Speta Legea 10/2001. Decizia 154/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.154/A/2008
Ședința publică din 4 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Țuluș
JUDECĂTOR 2: Ana Ionescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.157 din 26 martie 2008 pronunțată în dosarul nr-, privind și pe pârâtul Primarul municipiului C-N, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 mai 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 157 din 26.03.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului C-
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că, rin p. Notificarea nr. 556/03.02.2002, petenta a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul casă și grădină, înscris în nr.20667 C, nr. top.11987, iar ca urmare a acestei notificări a fost emisă Dispoziția nr.8449/ 01.10.2007 în sensul respingerii notificării pentru nedovedirea calității de moștenitor față de proprietarul tabular și nici acea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.
Potrivit mențiunilor din nr.20667 C nr.top.11987 construcția este formată din două corpuri de clădire împreună cu terenul în suprafață de 385 stj. iar a dobândit cota de 34/625 parte, cu titlu de cumpărare.
Imobilul a fost expropriat prin Decretul nr.424/1978, iar potrivit procesului-verbal încheiat la data de 09.11.1978 s-a expropriat casa de locuit cu anexe și teren pentru construcții în suprafață de 330 mp. despăgubirile stabilite fiind de 15.816 lei pentru construcție și 743 lei pentru teren.
În tabelul anexă la Decretul de expropriere, defuncta figurează la poziția 106.
S-a inițiat procedura succesorală notarială nefinalizată, iar potrivit acestei cereri, moștenitorii legali ai defunctei sunt și, în calitate de frați, moștenitori testamentari fiind indicat domiciliat în-.
În ședința publică din data de 20.02.2008 reprezentanta reclamantei a arătat că nu există un testament, ci invocă succesiunea legală.
Așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse, defuncta a avut ca frați pe, decedat la data de 19.11.1995 și afirmativ pe, nominalizată în cererea pentru deschiderea succesiunii.
- fratele defunctei - are ca succesori pe, în calitate de soție supraviețuitoare și pe fiii și., adică soțul petentei a decedat la data de 03.03.1998, succesorii săi fiind soția supraviețuitoare și fiii ia - și -.
Așadar, la data decesului lui, imobilul era deja expropriat, ultimul domiciliu al defunctei fiind C,-. Procedura succesorală notarială nu a fost finalizată, testament în favoarea defunctului nu există, iar succesiunea defunctei nu a fost dezbătută.
Reclamanta nu a dovedit acceptarea succesiunii după defuncta, în mod succesiv de către succesorii legali ai acesteia.
Actele juridice care atestă calitatea de moștenitor sunt Certificatul de moștenitor, testamentul și actele de stare civilă care atestă rudenia sau filiația față de titularul dreptului de proprietate, iar potrivit Legii nr.36/ 1995 dovada calității de moștenitor s-a făcut cu certificatul de moștenire.
Din coroborarea prevederilor Legii nr.10/2001 și art.22 pct.1 lit. "b" din Normele metodologice de aplicare rezultă preeminența puterii doveditoare a certificatului de moștenitor.
Actele de stare civilă nu sunt probe care să ateste o vocație concretă și utilă, ci pot doar proba o vocație generală și potențială.
Cât privește valoarea juridică a notificării ca act de acceptarea succesiunii, această valoare este recunoscută prin art.4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, dar numai sub aspectul termenului și al formalității de acceptare a moștenirii.
Textul menționat nu a scutit-o pe reclamantă de respectarea celorlalte dispoziții legale privind recunoașterea calității de moștenitor, reglementări cuprinse la pct.4.4 din aceleași norme metodologice în sensul că, "în toate cazurile, stabilirea calității de moștenitor se face potrivit legii civile române", adică prin certificat de moștenitor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal reclamanta, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, cu consecința obligării pârâtului la acordarea măsurilor reparatorii care i se cuvin pentru imobilul casă și teren în suprafață de 330 mp, situat în C-N, str. - nr.8 înscris în Cf 20667 C-N, nr.top 11987.
În motivarea apelului reclamanta a arătat următoarele:
Imobilul în litigiu constituit proprietatea mătușii soțului ei, numita, și fost expropriat prin Decretul nr.24/1978. În conținutul acestui act normativ se prevede că se preia de la numita o construcție, casă, precum și o suprafață de 330 mp teren.
Numita, fiica lui și a decedat în data de 9.04.1978, fără a avea copii, și a fost sora defunctului, decedat la 19 noiembrie 1995, fiul lui și.
După decesul numitei, soțul ei, decedat la 3.10.1998, fiul lui și a făcut cerere de deschidere a procedurii succesorale având un testament făcut în favoarea sa de numita, dar această procedură nu a fost finalizată.
Raportat la disp.art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001, reținerile instanței de fond referitoare la faptul că procedura succesorală după nu s- finalizat și că reclamanta nu putut face dovada existenței testamentului invocat, este greșită. Chiar în lipsa acestui certificat de moștenitor, ea are calitate de moștenitoare legală după, și este persoană îndreptățită să i se acorde măsurile reparatorii pentru imobilul din litigiu, în conformitate cu disp.art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, dovada acestei calității fiind făcută prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Recurenta mai arătat că este singura solicitantă a despăgubirilor pentru acest imobil, astfel că raportat la disp.art.4 alin.4 din Legea nr.10/2001, cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, profită celorlalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cerere de restituire.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin Decretul nr.424/1978, fost expropriat imobilul situat în C-N,-, înscris în CF 20667 C-N, nr.top 11987, construcție casă de locuit, pe fundație din piatră, cu pereți din cărămidă, planșeu și șarpantă din lemn, învelitoare din țiglă și teren în suprafață de 330 mp.
Numita fost proprietara construcției și cotei de 34/625 parte, conform înscrierilor de sub B 17 din acest imobil.
Urmare exproprierii, primit suma de 15.816 lei despăgubiri pentru construcții și 16.559 lei pentru teren.
Conform actelor de stare civilă (fila 7, 8, 110, 111), căsătorită, proprietară de CF, fost fiica lui și și decedat la 9 aprilie 1958. a decedat la data de 19 noiembrie 1995, fost fratele proprietarei de CF și are ca succesori pe, soție supraviețuitoare, și, descendenți, ultimul fiind soțul reclamantei.
După decesul proprietarei de CF, antecesorul reclamantei formulat cerere de deschidere procedurii succesorale, fără finaliza această procedură.
Conform prevederilor art.4 alin.2 din Legea nr. 10/2001, de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, iar conform alin.3, succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, cererea de restituire are valoare de acceptare succesiunii pentru bunurile căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Acest text de lege este aplicabil situațiilor în care titularul - persoană fizică - dreptullui de proprietate la data preluării este decedat. La soluționarea cererii de restituire, dreptul moștenitorului solicitant urmează fi stabilit prin aplicarea principiilor ce guvernează moștenirea legală, principiul clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege, principiul proximității gradului de rudenie, între moștenitorii din aceeași clasă
Potrivit Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate prin HG nr.498/2003, cu referire la art.4 din lege, în toate cazurile stabilirea calității de moștenitor, legal sau testamentar, se face potrivit legii române.
Reclamanta făcut dovada cu actele de stare civilă că este rudă cu defuncta, proprietara de CF, că formulat notificare în termenul legal, astfel că are calitatea de persoană îndreptățită.
Reținerea instanței de fond că din coroborarea prevederilor Legii nr. 10/2001 cu art.22 pct.1 lit. b din Normele metodologice rezultă preeminența puterii doveditoare certificatului de moștenitor, este nefondată. Aceasta, pentru că, pct.22.1 lit.b din Norme, prevede că prin acte doveditoare se înțeleg actele juridice care atestă calitatea de moștenitor, certificatul de moștenitor, testamentul, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, fără să prefere unul din ele sau le exclude pe celelalte.
Restituirea imobilului teren și construcție nu mai este posibilă, deoarece construcțiile au fost demolate și pe teren a fost amplasat un bloc de locuințe.
În consecință, curtea va admite în parte apelul declarat de reclamantă, va schimba sentința civilă nr. 157/26.03.2008 Tribunalului Cluj, în sensul că va admite în parte plângerea formulată de reclamanta și, în consecință va anula dispoziția nr. 8449/1 octombrie 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-
Conform dispozițiilor art.10 alin.1 din Legea nr.10/2001, pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Având în vedere că imobilul în litigiu a fost demolat, curtea va obliga pârâtul să emită dispoziție privind dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent pentru clădirea cu destinație de casă de locuit, construită în anul 1957, pe fundație de piatră, cu pereții din zidărie de cărămidă, planșeul și șarpantele din lemn și învelitoarea din țiglă, dotată cu instalații electrice și gaz metan situată în C-N,-, demolată și terenul în suprafață de 75,4 mp din parcela cu nr. top. 11987 din CF 20667 C, sistată, corespunzătoare cotei de 34/625 parte a antecesoarei ei de sub B 17.
În ceea ce privește suprafața de 75,4 mp, curtea constată că în baza înscrierilor de sub B 17 din CF 20667 C nr.top 11987, antecesoarea reclamantei fost proprietara cotei de 34/625 parte din teren. Faptul că în Decretul de expropriere s-a trecut suprafața de 330 mp cât probabil a folosit antecesoarea reclamantei, nu-i conferă acesteia dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, din înscrierile în cartea funciară rezultă că terenul a fost coproprietatea mai multor persoane ( și soția în cotă de 67/625 parte, în cotă de 67/625 parte, în cotă de 54/625 parte a).
În baza art.11 alin.5, 6 și 7 din Legea nr.10/2001, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent se va face cu deducerea despăgubirilor de 15.816 lei primite de fosta proprietară de Cf pentru construcții și 16.559 lei pentru teren, în baza decretului de expropriere nr.424/1978.
Urmare admiterii apelului în baza art.274 Cod proc.civ. intimatul Primarul municipiului C-N va fi obligat să-i plătească apelantei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform actelor de la fila 11-13, în apel și primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 157 din 26 martie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în sensul că admite în parte plângerea formulată de reclamanta și, în consecință:
Anulează dispoziția nr. 8449/1 octombrie 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-
Obligă pârâtul să emită dispoziție privind dreptul reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent pentru clădirea cu destinație de casă de locuit, construită în anul 1957, pe fundație de piatră, cu pereții din zidărie de cărămidă, planșeul și șarpanta din lemn și învelitoare din țiglă, dotată cu instalații electrice și gaz metan situată în C-N,-, demolată și terenul în suprafață de 75,4 mp din parcela cu nr. top. 11987 din CF 20667 C, sistată, corespunzătoare cotei de 34/625 parte a antecesoarei ei de sub B 17, cu deducerea despăgubirilor de 15.816 lei pentru construcții și 16.559 lei pentru teren încasate în baza Decretului de expropriere nr. 424/1978.
Obligă pe intimatul Primarul municipiului C-N să-i plătească apelantei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel și primă instanță.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică cin 4 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red. Dact.
5 ex./23.06.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Andrea ȚulușJudecători:Andrea Țuluș, Ana Ionescu
