Speta Legea 10/2001. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.189
Sedința publică din 17 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Giurginca
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții -, - prin mandatar și împotriva sentinței civile nr.182/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Primarul Municipiul L, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pârâtul intimat prin consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, se acordă cuvântul în susținerea apelurilor.
Reprezentantul pârâtului intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea cererilor de apel și menținerea deciziei atacate.
După dezbateri, dar înainte de ridicarea ședinței de judecată, s-au prezentat reclamanții apelanți -, - prin reprezentant, în persoana d-nei avocat -, care a depus concluzii scrise.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.189/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-s-a respins contestația formulată de către reclamanții, și împotriva Dispoziției Primarului mun. L, emisă în baza 10/2001-republicată.
În esență, tribunalul a constatat că, prin Dispoziția nr.94/24.01.2007, primarul mun. Las olicitat notificarea cu care a fost investit de către reclamanți - persoane îndreptățite în sensul 10/2001-republicată și a propus acordarea de despăgubiri atât pentru construcția demolată, ce fost anterior înscrisă în CF 467, nr.top.432-433, cât și pentru terenul în suprafață de 1.439 mp - intravilan, situat în mun. L, str. - nr.9, înscris în CF 154, nr.top.432-433, constatându-se că imobilul este imposibil de restituit în natură întrucât este ocupat de clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor din L precum și de o stradă de acces, continuată cu parcări.
Întrucât reclamanții au stăruit pentru retrocedarea în natură, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, care a procedat inițial la dezmembrarea fictivă a suprafeței de 1.439 mp de teren intravilan și a constatat că 132 mp sunt ocupați de clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, apoi că alți 422 mp sunt transformați în străzi publice, iar 844 mp sau transformat într-o parcare amenajată și parțial trotuar, pe care există o cutie de distribuție RomTelecom iar în subteran există o rețea de canalizare.
În acest context, tribunalul a reținut că, deși este adevărat de 10/2001-republicată prevede cu valoare de principiu restituirea în natură a imobilelor naționalizate, totuși, entitatea investită cu soluționarea notificărilor are obligația de a identifica exact locația imobilului revendicat precum și vecinătățile acestuia, alături de obligația de verificarea destinației actuale precum și a suprafeței acestor proprietăți imobiliare, pentru a nu fi afectate rețele publice și căile de acces publice (respectiv existența pe teren a unor străzi, trotuare, parcări, ori a existența unor amenajări și rețele subterane de utilitate publică - conducte de gaz, apă, petrol, canalizare, electricitate, telefonie, etc.). Această obligație derivă din art.10 pt.3 di HG 250/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a 10/2001-republicată, care de altfel și detaliază noțiunea de amenajări de utilitate publică, respectiv amenajări care servesc interesele comunității locale.
În speță, tribunalul a constatat că pe suprafața de 884 mp identificată de expert și de către reclamanți ca fiind potențial aptă de a fi retrocedată în natură s-a amenajat o parcare, care este situată între clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor și clădirea ocupată de un centru comercial. În interiorul acestei parcări a fost amenajat și un drum de acces la locurile de parcare, folosit în același timp pentru ieșirea în strada - (ce a fost amenajată după construirea spațiului comercial).
Raportat la această stare de fapt, tribunalul a constatat că parcarea este de utilitate publică, trotuarul identificat în raportul de expertiză între punctele 1, 3 și 15, apoi drumul de acces spre locurile de parcare precum și spațiile verzi existente servesc unei utilități publice în mod evident, fiind realizate pentru nevoile comunității. Mai mult decât atât, există în subteran și o rețea de canalizare, ceea ce constituie un impediment suplimentar în calea restituirii în natură a suprafeței de 884 mp, neputând să fie acceptată propunerea expertului de mutare a acestei rețele în altă parte întrucât o astfel de operațiune ar avea efecte infinit mai dăunătoare pentru părți.
În continuare, referindu-se la capetele de cerere subsidiare, tribunalul a mai reținut că atunci când restituirea în natură nu este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent constau în acordarea de bunuri sau servicii în compensare, ori, de despăgubiri în condițiile legii speciale. În speță însă, contestatorii nu au făcut dovada existenței unui teren liber, aflat în proprietatea privată a municipiului L și care să fie pentru a fi acordat în compensare, inclus în prealabil în tabelul pe care pârâtul primarul mun. L este obligat să îl afișeze lunar, potrivit art.1 alin.5 din 10/2001. De altfel, prima instanță a reținut că un astfel de petit nici nu a fost formulat în mod expres, ci numai menționat în expunerea de motive a contestației, reclamanții insistând pentru despăgubiri bănești, în ipoteza în care terenul nu ar putea fi restituit în natură.
În legătură cu despăgubirile bănești, tribunalul a reținut că și în situația în care această măsură reparatoriei a fost introdusă din nou în corpul 10/2001, prin ultimele modificări legislative, totuși acestea se acordă tot în condițiile titlului VII din 247/2005, evaluarea și stabilirea cuantumului despăgubirilor urmând să fie realizată de către Comisia Centrală pentru stabilirea Despăgubirilor, prin experții proprii, cu observarea exigențelor art.10 alin.8 și 9 din --republicată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen, toți cei patru reclamanți, susținând în continuarea admiterea acțiunii lor introductive și restituirea în natură a terenului, argumentând că terenul revendicat a fost ocupat cu amenajările menționate de expert ulterior formulării notificării, cu excepția suprafeței ocupate parțial de Casa de Cultură a Sindicatelor.
În opinia reclamanților - apelanți, nu au fost respectate disp.art.21 alin.5 din 10/2001 în privința amenajărilor realizate în preajma complexului comercial, în sensul că pentru realizarea parcării, a căilor de acces și a spațiilor verzi nu s-au eliberat autorizații de construcție de către Primăria L și în orice ipoteză, câtă vreme terenul era revendicat, pârâtul trebuia să blocheze orice intenție de modificare a situației imobilului, la momentul depunerii notificărilor. În același context, apelanții au susținut că parcarea s-a amenajat de către societate comercială care este o entitate privată care se ocupă de comerțul cu amănuntul, astfel că parcarea și trotuarul nu au utilitate publică, ci deservesc interesele acestui comerciant și nu ale comunității locale.
Totodată, apelanții au susținut că rețele subterane nu afectează suprafața de 884 mp și nu pot bloca retrocedarea în natură întrucât aceste rețele au existat și anterior naționalizării, atunci când întreaga zonă a fost ocupată de case de locuit, care toate au avut branșamente la rețeaua de apă și canalizare, iar actualmente pe terenul revendicat de către reclamanți se află doar trei guri de vizitare.
În plus, potrivit apelanților, tribunalul a nu a analizat cererea subsidiară, privind compensarea proprietății naționalizate și nerestituibilă în natură, cu alte bunuri și servicii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul primarul mun. Las olicitat respingerea apelurilor reclamanților, cu consecința menținerii soluției pronunțate în primă instanță de Tribunalul Timiș, argumentându-se că noțiunea de amenajări și lucrări de utilitate publică a fost interpretată corect de instanța de fond, în acord cu disp.art.10 alin.2 din 10/2001-republicată.
Curtea, analizând apelurile declarate de către reclamanți, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate de aceștia, cu aplicarea prev. art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.296 pr.civ. va constata că acestea sunt neîntemeiate.
În acest sens, în privința ipotezei vizând restituirea în natură a suprafeței de 884 mp, curtea va constata că ceea ce este controversat în această privință vizează interpretarea noțiunii de utilitate publică, atâta vreme cât probele administrate în cauză atestă existența unei parcări atașate unui complex comercial precum și a unor trotuare și alte căi de acces care fac legătură între mai multe căi de comunicație din centru municipiului L, flancate de spații verzi precum și rețele subterane de apă și canalizare.
În aceste circumstanțe, curtea va constata că este necesar să se recurgă la definiția dată spațiilor de utilitate publică de către 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Astfel, ART. 1 din lege stabilește că dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
Mai apoi, ART. 2 din aceeași lege statuează că statul sau unitățile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public, în limitele și în condițiile legii.
În sfârșit, ART. 3 din lege definește noțiunea de domeniu public, arătând că domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute laart. 135alin. (4) din Constituție, din cele stabilite înanexacare face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.
Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute laart. 135alin. (4) din Constituție, din cele prevăzute la pct. I dinanexă, precum și din alte bunuri de uz sau de interes public național, declarate ca atare prin lege, în timp ce domeniul public al județelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. II dinanexăși din alte bunuri de uz sau de interes public județean, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului județean, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național.
În cele din urmă, alineatul 4 al acestui articol arată că domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III dinanexăși din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean.
În concret și doar cu caracter exemplificativ, domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri:
1. drumurile comunale, vicinale și străzile;
2. piețele publice, comerciale, târgurile, oboarele și parcurile publice, precum și zonele de agrement;
3. lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național sau județean;
4. rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente;
5. terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea consiliul local și primăria, precum și instituțiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile și altele asemenea;
6. locuințele sociale;
7. statuile și monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public național;
8. bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public național;
9. terenurile cu destinație forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului și dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orășenești și comunale.
Or, în acest context, raportat și la concluziile expertizei tehnice judiciare care a fost administrată în prima instanță, terenul de 884 mp are actualmente această destinație, de utilitate publică, iar faptul că parcarea este utilizată de clienții unui complex comercial (clienții fiind membrii ai comunității locale, adică cetățenii municipiului L) nu exclude ci întărește caracterul de utilitate publică al acestei amenajări, care are și un scop mai complex, respectiv acela de a asigura accesul pe mai multe căi de comunicație din centrul orașului.
La toate acestea se adaugă, sub aspect practic și existențe rețelelor subterane, a căror dispunere actuală face imposibilă restituirea în natură pentru că ar diminua valoarea economică a terenului, în cazul în care ar fi restituit întrucât reclamanții ar fi nevoiți să execute lucrări de deviere a acestor rețele (lucrare cu un cost financiar ridicat și cu consecințe directe pentru comunitatea locală).
În consecință, curtea va constata că suprafața de 884 mp de teren din litigiu are actualmente o afectațiune de utilitate publică în integralitatea sa și în mod evident nu poate fi restituită în natură.
În ceea ce privește petitul subsidiar, privind acordarea unor bunuri și/sau servicii în compensare, curtea va constata, asemenea tribunalului, că reclamanții nu au insistat în acest demers, în cursul soluționării cauzei în primă instanță și nu au solicitat în mod expres ca pârâtul să indice existența unor terenuri aflate în proprietatea privată a municipiului L care să fie apte, din punctul de vedere al întinderii și valorii economice, să compenseze pierderea suferită de către reclamanți, respectiv să compenseze cei 884 mp de teren din CF 467, nr.top.432-433.
Prin urmare, curtea, constatând că terenul de 884 mp este ocupat integral de amenajări de utilitate publică și este afectat de servituți legale, va constata că tribunalul a interpretat corect disp.art.10 alin.2 din 10/2001-republicată, astfel că în mod cert există o imposibilitate absolută de retrocedare în natură a suprafeței de 884 mp, solicitată de reclamanți și, totodată, va constata că municipiul L nu a fost solicitat să prezinte un teren în compensare, care să aibă o întindere și/sau o valoare similară celui revendicat în natură de către reclamanți, astfel încât cea mai viabilă formă de compensare a reclamanților este cea de despăgubire bănească, pentru întreaga proprietate naționalizată, despăgubire ce urmează a fi stabilită la valoarea actuală de piață a imobilului nerestituibil în natură, în condițiile Titlului VII din 247/2005, evaluarea și stabilirea cuantumului despăgubirilor urmând să fie realizată de către Comisia Centrală pentru stabilirea Despăgubirilor, prin experții proprii, cu observarea exigențelor art.10 alin.8 și 9 din --republicată. De altfel, nici în cursul soluționării prezentului apel, reclamanții nu au propus administrarea de probe în vederea identificării unor bunuri și/sau servicii ce le-ar putea fi oferite în compensare, insistând asupra restituirii în natură.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev.art.296 pr.civ. va respinge ca neîntemeiate apelurile declarate de reclamanții, precum și împotriva sentinței civile nr.182/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 pr.civ întrucât intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de reclamanții -, - precum și împotriva sentinței civile nr.182/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2008.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier
- -
RED.P/02.10.2008
DACT.S/10 EX/02.10.2008
INST.FOND-- Tribunalul Timiș
Se comunică:
APELANTI - RECLAMANTI |
. - B, sector 2, nr. 3,. 65,. 1,. 4,. 23, Județ |
-, STR.- ROȘIE, nr. 9, Județ |
. PRIN - L, PRIN AV. STR. -, nr. 17,. A,. 4, Județ |
- L, STR.- -, nr. 3, Județ |
PRIN - L, PRIN AV. STR. -, nr. 17,. A,. 4, Județ |
- T, STR.-, nr. 10, Județ |
PRIN - L, PRIN AV. STR. -, nr. 17,. A,. 4, Județ |
INTIMAT - PÂRÂT |
. PRIMARUL MUNICIPIULUI - L, P-ȚA -, nr. 4, Județ |
Judecători:Marinela Giurginca, Cristian Pup