Speta Legea 10/2001. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 161/A/2009
Ședința publică din 14 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare, în vederea pronunțării, apelurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, împotriva sentinței civile nr. 25 din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții și, precum și pe pârâtul STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 7 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Se constată că prin registratura instanței, la data de 7 mai 2009, după închiderea dezbaterilor, pârâtul apelant Primarul Municipiului C-N a depus la dosar motivele de apel.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 25/14.01.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-,s-au admis: excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu privire la cererea având ca obiect modificarea dispoziției emisă de primar; excepția prematurității cererii de obligare a pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata despăgubirilor; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor; s-a respins acțiunea formulată de reclamanții ȘI, împotriva pârâților Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Consiliul Local al municipiului C-N, Ministerul Finanțelor; s-a admis, în parte, plângerea formulată de reclamanții ȘI, împotriva Dispoziției nr. 2784 din 21 aprilie 2008, emisă de Primarul municipiului C-N și, în consecință, s-a dispus modificarea, în parte a dispoziției mai sus menționate, în sensul că la acordarea despăgubirilor se va avea în vedere numai creditul rămas nerambursat. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, reclamanții și au fost proprietarii tabulari ai apartamentului nr. 18 situat în C-N,-, înscris în CF nr. 39865 C-N, cu nr. top. 23325/S/XVIII, după cum rezultă din copia colii funciare depusă la fila 35 dosar.
Acest apartament a fost preluat de Stat prin Decizia nr. 237/07 iulie 1986 Consiliului Popular al Județului C - Comitetul Executiv, dispoziție emisă în baza Decretului nr. 223/1974, fără plată cota de parte, aparținând reclamantului și cu plată cota de parte, aparținând reclamantei.
În cuprinsul deciziei se menționează că, în vederea lichidării debitului față de Sucursala județeană Ca C EC în sumă de 34.376, reprezentând creditul rămas nerambursat pentru apartamentului preluat, pentru cota de parte trecută fără plată în proprietatea statului, se va vira de la buget în contul organizației creditoare la BN nr. 50.40.1 suma de 17.188 lei, iar pentru suma de parte trecută cu plată în proprietatea statului, din despăgubirea în sumă de 40.000 lei, stabilită de comisia județeană de evaluare prin procesul verbal nr. 3083/1986 se va vira în contul de la BN nr. 50.40.1. al aceleiași organizații creditoare, suma de 17.188 lei, diferența de 22.812 lei urmând a fi plătită fostei coproprietare.
Prin notificarea nr. 47548 din 13.08.2001, reclamanții au solicitat acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul preluat prin decizia menționată mai sus.
Prin Dispoziția nr. 2784/21.04.2008, emisă de Primarul municipiului C-N, li s-a propus reclamanților acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având in vedere despăgubirile primite la preluare și creditul rămas nerambursat, pentru apartamentul nr. 18 situat în C-N-.
La termenul din 29.10.2008 instanța invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului C-N, pe care a admis-o prin încheiere interlocutorie, în considerarea faptului că potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și al nr.OUG 81/2007, acest pârât nu are competențe nici în privința emiterii dispoziției de soluționare a notificării, nici în privința stabilirii și achitării despăgubirilor.
În prealabil verificării pe fond a acțiunii, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. 1. proc. civ. instanța a cercetat excepțiile invocate de pârâți, pronunțându-se asupra acestora conform dispozitivului sentinței, în temeiul următoarelor considerente:
Din textul articolului 16 alin. 2, rezultă fără dubiu că procedura de stabilire a despăgubirilor, astfel cum este reglementată în art. 16-18, respectiv evaluarea, emiterea deciziei cuprinzând titlul de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, emiterea titlului de plata de către Autoritatea pentru Stabilirea Despăgubirilor, în baza titlului de despăgubire și a opțiunii persoanei îndreptățite și plata în numerar a despăgubirii de către Direcția de Plată în, poate începe numai la rămânerea definitivă a soluției pronunțate prin dispoziția/decizia de soluționare a notificării. Or, în speță, fiind atacată prin plângerea de față, Dispoziția nr. 2784/21.04.2008 nu a rămas încă definitivă. În consecință, s-a apreciat că este întemeiată excepția prematurității capătului 2 de cerere.
De asemenea, s-a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor, cu privire la ambele capete de cerere, având in vedere că acesta nu are atribuții nici în procedura emiterii dispoziției de soluționare a notificării, nici în procedura plății despăgubirilor, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu privire la primul capăt de cerere, pentru că această pârâtă nu are atribuții în procedura emiterii dispoziției de soluționare a notificării, după cum rezultă din art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Pe fond, cu privire la primul capăt de cerere formulat de reclamanți, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului C-N, tribunalul a constatat că acesta este parțial întemeiat, motivat pe următoarele considerente:
Din modul in care este formulat acest capăt de cerere, instanța a reținut că reclamanții contestă dispoziția sub două aspecte: în primul rând, solicită ca măsurile reparatorii să fie despăgubirile in echivalent bănesc, iar în al doilea rând, solicită ca la stabilirea despăgubirilor să nu se deducă valoarea actualizată a creditului rămas nerambursat, care a fost reținut la acea vreme din despăgubirea acordată.
Față de dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, solicitarea reclamanților, de modificare a dispoziției, în sensul acordării despăgubirilor prin echivalent bănesc este neîntemeiată, textul legal arătând clar că măsura reparatorie prin echivalent se acordă în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Acestea, în condițiile OUG nr. 81/2007 pot însemna sume de bani sau în final acțiuni la Fondul Proprietatea, în funcție de valoarea stabilită de evaluator și de opțiunea părții.
În schimb, celălalt aspect sesizat de reclamanți a fost apreciat ca întemeiat.
În dispoziție s-a dispus ca la stabilirea despăgubirilor propuse reclamanților să se aibă în vedere despăgubirile primite la preluare și creditul rămas nerambursat. Contrar susținerilor pârâtului Primarul municipiului C-N, formularea dispoziției permite cu ușurință concluzia că la stabilirea despăgubirii să se aibă in vedere creditul cumulat cu despăgubirile.
Deși s-a solicitat Primarului municipiului C-N să depună la dosar dovada achitării despăgubirilor către reclamantă, pârâtul nu a făcut o astfel de dovadă, situație în care instanța de fond a concluzionat în sensul că nu s-a achitat reclamantei vreo despăgubire.
În această situație, singura sumă care trebuie avută în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor, este creditul rămas nerambursat, în sumă 34.076 lei, actualizat.
Din acest considerent, în temeiul dispozițiilor art. 26 al. 3 din Legea nr. 10/2001, s-a dispus modificarea, în parte, a dispoziției atacate, în sensul că la acordarea despăgubirilor să se aibă în vedere numai creditul rămas nerambursat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, pârâții Consiliul Local al municipiului C-N și Primarul municipiului C-, apeluri care nu au fost motivate până la momentul închiderii dezbaterilor și a susținerii cauzei pe fond în apel, împrejurare raportat la care instanța urmează să facă în cauză aplicarea prevederilor art. 292. proc. Civ. și art. 287. proc. Civ. respectiv, va lua în considerare cele invocate de pârâții apelanți în fața primei instanțe.
Apelurile sunt nefondate.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, este de remarcat faptul că, la termenul din 29.10.2008, instanța de fond invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului C-N, excepție pe care a admis-o prin încheiere interlocutorie, în considerarea faptului că potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001 și ale nr.OUG 81/2007, acest pârât nu are competențe nici în privința emiterii dispoziției de soluționare a notificării, nici în privința stabilirii și achitării despăgubirilor.
Întrucât acest pârât apelant nu a criticat soluția primei instanțe sub acest aspect, aceasta a rămas irevocabilă în această privință, astfel încât, pârâtul nu mai poate să critice, prin apel, hotărârea primei instanțe sub aspectul fondului cauzei, apelul acestuia apărând astfel ca nefondat.
Prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe Primarul municipiului C-N a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, cu motivarea că la acordarea în favoarea acestora a măsurilor reparatorii, sub forma despăgubirilor bănești, trebuie luate în considerare diferența dintre despăgubirea în cuantum de 40 000 lei, pe care revendicatorii aveau dreptul să o primească cu ocazia preluării imobilului de către stat, și creditul rămas nerambursat, despăgubire la care se adaugă această din urmă sumă.
Prin urmare, instanța este ținută să verifice în ce condiții s-a făcut plata despăgubirilor către reclamanții intimați la momentul preluării imobilului de către stat și care anume sume - despăgubirile efectiv acordate sau creditul rămas nerambursat pentru imobilul în litigiu - vor fi avute în vedere la acordarea despăgubirilor către reclamanți, în condițiile legii speciale.
Prin Dispoziția nr. 2784/21.04.2008, emisă de Primarul municipiului C-N, s-a propus acordarea, în favoarea reclamanților intimați, de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la preluare și creditul rămas nerambursat, pentru apartamentul nr. 18, înscris în CF individuală nr. 39865 nr. top 23325/S/XVIII, situat în C-N,- ( 5 dosar fond).
În considerentele acestei dispoziții s-a reținut faptul că apartamentul a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 223/1974, prin Decizia nr. 237/07.07.1986, respectiv, cota de parte fără plată, dar cu un credit rămas nerambursat în sumă de 17.188 lei, de la și cota de parte cu plata despăgubirilor legale, în sumă totală de 40.000 lei, din care credit rămas nerambursat în sumă de 17.188 lei, de la.
S-a mai reținut în considerentele acestei decizii faptul că apartamentul nu poate fi restituit în natură în baza Legii nr. 10/2001, întrucât a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995 foștilor chiriași.
La momentul preluării imobilului de către Statul Român, care și-a întabulat dreptul de proprietate în CF prin încheierea nr. 3265/07.11.1988, sub 3 și 4, reclamanții intimați erau proprietarii tabulari ai acestui apartament, sub 1 și 2 în CF nr. 39865 C-N, nr. top 23325/S/XVIII, aceștia dobândind dreptul de proprietate cu titlu de drept construire, prin titlul de proprietate nr. 2991/1977 ( 34-38 dosar fond).
Din Coala Cac ărții funciare sus menționate rezultă faptul că sub 1, asupra apartamentului litigios, proprietatea reclamanților intimați, proprietari sub 1 și 2, s-a întabulat, la data de 23.11.1978, dreptul de ipotecă pentru suma de 70.000 lei, în favoarea CEC
Din adresa nr. -/452.1/25.11.2008 a Serviciului Evidența din cadrul Direcției Municipiului și Evidența Proprietății a Primăriei Municipiului C-N, rezultă faptul că prin Decizia nr. 237/07.07.1986, emisă în baza Decretului nr. nr. 223/1974, a fost preluat imobilul în litigiu de către Statul Român, astfel: cota de parte aparținând lui a fost preluată fără plată, iar cota de parte a fost preluată cu plată de la numita. La momentul preluării apartamentului de către Statul Român, reclamanții aveau un debit față de Sucursala județeană Ca C EC în sumă de 34.376 lei, iar pentru cota de parte preluată fără plată, în contul creditului rămas nerambursat, s-a virat de la bugetul de stat suma de 17.188 lei reprezentând credit nerambursat ( 34 dosar fond).
Din conținutul deciziei nr. 237/07.07.1986 rezultă faptul că pentru cota de parte aparținând numitului, și care a fost preluată fără plată de către Statul Român, s-a virat la bugetul statului, în contul CEC Sucursala C, suma de 17.188 lei, cu titlu de credit nerambursat, iar pentru cota de parte, preluată de la numita, s-au acordat despăgubiri în sumă de 40.000 lei, din care o parte din sumă, respectiv 17.188 lei, au fost virate la Sucursala Ca C EC, cu titlu de credit nerambursat, urmând ca fostei proprietare să i se plătească cu titlu de despăgubiri diferența rămasă, în sumă de 22.812 lei ( 39 dosar fond).
Din economia art. 11 și art. 12 din Legea nr. 10/2001 rezultă faptul că la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent se va ține seama de valoarea actualizată a despăgubirilor pe care persoana îndreptățită le-a primit la momentul preluării imobilului de către stat, în sensul că din valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor primite de persoana îndreptățită pentru respectivul imobil.
În speță, din valoarea totală a măsurilor reparatorii prin echivalent ce urmează să le fie acordate reclamanților, ar trebui să se scadă, pe de o parte, suma de 17.188 lei reprezentând credit rămas nerambursat, virată din bugetul statului în contul Sucursalei Ca C EC, pentru cota de parte aparținând numitului, trecută în proprietatea Statului Român fără plată, iar pe de altă parte, suma de 17.188 lei, reprezentând credit rămas nerambursat, achitat pentru cota de - a parte din imobil, preluată de la, care a fost achitată din despăgubirea efectivă, pretins achitată numitei, ca urmare a preluării cotei sale de din apartament, de către Statul Român, cu plată.
Este nefondată susținerea apelanților, în sensul că, la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în favoarea reclamanților trebuie avute în vedere atât suma de 17.188 lei, reprezentând credit rămas nerambursat, virată din bugetul statului în contul sucursalei Ca C EC pentru cota de parte aparținând numitului, cât și suma de 40.000 lei reprezentând despăgubirea calculată pentru cota de parte aparținând lui, având în vedere că pentru aceasta, partea rămasă din creditul nerambursat a fost virată la CEC nu din bugetul statului, ci din cuantumul sumei de 40.000 lei, stabilită cu titlu de despăgubire în favoarea reclamantei.
Dacă s-ar fi făcut dovada certă și indubitabilă a încasării despăgubirilor de către reclamanta, ceea ce ar fi trebuit avut efectiv în vedere la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, ar fi fost suma totală de 40.000 lei, compusă din: 17.188 lei reprezentând credit rămas nerambursat, virată din bugetul statului în contul sucursalei Ca C EC pentru cota de parte aparținând numitului, și din 22.812 lei reprezentând despăgubirea afirmativ plătită numitei, iar nu și suma de 17.188 lei, reprezentând credit rămas nerambursat, achitat pentru cota de - a parte din imobil, preluată de la, care a fost achitată din despăgubirea efectivă, pretins achitată numitei, ca urmare a preluării cotei sale de din apartament, de către Statul Român, afirmativ, cu plată.
Avându-se însă în vedere faptul că în cauză pârâții nu au făcut dovada prin nici un mijloc de probă - deși o atare obligație de dovadă le revenea acestora prin prima art. 1169. civ. - că despăgubirile stabilite pentru cota de parte din imobil, aparținând lui, au fost efectiv plătite de către Statul Român, respectiv, efectiv încasate de către reclamanta, este evident că la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în favoarea reclamanților nu pot fi luate în considerare aceste despăgubiri.
Singurele sume cu privire la care există dovada certă că au fost virate în contul Sucursalei Ca C EC cu titlu de credit rămas rambursat, de către Statul Român, sunt sumele reprezentând credit nerambursat, de câte 17.188 lei pentru fiecare din cei doi reclamanți, deci o sumă totală de 34.376 lei, din care suma de 17.188 lei virată de la bugetul statului, pentru cota de - a parte ce i-a aparținut reclamantului, iar suma de 17.188 lei plătită din suma stabilită în favoarea reclamantei cu titlu de despăgubire, pentru cota acesteia de - a parte din imobil.
Doar această sumă, de 34.376 lei, reprezentând credit nerambursat, urmează să fie luată în considerare la stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent în favoarea reclamanților, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Constatându-se așadar, că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, printr-o exactă stabilire a stării de fapt și prin aplicarea corectă a legii la această stare de fapt, în temeiul art. 292 și art. 296. proc. civ. Curtea urmează să respingă ca nefondate ambele apeluri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții Primarul Municipiului C-N și Consiliul Local al Municipiului C-N, împotriva sentinței civile nr. 25 din 14 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. /dact.
7 expl./14.05.2009
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
