Speta Legea 10/2001. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/c -apel Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 189/2008-
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Maria Galeș | - - | - JUDECĂTOR 2: Aurora Popa |
- - | - JUDECĂTOR 3: Andrea Blidar | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind pronunțarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți, domiciliată în S,-, județul B, și, ambii cu domiciliul în S,-, -. 21, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI, județul B și PRIMARUL COMUNEI, județul B, împotriva sentinței civile nr. 115/C din 8 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect: Legea nr. 10/2001.
La apelul făcut în cauză nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că, fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 19 noiembrie 2008, dată la care părțile prezente au pus concluzii în apel, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 26 noiembrie 2008.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 115/C din 8 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin dispoziția 932 din 01.08.2007 emisă de Primarul Comunei, a fost respinsă notificarea nr. 222/N/03.07.2001 formulată de reclamantul - prin care a solicitat despăgubiri pentru imobilul castel și construcții gospodărești situate în pe parcela cu nr. top. 844/1, înscris în CF nr. 3.
În motivarea deciziei s-a arătat că solicitanții nu s-au conformat solicitării de a depune acte care să demonstreze că imobilul a fost preluat de stat.
La dosar s-a depus certificatul de moștenitor nr. 307/20.12.2002, din care rezultă că de pe urma defunctului au rămas moștenitorii, și.
Conform CF 3 - asupra imobilelor înscrise la foaia A printre care imobilul cu nr. top. 844/1, în natură reprezentând casă și curte în intravilan - sub B 19 și B 20, apar proprietari tabulari numiții și soția - cu titlu de cumpărare.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat - de organizațiile cooperatiste, de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie, în natură, în condițiile legii sau prin echivalent conform art. 2.
Conform art. 2 din aceeași lege, persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii(termen prelungit prin OG 109/2001 și OUG nr. 145/2001) persoana juridică deținătoare solicitând restituirea în natură a imobilului.
Din încheierea 7421/8 aprilie 1998 rezultă că asupra imobilului în litigiu este proprietară SC SRL - societate mixtă româno-germană - cu titlu de cumpărare la licitație - intabulată cu încheierea nr. 5467/1993.
Reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a imobilului - cu toate cu li s-a pus în vedere de către instanță acest lucru, astfel încât nu se poate ști dacă și cu ce titlu imobilul a fost preluat de stat, cu toate că au depus la dosar o adresă din care rezultă cp urmează să se adreseze Arhivelor Naționale și nici nu s-au adresat cu notificare persoanei juridice deținătoare - motiv pentru care, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea 10/2001 pentru admisibilitatea acțiunii, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentința au formulat apel reclamanții, și solicitând desființarea sentinței și rejudecând cauza să fie admisă acțiunea formulată în sensul anulări Dispoziției nr. 932/01.08.2007 a Primarului privind soluționarea notificării nr. 222/N/03.07.2001 și aprobării notificării 222/N/2001, prin care au solicitat despăgubiri după clădirile preluate abuziv de Statul Român, cu cheltuieli de judecată.
În motivele de apel se critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, instanța nu și-a exercitat rolul activ și nu a administrat probele încuviințate în cauză.
Apelanții învederează instanței că imobilul înscris în CF nr. 3 și transcris în CF 1351 S top. 841 842/1 a aparținut inițial antecesorului lor, și, tatăl lor fiind nepotul acestora.
În jurul anilor 1950 imobilul a fost naționalizat și trecut în folosința Statului Român fără titlu juridic valabil și fără plată.
La data preluării era un castel cu construcții anexe, apoi a constituit clădirea administrativă a CAP-ului, apoi a fost modificat parțial, în prezent existând atelier mecanic, pivniță, parare,.
Greșit a reținut instanța, susțin apelanții, că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a Statului, întrucât imobilul nu a fost preluat cu acte valabile. În anul 1993 imobilul a fost vândut la licitație unei societăți mixte româno-germană de către Statul Român.
Apelanții invocă și răspunsul primit de la Arhivele Statului din care rezultă proprietatea familiei, care figura printre chiaburii comunei, a avut teren, moară și a exploatat munca salariată și evident că i s-a naționalizat toată averea. Invocă faptul că i s-au încuviințat probe la care instanța nejustificat a revenit.
În drept art. 282 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr. 10/2001.
Prin întâmpinare Primăria comunei solicită respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că reclamanții nu fac dovada preluării abuzive a imobilului, deși li s- solicitat acest aspect.
Totodată invocă faptul că nu sunt identificate corect construcțiile -atelierul mecanic fiind nu pe top. 841 și 842/1, ci pe 1212/2 și 1212/4, la o distanță de 3.000. de amplasamentul invocat, iar în ceea ce privește casa-acest imobil casă și moară formează obiectul altei acțiuni în Dosar nr- a Tribunalului Bihor în urma notificării nr. 167/N/2001 depusă de și alții pe nr. top. 849/1, care nu are legătură cu imobilul solicitat prin Notificarea 222/N/1991.
În drept Legea nr. 10/2001, HG 898/2003, a depus în susținerea poziției sale notificarea 167/N/2001 și citația în dosar -.
În apel s-au administrat probe, înscrisuri și probe testimoniale cu respectarea dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, apelul fiind devolutiv.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, se apreciază că aceasta este nelegală și netemeinică sens în care în condițiile art. 296 al. 1 Cod procedură civilă, apelul va fi admis ca fondat și schimbată în tot sentința, în sensul admiterii contestației formulate prin obținerea de către contestatori măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul clădire demolat, aflat pe nr. top. 844/1 -S.
Criticile sunt întemeiate.
Instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ conform art. 129 Cod procedură civilă, în condițiile în care a încuviințat probe testimoniale pertinente cauzei pentru verificarea preluării abuzive a imobilului, a intrat în pronunțarea hotărârii fără a reveni la probele încuviințate legal și fără a motiva această decădere eventuală de probe.
În condițiile în care antecesorul contestatorilor a formulat o notificare în termen legal, în anul 2001, și a primit dispoziția de respingere în anul 2007, după aproape 7 ani, nu este oportun să invoce motive procedurale pentru a finaliza o cauză, pentru care este obligat în baza art. 129 să facă toate demersurile, să dispună și din oficiu probe, chiar dacă părțile s-ar împotrivi pentru pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Aceasta cu atât mai mult cu cât rezultă din înscrisul de la Arhivele Statului, raportat la prevederile succesive de la CAP la societatea, că imobilele aparținând antecesorului pârâților au fost preluate abuziv, fiind chiaburi și exploatând muncă salariată -din adeverință rezultă că au avut peste 14 ha de teren, moară, etc.
Toate acestea constituie bunuri în înțelesul art. 1 al Protocolului 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului de care antecesorii reclamantei au fost deposedați fără nici un titlu, abuziv, după anul 1946. Acest aspect și stare de fapt au fost confirmate și prin probele testimoniale administrate în apel care confirmă încă odată practica uzitată a vremurilor de tristă amintire, în care nu a fost pusă în discuție doar averea ci uneori și sănătatea sau viața persoanelor respective.
În atare situație, incidente devin prevederile art.1 din Legea nr. 10/2001, care prevede că imobilele preluate abuziv în perioada 1946-1989 se restituie de regulă în natură proprietarilor sau moștenitorilor, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, conform art. 10, astfel cum a acesta a fost modificat de Legea nr. 247/2005, restituirea se face prin echivalent.
În cazul de față, imobilul a fost demolat în anul 1950, după preluare fiind transformat în două apartamente care între timp s-au demolat, fiind ridicată în loc o construcție nouă care aparține altui proprietar, care a cumpărat imobilul în condiții legale, impunându-se așadar a se acorda despăgubiri în cauză.
Cu privire la identificarea construcției, la dosarul cauzei se află declarația autentificată la notar care coroborată cu probele testimoniale administrate în instanță și evidențele unității administrative pot conduce la stabilirea cuantumului despăgubirilor ce i se cuvin reclamantei.
De remarcat că în apel se face referire și la top. 941 și 942/2, dar, notificarea cuprinde doar numărul top. 944/1, cu care a fost investită prin contestația formulată, iar în atare situație instanța nu se poate pronunța decât asupra obiectului dedus judecății, conform art. 129 alin. final; ori a fost legal investită doar în ceea ce privește construcțiile de pe nr. top. 944/1, referitor la care, în foaia de avere la 1 este notată casă și teren.
Față de cele mai sus expuse în baza art. 296 al. 1 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art.1,9, 10, 18, 21 și următoarele din Legea nr. 10/2001, se impune admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței, în sensul admiterii contestației și anulării Dispoziției nr. 923/2007, cu obligarea Instituției Primarului să emită o nouă dispoziție privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul aparținând antecesorului reclamantei, demolat de pe nr. top. 944/1.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată în cauză, nefiind justificate, împuternicirea avocațială necuprinzând onorariul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat apelul civil declarat de apelanții reclamanți, domiciliată în S,-, județul B, și, ambii cu domiciliul în S,-, -. 21, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA COMUNEI, județul B și PRIMARUL COMUNEI, județul B, împotriva sentinței civile nr. 115/C din 8 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în totalitate în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorii, și și în consecință:
Anulează Dispoziția nr. 932/01.08.2007 emisă de Primarul Comunei în soluționarea Notificării nr. 222/N/03.07.2001- în baza Legii nr. 10/2001.
Constată că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent pentru casa și construcțiile anexe gospodărești din parcela cu nr. top. 844/1 înscrisă în CF nr. 3 preluate abuziv de Statul Român și demolate.
Obligă Primarul Comunei să emită o nouă dispoziție, conform art. 16 cap. V Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările ulterioare.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
- judecător fond -
- redactat decizie - judecător -08.12.2008
- dactilografiat grefier -16.12.2008-7 ex.
comunicat - 18.12.2008- 5 ex.
-, domiciliată în S,-, județul
-
-, ambii cu domiciliul în S,-, -. 21, județul
- PRIMĂRIA COMUNEI, județul B
- PRIMARUL COMUNEI, județul
Președinte:Maria GaleșJudecători:Maria Galeș, Aurora Popa, Andrea Blidar