Speta Legea 10/2001. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 190
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 913 din 25.05.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că procedura este completă, dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 913 din 25.05.2009, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamantul,în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului
S-a anulat în parte articolul 1 din Dispoziția nr. 2427/26.11.2007 emisă de pârât și s-a dispus restituirea în natură a imobilului, teren, în suprafață de 42,83. situat p. în I, - - nr. 33 și acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri, în baza legii speciale pentru întreaga construcție demolată și diferența de teren de 495,96. situate p. la aceeași adresă.
A fost respinsă cererea reclamantului vizând acordarea de despăgubiri pentru celelalte bunuri imobile necuprinse în decretul de expropriere (racord electric, racord apă, rețea canalizare interioară curte și împrejmuire).
Au fost respinse cererile reclamantului privind obligarea Statului Român la restituirea sumei de 4800 lei și la plata de penalizări de 0,2 % pe zi de întârziere pentru sumele neachitate de la data exproprierii până în prezent.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Primarul Municipiului I, solicitând ca, în contradictoriu cu acesta, să se dispună desființarea parțială a Dispoziției nr. 2427/26.11.2007, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul construcție și terenul aferent în suprafață de 526. p., acordarea de despăgubiri pentru imobilele racord electric, racord apă, rețea canalizare interioară curte și împrejmuire, obligarea Statului Român să-i restituie suma de 4800 lei cu care a fost diminuată despăgubirea de 40.000 lei în mod ilegal sub denumirea de taxă de timbru, restituirea în natură pe actualul amplasament a suprafeței de 42,18 .p., neocupată de construcții și obligarea Statului Român să-i plătească o penalizare de 0,2 % pe zi pentru banii pe care nu i-a plătit la timp, de la data exproprierii până în prezent.
Motivând cererea, reclamantul a arătat că imobilul situat în I, - - nr. 33 fost proprietatea tatălui său, proprietatea lui și a familiei și, iar prin Decretul nr. 902/ 1960 fost expropriat pentru construirea 23 August.
Reclamantul a susținut că are calitatea de persoană îndreptățită pentru a primi despăgubiri pentru imobilul situat în I, - - nr. 33, iar dispozițiile de la art. 1, vizând exceptarea de la evaluarea construcției demolate pentru partea înstrăinată prin actul de vânzare-cumpărare - și terenul în suprafață de 538,72. este deoarece în decretul de expropriere se menționează că proprietatea a fost dobândită cu actul de vânzare - cumpărare nr. 4220 /364/21.11.1959, iar aceasta a fost delimitată și evaluată tehnic separat de proprietatea.
De asemenea, în decretul de expropriere și în procesul verbal de evaluare tehnică, suprafața de teren proprietatea lui și este de 526. p., iar cea a familiei și este de 146.
p.În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 modificată, ale Legii 33/1994 și deciziile nr. 6/ 1999 nr. 232/2000 și 1815/1999.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că, prin Dispoziția nr. 2427/26.11.2007 emisă de pârât a fost soluționată notificarea formulată de reclamant propunându-se acordarea acestuia de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul compus din construcție demolată și teren în suprafață de 538,79 p., situat în I, - - nr. 33, urmând a fi exceptată de la evaluare partea din construcție înstrăinată prin actul de vânzare - cumpărare nr-.
Prin acțiunea formulată - precizată și completată la termenul de judecată din 22.09.2009 - reclamantul a solicitat anularea parțială a dispoziției nr. 2427/2007, acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri în baza legii speciale pentru construcția demolată și teren în suprafață de 526.p. restituirea în natură a suprafeței de 42,18. liberă p. de construcții, acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri pentru bunurile mobile: racord electric, racord apă, rețea canalizare interioară curte și împrejmuire, obligarea Statului Român să-i restituie suma de 4800 lei și obligarea Statului Român să-i plătească o penalizare de 0,2 % pe zi pentru banii care nu i-au fost plătiți la timp de la data exproprierii până în prezent.
Cererea reclamantului vizând acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri pentru imobilul - construcție demolată și teren în suprafață de 538,79. este p. întemeiată, motivat de faptul că - așa cum a recunoscut și pârâtul prin dispoziție - reclamantul este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în înțelesul art. 3 din legea nr. 10/2001, făcând dovada proprietății cu ordonanța de adjudecare nr. 5262/15.07. 1937 Tribunalului Județean I și a preluării abuzive cu decretul de expropriere și tabelul anexă la acesta din anul 1960, împrejurare consemnată în procesele - verbale de delimitare și de evaluare tehnică încheiate la 24.06. 1960 ( filele 105-110 ), precum și în referatul oficiului juridic din cadrul Sfatului Popular al regiunii I din aceeași perioadă ( file 111-112 ).
Cât privește susținerile pârâtului din dispoziție, vizând exceptarea de la evaluare a părții din construcție înstrăinată prin actul de vânzare - cumpărare nr-, acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, potrivit actului de vânzare-cumpărare nr- (fila 85), coroborat și cu alte înscrisuri (decret de expropriere și anexa - file 99- 100, proces- verbal de evaluare tehnică din 1960, referatul oficiului juridic al Sfatului Popular regional I), reclamantul, împreună cu tatăl său, deținea în 1959, o suprafață de teren clădit și neclădit de 718,38. p., din care au vândut soților și încăperile și holul de la parter și 1/4 din acest teren, respectiv, suprafața de 146.
p.Așadar, reclamantul și autorul acestuia au vândut familiei, teren în suprafață de 146. din p. totalul suprafeței deținute de 718, 38. și p. nu din suprafața de 538, 79. cât p. a rămas după vânzarea imobilului, cum greșit s-a reținut în dispoziție.
Deși reclamantul a susținut atât prin cererea principală cât și prin cererea completatoare că, din decretul de expropriere și celelalte înscrisuri depuse la dosar, rezultă că suprafața deținută de el și de autorul său este de 526. și p. nu de 538. cât p. s-a reținut în dispoziție, instanța nu a putut primi aceste susțineri, motivat de faptul că în aceste condiții s-ar încălca principiul potrivit căruia reclamantului nu i se poate crea o situație mai grea în propria cale de atac.
Cererea reclamantului vizând restituirea în natură a suprafeței de teren de 42,83. este p., de asemenea, întemeiată.
Potrivit expertizei topografice efectuate în cauză de expertul, respectiv, răspunsului la obiecțiuni și schița anexă la acesta (fila 156 - 157) suprafața de teren de 42,83. ce face parte din terenul care a aparținut autorilor săi - poate fi restituită în natură nefiind afectată de detalii de sistematizare, construcții și rețele de utilități supraterane sau subterane.
În ce privește cererile reclamantului vizând obligarea statului român la restituirea sumei de 4800 lei - reprezentând suma cu care i-a fost diminuată despăgubirea de 40.000 lei acordată pentru bunuri expropriate - și la plata penalizărilor de 0,2 % pe zi de întârziere-reprezentând suma pe care statul trebuia să i-o plătească de la data exproprierii și până în prezent - acestea sunt neîntemeiate.
Reclamantul nu a înțeles să cheme în judecată și statul român, iar prin dispoziția contestată, s-a dispus doar acordarea de despăgubiri în baza legii speciale pentru imobilul - construcție demolată și terenul aferent, fără a se scădea suma de 4800 lei a cărei restituire o solicită reclamantul prin cererea completatoare, astfel încât cererea formulată apare ca nejustificată, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu a făcut dovada plății acesteia.
Pe de altă parte, modalitatea de stabilire și plată a despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv se stabilesc potrivit procedurii instituite de titlul VII din Legea 247/2005 (art. 16 și următ.) fiind atributul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
De altfel, Legea nr.10/ 2001, fiind o lege reparatorie nu prevede sancțiuni pentru neîndeplinirea în termen a procedurilor prevăzute de dispozițiile art. 25.
De asemenea, a fost respinsă și cererea reclamantului privind acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri pentru bunurile mobile necuprinse în decretul de expropriere și anume: racord electric, racord apă, rețea canalizare interioară curte și împrejmuire.
Instanța a constatat că din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă existența acestor bunuri și nici a faptului că au fost preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice, în speță nefiind incidente disp. art. 6 din lege, care se referă la bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în construcții.
Primarul Municipiului Iad eclarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, el susține că, în mod greșit, tribunalul a reținut că suprafața de 42,83. teren poate fi restituită în natură, deoarece această suprafață reprezintă spațiu amenajat, după cum rezultă din planul de situație, anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză.
Învederează apelantul că, potrivit art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întreg imobilul.
Apelantul arată că terenul notificat este în întregime sistematizat, iar faptul că suprafața de 42,83. nu este ocupată de construcții nu poate să ducă la pierderea din vedere a "utilității publice" a acesteia.
În acest sens, apelantul pretinde că terenul din litigiu este cuprins în planul de sistematizare a orașului, zonă în care s-a construit stadionul " ", iar terenul amenajat între acest obiectiv și căile de acces din zonă este necesar exploatării firești a.
Astfel, spațiul, căile de acces și construcțiile constituie un tot unitar, inseparabil ce nu permite crearea de "suprafețe libere" care să poată fi restituite în natură.
Apelantul mai consideră că tribunalul nu a avut în vedere nici împrejurarea că, la emiterea decretului de expropriere, s-a luat în calcul întreaga suprafață de teren, inclusiv cei 42,83. stabilindu-se că "intrarea principală a dinspre Calea 23 August a fost marcată printr-o dotare arhitecturală corespunzătoare, adică s-a proiectat alee de 24. cu parter de la mijloc, piațeta unde se găsesc casele de bilete, portic, scări" etc.
a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că, pe parcela nr.3320, edilii orașului au construit șase imobile cu caracter definitiv.
În aceste condiții, primarul nu poate susține că această parcelă este domeniu public, categoria spații verzi.
Mai învederează intimatul că, la data promovării apelului, tufele și iarba de pe parcela 3320/1 nu mai existau, terenul fiind ocupat de construcția centralei electrice.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile părților, de ansamblul materialului probator existent la dosarul cauzei și de prevederile legale incidente, Curtea reține că apelul este întemeiat.
Prin notificarea nr. 362/2001 (fila 25 dosar fond) a solicitat să i se plătească diferența de bani dintre despăgubirile pe care le-a încasat, în valoare de 35.200 lei(ROL) și valoarea reală a imobilului din I, - - nr. 33, la care se adaugă despăgubirile pentru lipsa de folosință.
a precizat că solicită 88.014,99 dolari USA pentru casa ce a fost demolată și 1.501,78 dolari USA pentru lipsa de folosință a imobilului, cuantumul total al despăgubirilor solicitate fiind de 89.526,77 dolari USA.
Prin dispoziția nr.2427 din 26.11.2007, Primarul Municipiului Iap ropus să i se acorde notificatorului despăgubiri, în condițiile Legii nr. 247/2005, titlul VII, pentru imobilul compus din construcție, ce a fost demolată și suprafața de 538,79. teren, imobil situat în I, - - nr. 33.
Prin contestația formulată, a solicitat desființarea parțială a acestei dispoziții, acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale, pentru imobilul, compus din construcție și suprafața de 526. acordarea de despăgubiri pentru racordul electric, racordul la apă, pentru rețeaua de canalizare interioară curte și pentru împrejmuiri, obligarea Statului Român la restituirea sumei de 4800 lei (ROL) cu care a fost diminuată despăgubirea de 40.000 lei (ROL), restituirea în natură a suprafeței de 42,18. teren ce este liberă, precum și obligarea Statului Român la plata unei penalizări de 0,2%/zi pentru suma neachitată la timp, de la data exproprierii și până în prezent.
Prin sentința atacată cu prezentul apel, Tribunalul a admis în parte contestația formulată de, dispunând anularea parțială a art. 1 în ceea ce privește suprafața de 42,83. teren, ce a fost restituită în natură contestatorului.
Această soluție este, însă, lipsită de temei legal.
În acest sens, Curtea constată că, prin Decretul nr.902 din 11.05.1960 al Consiliului de Miniștri, s-a dispus exproprierea unei suprafețe totale de 3293,37. teren în vederea amenajării "23 August".
În anexa la decretul de expropriere figurează și (tatăl intimatului) cu suprafața expropriată de 526. teren, din care intimatul cu o cotă indiviză de 3/8, iar autorul său cu cota indiviză de 5/7.
Raportat la aceste înscrisuri, contestatorul intimat a făcut dovada de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii, reglementate de legea nr. 10/2001, conform art. 3 lit. a raportat la art. 4 alin. 2 din acest act normativ.
De altfel, calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii i-a fost recunoscută persoanei notificatoare chiar prin dispoziția emisă de Primarul Municipiului I, iar, ulterior, prin sentința apelată, chestiunea de drept intrând în puterea lucrului judecat ca urmare a neatacării sentinței sub acest aspect.
În ceea ce privește suprafața de 42,83. teren Curtea reține că, potrivit expertizei topometrice, aceasta ar reprezenta o suprafață liberă, neafectată de detalii de sistematizare, construcții sau rețele de utilități supraterane sau subterane, însă din planul de situație (fila 157 dosar fond) rezultă că această suprafață este situată între - -, de intrare-ieșire stadion, asfaltată de lângă stadion și zona de spațiu pe care este amplasată casa de bilete a.
Raportat la amplasamentul terenului restituit în natură contestatorului, Curtea apreciază că el constituie un tot unitar cu stadionul " " (fost 23 August), fiind necesar pentru exploatarea normală a acestui obiectiv de utilitate publică.
Curtea mai constată că întinderea mică a acestei suprafețe de teren (42,73.) nu face decât să fărâmițeze acest tot unitar și să stânjenească exploatarea normală a (inclusiv, accesul publicului la casa de bilete, la de lângă stadion și la principală), iar ar avea posibilități limitate de a-și exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra aceleiași porțiuni reduse de teren.
În acest condiții, Curtea apreciază, că acest teren fiind necesar exploatării normale a, el este afectat utilității publice - dat fiind și faptul că stadionul " " este unicul stadion al Municipiului I și deservește interesele întregii comunități locale - astfel că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. 4,5,6,7 și 8 din Legea nr. 10/2001.
Față de cele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de Primarul Municipiului I și se va schimba în tot sentința apelată.
Se va respinge contestația formulată de și se va păstra Dispoziția nr. 2427 din 26.11.2009 emisă de Primarul Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 913 din 25.05.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o schimbă în tot.
Respinge contestația formulată de împotriva dispoziției nr. 2427 din 26.11.2007 emisă de Primarul Municipiului
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi - 4.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
05.01.2010
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru
