Speta Legea 10/2001. Decizia 155/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.155
Ședința publică din 18 iunie 2008
PREȘEDINTE: Carmina Orza
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile nr. 56/PI/ 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Dezbaterile și susținerile care au avut loc în cauză au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 iunie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care a fost amânată pronunțarea la data de 18 iunie 2008.
CURTEA
Deliberând, asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Timiș reclamanta a contestat Dispoziția nr. 1950 din 20.06.2007 în contradictoriu cu pârâtul emitent Primarul Municipiului T solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună restituirea in natura a imobilului cuprins in nr.871 nr. top.362/b-2/c in cota de J, teren si casa cu nr. 27.
Contestatoarea a arătat că a fost proprietara casei din T-, casa cu nr. 25 fiind înscrisă in aceeași carte funciara, având ca proprietari pe si, terenul aflându-se in indiviziune. Prin decizia contestată s-a restituit doar 1/2 din imobilul construcție situat în T-, fără teren, cu toate că menționează nr. top întreg 362/b -2/c, deci corect trebuia să se dispună restituirea casei cu nr. 27 din T - -, terenul rămânând in indiviziune cu celalalt proprietar al casei cu nr. 25.
Contestatoarea mai susține că a restituit despăgubirea reactualizată pentru întreaga casa si trebuia să i se restituie dreptul asupra acesteia și asupra terenului aferent in cota de 1/2 parte.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 247/2005.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea contestației ca netemeinică și nelegală, arătând că prin Notificarea nr.585/01.08.2001 depusa la Biroul Executori Judecătorești Asociați " și ", înregistrată cu nr. -/03.08.2001, numita a solicitat restituirea în natură a imobilului situat in T,-, cuprins in 871, iar Comisia de aplicare a Legii 10/2001, analizând actele depuse la dosarul nr. 832 aferent notificării a constatat faptul că potrivit nr.871 notificatoarea a fost proprietara doar asupra unei cote de 1/2 părți din imobilul revendicat, situat in-.
Cererea formulata prin Notificarea nr.585/01.08.2001 depusă de către numita, cu privire la imobilul situat in T,-, a fost respinsă prin Dispoziția Primarului Municipiului T nr. 1874/12.08.2004.
Această dispoziție a fost atacată în instanța de judecată, pe rolul Tribunalului Timiș formându-se Dosar nr. 6309/C/2004. Prin Sentința Civilă nr. 11258/04.11.2004 pronunțată de Tribunalul Timiș, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 441/24.02.2005 a Curții de Apel Timișoara și irevocabilă prin Decizia nr. 13416/31.03.2006 a înaltei Curți de Casație și Justiție B, s-a dispus anularea Dispoziției nr. 1874/12.08.2004 emisă de Primarul Municipiului T și restituirea în natură către reclamanta a cotei de 1/2 din construcțiile situate în T,-, înscrise în nr.871, nr.top.362/b-2/c, condiționat de restituirea de către reclamanta a despăgubirilor aferente construcțiilor anterior menționate, actualizate cu rata inflației.
a făcut dovada achitării sumei de 6,012.00 lei, reprezentând valoarea reactualizată a despăgubirilor încasate de notificatoare în baza Decretului nr.223/1974 prin chitanța seria - nr.l- emisă de Trezoreria Municipiului
Pârâtul a menționat că, potrivit prevederilor art. 1, art. 3, art. 4, art.25 si 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată cu modificările și completările ulterioare coroborate cu prevederile nr.HG250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii. 10/2001 s-a dispus restituirea în natură a cotei de 1/2 din imobilul-construcție situat in T,-, înscris în nr.871, având nr.top.362/b-2/c, numitei, conform Sentinței Civile nr.1258, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Timiș, în ședința publică din data de 04.11.2004.
Prin urmare, Comisia de aplicare a Legii 10/2001 s-a conformat întocmai dispozițiilor instanței de judecată, rămase definitive și irevocabile.
La termenul din 31.10.2007 au fost introduși în cauză moștenitorii reclamantei decedate, care au solicitat continuarea procesului și restituirea imobilului din-, casă și din teren.
Prin sentința civilă nr. 56 din 16 ianuarie 2008, Tribunalul Timișa admis contestația formulată de reclamanta și continuată de moștenitorii, împotriva Dispoziției nr. 1950 din 20.06.2007 în contradictoriu cu pârâtul emitent Primarul Municipiului
A anulat în parte Dispoziția nr. 1950/2006 emisă de pârât, în sensul că a dispus restituirea în natură către notificatoarea și a cotelor de din imobilul construcție situat în T,-, înscris în CF nr. 871, având nr. top 362/b-2/c, respectiv din terenul înscris în CF -ul menționat.
A dispus înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului suspus restituirii în favoarea reclamantei notificatoare decedate, cu titlu de restituire în baza Legii nr. 10/2001.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin notificarea nr. 585/01.08.2002 reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în T,-, înscris în CF nr. 871, imobil format din casă și teren ce au trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, prin decizia nr. 2120/14.07.1984.
Prin sentința civilă 1258/4.11.2004 pronunțată de Tribunalul Timiș, menținută prin decizia civilă nr. 441/24.02.2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și decizia civilă nr. 3416/31.03.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casația și Justiție s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a cotei de din construcțiile situate în T,-, condiționat de restituirea despăgubirii aferente construcțiilor menționate, actualizate cu rata inflației. S-a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a cotei de din terenul în suprafață de 719 mp.
În baza hotărârii judecătorești irevocabilă arătate mai sus Primarul Municipiului Tae mis Dispoziția nr. 1950 din 20.06.2007 pârâtul a restituit în natură reclamantei cota de din imobilul construcție situat în T,- înscris în CF nr. 871.
Prima instanță a considerat că reclamanta a solicitat restituirea în natură a cotei de 1/1 din construcția de la nr. 27 și cota de din terenul aferent imobilului înscris în cartea funciară, (care mai cuprinde și construcția de la nr. 25, ce a fost înstrăinată de pârât familiei, conform extrasului CF, fila 8 din dosar), împreună cu cota de din teren.
S-a apreciat că cele două construcții cu terenul aferent sunt delimitate fizic, conform procesului verbal da la fila 14, astfel că reclamantei i se cuvine construcția de la nr. 27, casa cu nr. 25 fiind înstrăinată.
Din interpretarea dispozitivului sentinței civile nr. 1258/2004 pronunțate de Tribunalul Timiș rezultă că s-a restituit cota de din construcțiile înscrise în CF 871 cu nr. top 362/b-2/c, avându-se în vedere și nr. de casă 25, întrucât la nr. 27 nu existau mai multe construcții.
Prin urmare, reclamanta a solicitat și a obținut prin sentința menționată dreptul de proprietate asupra casei cu nr. 27 în întregime, reprezentând exact cota de din construcțiile preluate de stat în anul 1984.
În ceea ce privește terenul aferent, instanța a analizat cererea doar prin prisma dispozițiilor OUG nr. 184/2002, astfel că nu a avut în vedere prevederile art. 2 alin.2 din Legea nr. 10/2001, care stabilesc că persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau hotărârii judecătorești de restituire, nefiind încălcată autoritatea de lucru judecat. Ca urmare reclamanta nu și-a pierdut niciodată calitatea de proprietar, având dreptul la restituire pentru cota de din terenul aferent.
Împotriva sentinței civile nr. 56/PI/ 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în termen legal a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului T criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului a arătat că reclamanta, prin notificarea numărul 585 din 01.08.2001 a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în CF 871, situat în T,-, nefăcând nici o referire la imobilul de la numărul 25.
Se susține că decizia emisă a respectat întru-totul hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus restituirea în natură a cotei de din imobilul situat în T,-, înscris în CF 871.
S-a invederat că prin decizia fostului Consiliu Popular al județului T nr. 2120 din 14.07.1984, s-a preluat cota de 8/16 din imobilele situate în T,- -27, înscrie în CF 871, iar în prezent cealaltă cotă de din imobil reprezentând teren și construcția cu nr.25 a fost înstrăinată, prin contract de vânzare-cumpărare, numiților și.
În ce privește restituirea în natura a cotei părți din teren apelanta susține că potrivit art. 2 alin. 1 din OUG nr. 184 din 12.12.2002, care a completat Legea nr. 10/2001 "cetățenii străini și apatrizi care au calitate de persoane îndreptățite potrivit Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a unor terenuri situate în intravilanul localităților, pot opta pentru dobândirea unui drept de folosință special, care conferă titularului drepturile și obligațiile conferite de lege proprietarului, cu excepția dreptului de dispoziție".
Considerând că dispoziția a fost emisă în conformitate cu hotărârea judecătorească irevocabilă, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe și respingerea plângerii.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate în raport de motivele de apel invocate și dispozițiile cuprins în art. 292 și urm. Cod procedură civilă, Curtea stabilește că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin notificarea nr. 585/01.08.2002 reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în T,-, înscris în CF nr. 871, imobil compus din casă și teren, care a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, prin decizia nr. 2120/14.07.1984.
Imobilul înscris în CF 871 nr. top 362/b - 2/c, cuprinde faptic două case și anume: casa cu nr.27 și casa cu nr. 25 precum și terenul în suprafață de 719.
Prin sentința civilă 1258/4.11.2004 pronunțată de Tribunalul Timiș, menținută prin decizia civilă nr. 441/24.02.2005 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și decizia civilă nr. 3416/31.03.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casația și Justiție s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a cotei de din construcțiile situate în T,-, condiționat de restituirea despăgubirii aferente construcțiilor menționate, actualizate cu rata inflației.
Anterior preluării imobilului de către stat cât și în prezent, o cotă de din imobilele cuprinse CF 871 nr. top 362/b - 2/c, reprezenta faptic întreaga casă cu nr. 27 iar cealaltă cotă de din imobil reprezenta faptic casa cu nr. 25 care în prezent a fost înstrăinată de către Statul Român prin contract de vânzare-cumpărare familiei și.
Este adevărat că pe parcursul timpului coproprietarii imobilului nu au solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la acest imobil însă reclamanta nici nu ar fi putut să promoveze o astfel de acțiune, anterior restituirii, câtă vreme nu avea calitatea de coproprietar în indiviziune cu Statul Român, astfel că din spirit de echitate și pentru a-i da reclamantei o justă reparație, în mod corect prima instanță i-a restituit, ceea ce i s-a preluat în fapt și anume întreaga casă cu nr. 27 ce reprezintă cota de imobilele cuprinse CF 871 nr. top 362/b - 2/c și pe care a solicitat-o prin notificare.
Critica adusă hotărârii primei instanțe referitoare la greșita restituire în natură a cotei de părți din terenul în suprafață de 719. înscris în CF 871 este de asemenea nefondată.
Art. 20 din Constituția României stabilește că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Se menționează că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Ca urmare a aderării, spune art. 148 pct. 2 din Constituție, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Altfel spus, dreptul comunitar are prioritate față de reglementările naționale indiferent de natura sau rangul textului național.
În dreptul internațional principiul respectării proprietății este enunțat în Declarația Universală a Drepturilor Omului care prevede, în art. 17 că: "(1)" Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură cât și în asociație cu alții; (2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa; De asemenea, Primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului dispune în art. 1 alin. 1 că"orice persoană fizică sau morală are dreptul să i se respecte bunurile sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale de drept internațional".
Având în vedre principiul supremației dreptului comunitar asupra dreptului intern, faptul că instanțele naționale pot să invoce din oficiu exigența aplicării directivelor dreptului comunitar, se constată că soluția primei instanțe, de restituire în natură către reclamantă a cotei de1/2 părți din terenul înscris în CF 871, apare ca legală, în deplină concordanță cu reglementările Dreptului Comunitar, context în care Curtea, găsind nefondat apelul declarat de pârât urmează să-l respingă.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâtul Primarul Municipiului T să plătească intimaților suma de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile nr. 56/PI/ 16 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Se comunică cu
Pârâtul apelant
PRIMARUL MUNICIPIULUI T- B-dul -, nr.1
Reclamanta intimată
- prin, T,- - 6, jud.
Red. /30.06.2008
Tehnored /30.06.2008
Ex.4
Primă instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 12 iunie 2008
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T împotriva sentinței civile nr. 56/PI/16.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată și moștenitorii și, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea pârâtei apelante și a moștenitorilor, consilier juridic în reprezentarea pârâtului apelant Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că părțile nu mai au alte cereri de formulat și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta pârâtului apelant pune concluzii de admitere a apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii judecătorești atacate în sensul respingerii întregii acțiuni a reclamantei ca netemeinică și nelegală și menținerea ca legală și temeinică Dispoziției Primarului Municipiului nr. 1950/20.06.2007.
Reprezentanta intimaților solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată conform valorii chitanțelor de la dosar.
CURTEA
În deliberare față de complexitatea cauzei și din lipsă de timp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 18 iunie 2008.
Pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. /13.06.2008
Ex.2
Președinte:Carmina OrzaJudecători:Carmina Orza, Rujița Rambu
