Speta Legea 10/2001. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 189/A/2008 | |
Ședința publică din 9 iulie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | - - - |
GREFIER: | - - |
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții, și împotrivasentinței civile nr. 55 din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâtul Primarul Municipiului D, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de25 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.55/6.02.2008 a Tribunalului Cluj s- respins plângerea formulată de petiționarii, și domiciliată în B M-, județul M, împotriva Dispoziției nr. 1268/17.03.2006 emisă de Primarul municipiului
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că, prin dispoziția atacată li s-a recunoscut petiționarilor calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii 10/2001 pentru întreg imobilul ce a făcut obiectul notificării, astfel încât aceste chestiuni nu mai formează obiectul dezbaterii, singurul aspect ce rămâne in discuție fiind modalitatea concretă de reparație.
Petiționarii au pretins restituirea în natură a terenului, despre care arată că este liber de construcții noi autorizate, servituți legale și lucrări de utilitate publică.
Prin dispoziția ce formează obiectul plângerii, intimatul a respins cererea de restituire în natură cu motivarea că terenul în suprafață de 1080. este in proprietatea publică a municipiului D, proprietate care conform dispozițiilor Constituției este inalienabilă.
Motivul invocat de intimat nu este pertinent, întrucât Legea 10/2001 nu exclude de la restituire imobilele ce constituie proprietate publică. Că este așa rezultă din dispozițiile art. 16 ce dispune restituirea în natură în favoarea persoanelor îndreptățite a unităților de învățământ, sănătate sau social - culturale, care fără discuție raportat la dispozițiile Legii 213/1998 au regimul juridic al proprietății publice.
Cu toate acestea, soluția respingerii cererii de restituire în natură fost considerată temeinică și legală prin raportare la dispozițiile art.10, 11 și 18 lit. c din Legea 10/2001 și art. 10.3 din Normele metodologice aprobate prin HG 250/2007.
Dispozițiile legale mai sus menționate împiedică restituirea în natură imobilelor afectate de lucrări de utilitate publică, prin această sintagmă înțelegându-se suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a servi nevoilor comunității, și anume, căi de comunicații ( străzi, alei, trotuare etc), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi in jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele asemenea, precum și a imobilelor înstrăinate cu respectarea dispozițiilor legale.
In scopul verificării situației faptice a imobilului in litigiu, tribunalul a dispus administrarea expertizei topografice.
Din coroborarea schiței aflată la fila 63 dosar cu schița întocmită de expert, instanța a concluzionat că o suprafață de 900. din terenul de 1080. este inclusă in Ordinul nr. 695/16.12.2002 emis pe seama numiților, ( 161 dosar), necontestat de petiționari, iar diferența este afectată de amenajări destinate a servi nevoilor comunității, respectiv căi de acces, parcări, platforme betonate, stradă, trotuare.
Față de cele constatate, instanța a apreciat că în privința terenului de 1080.p solicitat de petiționari sunt incidente dispozițiile legale invocate mai sus, ce constituie impedimente la restituirea in natură a terenului, astfel încât măsurile reparatorii prin echivalent stabilite prin dispoziția contestată sunt legale.
In aceste condiții, raportat la dispozițiile art.26 al. 1 și 3 din Legea 10/2001 republicată, plângerea dedusă judecății a fost apreciată ca nefondată și fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au promovat apel reclamații, și solicitând schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii plângerii formulate împotriva Dispoziției nr. 1268/2006, emisă de primar, cu cheltuli de judecată.
În motivarea apelului reclamanții au arătat că plângerea formulată a fost respinsă în mod nelegal, instanța de fond dând eficiență unei schițe, pe care ar fi amplasat terenul atribuit prin Ordinul nr. 695/2002,înlăturând astfel concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză. Apelanții au arat că nu s-a depus planul de amplasament al terenului atribuit prin ordin, și terenul a fost atribuit în baza actelor doveditoare, respectiv a cărți funciare.
Raportul de expertiză nu are valoarea unui mijloc de probă absolut, însă în cazul în care concluziile acestuia nu sunt combătute prin nici un alt mijloc de probă, duc la convingerea că exprimă punctul de vedere corect pentru părțile litigante.
Analizând sentința apelată raportat la motivele de apel invocate, în temeiul art. 292 și art. 295.Pr.Civ. curtea reține următoarele:
Apelanții consideră că sentința civilă este netemeinică și nelegală, deoarece sentința pronunțată s- bazat pe un script anexat la întâmpinare, schița de la fila 63, în care se susține o parte din terenul în litigiu a fost atribuit prin Ordinul nr.695/2002. Deși s-a solicitat planul de amplasament al acestui ordin, nu a fost depus, iar schița atașată întâmpinării de intimat nu poate fi considerată ca fiind schița de amplasament.
Apelanții susțin că instanța înlăturat proba expertizei judiciare, deși nu fost combătută cu alte mijloace de probă. Instanța de fond a respins acțiunea, apreciind că terenul în litigiu nu poate fi restituit în natură, deoarece 900 mp din 1080 mp este inclus în Ordinul nr.695/2002, iar diferența necontestată de reclamant este afectată de amenajări destinate satisfacerii nevoilor comunității.
Curtea constată că sentința pronunțată este temeinică și legală prin prisma disp. art.10, 11 și 18 lit. din Legea nr.10/2001. Reclamanților și antecesorilor acestora le-a fost expropriat imobilul cu nr.top 59/1 și 53/1/I potrivit Decretul nr.194/1987, Decretul nr.121/1988 și Decretul nr.151/1989 și transcris în CF 6136 În completarea lor la raportul de expertiză efectuat (146) exp. ing. a menționat că parcelele cu nr.top 39/1 și 59/1/I au fost comasate cu alte numere topografice noi și s-au transcris sub nr.top4315/34și4315/35alei și spații verzi în suprafață de 7415 mp. Deși experta susține că numerele topografice indicate în ordinul nr.695/2002 nu au fost regăsite în CF. 6136 D și că acest titlu nu ar fi putut fi emis decât pentru parcela cu nr.top 59/2, curtea constată că această susținere este o simplă supoziție lipsită de suport probator.
Verificând Ordinul nr.695/2002, curtea constată că numiților (137) li s- eliberat Ordin pentru suprafața de 900 mp, identificat cu nr.top 4315/34/3; 4315/35/3; 4315/34/2; 4315/35/2 (care provin din dezmembrarea nr.top 4315/34 și 4315/35 în care se regăsesc numerele topografice expropriate de la reclamanți și antecesorii acestora.
Ori, curtea constată că Ordinul nr.695/2002 nu fost contestat de către reclamanți, iar diferența de teren este ocupată de parcări, alee de acces, post trafo, gheană de gunoi reprezintă amenajări destinate a servi bunei funcționări a blocurilor edificate și nu se poate restitui în natură terenul care a făcut obiectul notificării.
Așadar, critica apelanților că instanța de fond a avut în vedere doar schița de la fila 63 în care este menționat ordinul mai sus arătat, nu este fondată, atâta vreme cât aceștia nu au contestat ordinul respectiv. Apelanții au susținut că raportul de expertiză contravine concluziilor instanței, dar au menționat trunchiat concluziile expertei, invocând doar dispozițiile care i-ar avantaja, întrucât unele afirmații inserate în raportul de expertiză, cum ar fi cele potrivit cărora Ordinul nr.695/2002 nu s-ar fi putut elibera numai pe topograficul 59/2 sunt doar deducții logice și nu concluziile desprinse din măsurătorile și verificările cărților funciare.
Curtea constată că în mod corect fost respinsă acțiunea, deoarece terenul în litigiu nu este liber în accepțiunea 10/2001. Potrivit art.296 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 55 din 6 februarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta, și împotriva sentinței civile nr. 55 din 6 februarie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. dact.GC
7 ex/17.07.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor