel al semnaturilor.
- Avand un vedere solutia de desfiintare cu trimitere ce se impune prin solutionarea apelului analizat in precedent, apelul declarat de parata Primaria mun. Dr. Tr. S - ca unitate funcțională permanentă așa cum este definită de art. 77 din legea 215/2001, se va admiteca urmare, pentru o rezolvare unitara a cauzei și având în vedere că prin necitare și prin necomunicarea sentinței către Primar, acesta a fost lipsit de posibilitatea de a declara apel. Dar, cele doua exceptii invocate de catre apelanta, nu sunt intemeiate, astfel:
Asa cum s-a aratat si in prima decizie pronuntata de Curtea de Apel Craiova, decizia ce se va emite eventual in procedura prev. in Titlul VII din Legea 247/2005, va face obiectul unui alt litigiu, in care Autoritatea Nationala emitenta este parte. Prin urmare, in prezenta cauza au calitate procesuala pasiva Primarul si Primaria, asa cum s-a aratat in raport cu dispozitiile legale enuntate in precedent.
Pe de alta parte, actiunea nu este lipsita sau ramasa fara obiect si priveste legalitatea si temeinicia Dispozitiei emise in solutionarea potrivit art 25 alin 1 din legea 10/2001, reclamantii formuland contestatia in temeiul art. 26 alin. 3 din acelasi act normativ, fiind nemultumiti de solutia din Dispozitie prin care s-a respins cererea de restituire in natura a imobilului teren.
In orice caz, nu se poate dispune citarea direct in apel a Primarului municipiului, fara ca acesta sa nu poata invoca in mod valabil lipsirea de un grad de jurisdictie, imprejurare ce ar conduce la casarea unei astfel de decizii, la reluarea judecatii si la prelungirea excesiva a duratei procesului.
Prin urmare, toate partile au interes ca fondul cauzei sa se solutioneze intr-un cadru procesual adecvat si cu observarea tuturor formelor legale privind citarea, comunicarea actelor de procedura si administrarea probelor si cu aflarea adevarului - in scopul pronuntarii unei hotarari legale si temeinice si prevenirii unor litigii viitoare
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, se vor admite apelurile, se va desfiinta sentinta si se va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante - Tribunalul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile formulate de reclamanții, cu domiciliul ales la procurator -, C,-, -c,. 1,.7, județul D, de intervenientul în interes propriu, cu domiciliul în C, str. - lui, -.1,. 23, județul D și de către pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI DR.TR. S, cu sediul în Dr.Tr. S, str. -. -, nr. 2, județul M, împotriva sentinței civile nr. 29 de la 02 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în Dr.Tr. S,-, județul M, cu intimatul intervenient în interes propriu, cu domiciliul în Dr.Tr.S,-, - 1,. 1,. 6, județul M, având ca obiect legea 10/2001.
Desființează sentința civilă nr. 29 de la 02 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Mehedinți.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - |
Grefier, - - |
Red. R,
10 ex/12.06.09
Tehn.red.
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
