Speta Legea 10/2001. Decizia 197/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
instanță de apel
DECIZIA NR.197
Ședința publică de la 29 Mai 2008
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta, domiciliată în Tg.J, cartier 9 Mai, -,.10,.3,.9, jud.G, împotriva sentinței civile nr.38 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI, județul G și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL D E FINANȚE B,-, sector 5, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelanta reclamantă personal și asistată de avocat, lipsind intimații pârâți PRIMARUL COMUNEI și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL D E FINANȚE
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a pus în discuție completarea probatoriilor cu privire la teren, eventual expertiză tehnică.
Apelanta reclamantă, personal, asistată și de avocat, a declarat că înțelege să renunțe la teren și solicită numai despăgubiri cu privire la construcție.
Instanța a procedat la luarea unei declarații apelantei reclamante, ce se află atașată la dosarul cauzei, la pag.11, prin care arată că renunță la restituirea suprafeței de teren de 350 mp.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelanta reclamantă, a solicitat admiterea apelului și, în raport de declarația reclamantei, schimbarea sentinței civile, în sensul de a se lua act de renunțare cu privire la teren și admiterea contestației, anularea Dispoziției nr.59/18.01.2008 emisă de Primarul com. și acordarea de despăgubiri pentru construcția cu destinație de moară țărănească; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin contestația adresată Tribunalului Gorj, petenta a solicitat anularea Dispoziției nr.59 din 18 ianuarie 2008, emisă de Primarul Comunei, Jud.G, în temeiul Legii 10/2001, prin care s-a respins notificarea nr.317/N/2001 ce vizează restituirea unei mori țărănești complet utilată și a terenului aferent acesteia, ce a aparținut tatălui contestatoarei, fiind preluată în mod abuziv de către Statul Român, în baza unui proces verbal din 13 iunie 1948.
În dovedirea contestației, petenta a depus la dosar actul de vânzare-cumpărare transcris în Registrul de transcripțiuni al Tribunalului Gorj sub nr.875 din 21 febr.1931, actul de vânzare nr.61/1932, înregistrat la Administrația Financiară G sub nr.272 din 12 ianuarie 1932, autorizație pentru funcționarea morii eliberată de Consiliul de al Județului G din 1935, proces verbal de preluare din 12 iunie 1948, notificarea nr.317 N/2001, acte de stare civilă, sentința nr.388 din 23 noiembrie 2007 Tribunalului Gorj, Dispoziția nr.59 din 18 ianuarie 2008 Primarului Comunei, Jud. G, adresa nr.176 din 26 febr.2002 a Prefecturii
Prin sentința nr.38 din 12 martie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Gorja respins ca nefondată contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei, Jud. G și Statul Român prin Ministerul d e Finanțe
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Cu actele de stare civilă depuse la dosar, reclamanta a făcut dovada că este moștenitoarea autorului, iar cu contractele de vânzare-cumpărare nr.875/1931 și 61/1932, a dovedit că autorul său a cumpărat o moară de măcinat cereale.
Prin notificarea adresată primăriei, petenta a solicitat în temeiul Lg.10/2001, să i se restituie în natură suprafața de 350 mp. teren situat în Comuna, Sat, precum și despăgubiri bănești pentru moara ce a fost situată pe acest teren, menționând că aceste imobile au fost dobândite de autorul său în baza contractelor de vânzare - cumpărare arătate, și au fost preluate în mod abuziv de Statul Român în anul 1948.
Prin Dispoziția nr.59/2008, Primarul Comunei a respins notificarea, contestația formulată de reclamantă împotriva acestei dispoziții fiind nefondată, din următoarele considerente:
Cu privire la terenul de 350 mp. solicitat prin notificare, reclamanta nu a făcut nici o dovadă că autorul său a deținut în proprietate această suprafață, din actele de vânzare-cumpărare rezultând că autorul său a cumpărat doar moara și construcția în care aceasta se afla; de asemenea, din procesul verbal de preluare de către stat,din 12 iunie 1948, rezultă că s-a preluat de la autorul reclamantei o construcție în care se afla moara, precum și toate utilajele cu care aceasta era echipată.
În ce privește restituirea morii, potrivit dispoz.art.6 din Lg.10/2001, aceasta este un imobil prin destinație, iar măsurile reparatorii pentru astfel de imobile, precum și pentru utilajele și instalațiile preluate de stat odată cu imobilul, se acordă numai dacă acestea nu au fost înlocuite, casate sau distruse.
Așadar, restituirea bunurilor mobile, devenite imobile prin destinație, sau acordarea de despăgubiri, este condiționată de existența lor la data intrării în vigoare a legii, măsurile reparatorii nefiind acordate în cazul în care aceste bunuri au fost înlocuite, casate sau distruse.
În speță, petiționara a declarat că atât moara cât și construcție în care a fost încorporată, precum și utilajele, sau fost demolate încă de la momentul preluării, în 1948; prin urmare, ele nu mai există fizic și, pe cale de consecință, nu sunt aplicabile dispoz.art.6 din Lg.10/2001.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel contestatoarea, motivând în esență că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispoz.Lg.10/2001, făcând trimitere la art.6 când, în realitate, în speță, sunt aplicabile dispoz.art.10 din Lg.10/2001, întrucât nu este vorba de bunuri mobile devenite imobile prin destinație, ci este vorba de clădiri (construcții).
Apelanta a arătat că, după cum s-a precizat și în acțiune, este vorba de o moară țărănească complet utilată, adică de o clădire și bunurile mobile aferente acesteia (aceste bunuri mobile au devenit imobile prin destinație, și nu clădirea cum în mod greșit a reținut prima instanță), făcându-se confuzie între clădire și aceste bunuri.
Ca atare, se impune acordarea de despăgubiri pentru clădirea respectivă.
Apelanta contestatoare a adus critici sentinței și cu privire la respingerea capătului de cerere referitor la restituirea terenului, însă, în ședință, la prezentul termen de judecată, a declarat că renunță la capătul de cerere ce vizează restituirea terenului aferent morii și înțelege să se judece numai cu privire la construcția preluată de stat în mod abuziv prin procesul verbal din 12 iunie 1948.
Intimații, deși legal citați, nu au fost prezenți la termenul de judecată și nici nu au formulat întâmpinare în cauză.
Apelul se va admite pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la restituirea terenului aferent construcției cu destinație de moară țărănească, în raport de dispoz.art.247 pr.civ. se impune schimbarea sentinței, în sensul de a se lua act de renunțare, sub acest aspect.
Referitor la capătul de cerere ce vizează restituirea construcției cu destinație de moară țărănească și a utilajelor aferente, se constată că Tribunalul a aplicat în mod greșit dispozițiile Legii 10/2001, făcând trimitere la art.6 din lege, atât în ceea ce privește utilajele și instalațiile aferente morii, cât și cu privire la construcție.
Or, art.6 din Legea 10/2001 prevede în alin.2 că măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
Din textul art.6 din Lg.10/2001, rezultă așadar că, în măsura în care aceste utilaje și instalații au fost înlocuite, casate sau distruse, nu sunt supuse restituirii în temeiul Legii 10/2001.
Cu privire la construcții, textul art.6 din lege nu face nici o referire în sensul reținut de instanța de fond, respectiv că acestea nu ar fi supuse restituirii, în măsura în care ele nu mai există fizic.
În art.1 din Legea 10/2001, se prevede expres că imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură, iar în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă, se stabilesc măsuri reparatorii prin echivalent; art.6 alin.1 din lege, lămurește numai ce se înțelege prin imobile în sensul acestei legi, respectiv terenurile cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare la aceste construcții.
Ca atare, în mod nelegal Tribunalul a reținut că, în raport de dispoz.art.6 din Lg.10/2001, construcția preluată în mod abuziv de stat, fiind demolată, nu poate face obiectul restituirii.
Potrivit art.10 din Lg.10/2001, în situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate, se acordă măsuri reparatorii ce se stabilesc prin echivalent.
Prin urmare, în raport de dispozițiile Legii 10/2001, contestatoarea, dovedind calitatea de moștenitoare a autorului, al cărui imobil cu destinație de moară țărănească a fost preluat în mod abuziv de stat în baza procesului verbal din 12 iunie 1948 - situație stabilită chiar de instanța de fond, în raport de probele dosarului, și în principal cele două acte de vânzare și procesul verbal din 12 iunie 1948 - este îndreptățită la măsuri reparatorii pentru construcția preluată de stat, și demolată.
În ceea ce privește utilajele și instalațiile morii, sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.2 din Legea 10/2001, după cum a reținut de altfel și instanța de fond.
De menționat că, în raport de solicitarea contestatoarei, atât prin motivele de apel cât și prin concluziile orale - de acordare de despăgubiri pentru clădirea respectivă - aceasta și-a precizat contestația, în sensul că solicită despăgubiri numai pentru construcția cu destinație de moară țărănească (clădirea din 3 compartimente ce a făcut obiectul preluării prin procesul verbal din 12 iunie 1948, fila 7 dosar fond).
În consecință, în ceea ce privește construcția preluată în mod abuziv de stat, conform procesului verbal din 12 iunie 1948, sentința instanței de fond și respectiv dispoziția supusă contestației sunt nelegale, contestația și respectiv apelul reclamantei, sub acest aspect fiind întemeiate.
Față de considerentele expuse, soluția care se impune, sub aspectul cererii de restituire a construcției cu destinație de moară țărănească, este de schimbare a sentinței, în sensul admiterii contestației astfel cum a fost precizată, anulării Dispoziției nr.59/2008 și constatării dreptului reclamantei la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor calculate conform Legii 247/2005, lege în vigoare la data emiterii dispoziției contestate.
În consecință, în baza art.296 pr.civ. se va admite apelul și se va schimba sentința, în sensul că se va lua act că reclamanta renunță la capătul de cerere referitor la restituirea terenului, și admite contestația astfel cum a fost precizată, cu privire la construcție. Se va anula Dispoziția nr.59 din 18 ianuarie 2008 emisă de Primarul Com., Jud. G, în ceea ce privește construcția ce face obiectul notificării, și se va constata că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri, calculate în conformitate cu Lg.247/2005, pentru construcția cu destinația de moară țărănească, situată în Comuna, Sat, Jud. G, identificată prin procesul verbal de preluare din 12 iunie 1948 - în prezent demolată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta, domiciliată în Tg.J, cartier 9 Mai, -,.10,.3,.9, jud.G, împotriva sentinței civile nr.38 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMARUL COMUNEI, județul G și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL D E FINANȚE B,-, sector 5, având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă sentința, în sensul că ia act că reclamanta renunță la capătul de cerere referitor la restituirea terenului și admite contestația, astfel cum a fost precizată, cu privire la construcție.
Anulează Dispoziția nr.59/18 ianuarie 2008, emisă de Primarul Com., Jud.G și constată că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri, calculate conform Legii 247/2005, pentru construcția cu destinația de moară țărănească, situată în Com., Sat, Jud. G, identificată prin procesul verbal de preluare din 12 iunie 1948 - în prezent demolată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
03.06.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/5 ex.
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Paula Păun
