Speta Legea 10/2001. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 20/
Ședința publică din 17 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol rejudecarea apelului declarat de pârâții Primarul municipiului S și Primăria municipiului S, împotriva sentinței civile nr.679 din 16 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.2674/2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta-intimată, asistată de av., lipsă fiind apelanții Primăria S, Primarul mun. S, pârâta intimată Prefectura M și intervenienta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că pârâta apelantă Primăria municipiului Sad epus la dosar puncte de vedere cu privire la expertiză, după care;
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea apelului ca nefondat, și menținerea sentinței civile atacate, ca fiind legală și temeinică, conform ultimelor concluzii susținute în fața instanței, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin contestația înregistrată sub nr.2674/2003 pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului S, Primăria municipiului S și Prefectura județului M, completarea dispoziției nr.147/10 februarie 2003 emisă de primul pârât în temeiul Legii nnr.10/2001, în sensul restituirii în natură și a suprafeței de 100 mp teren pentru care s-a acordat drept de folosință pe durata existenței construcțiilor familiei și, iar în situația în care nu este posibilă restituirea în natură să se stabilească despăgubiri bănești la valoarea reală de circulație a acestui teren.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a depus notificare pentru restituirea în natură a imobilului situat în S,-, înscris în CF nr.2583 S, nr.top 3427/7/a, 3428/1 și 3429/1/a, format din construcții și teren în suprafață de 583 și că, prin dispoziția atacată s-a dispus restituirea în natură a construcțiilor și a suprafeței de 483 mp, nefiind soluționată situația diferenței de 100 mp teren.
Pe parcursul judecării cauzei, Primarul municipiului Sae mis dispoziția nr.702/2 octombrie 2003, prin care a dispus modificarea și completarea art.1 din dispoziția nr.147/2003, aprobând restituirea în natură a suprafeței de 583 mp.
Dosarul nr.7502/2003 în care reclamanta a formulat contestație împotriva celei de-a doua dispoziții a fost conexat la dosar nr.2674/2003.
Tribunalul Mureș, prin sentința civilă nr.679/16 iunie 2004, admis în parte contestația formulată în contradictoriu cu Primarul municipiului S, modificat art.1 din dispozițiile nr.147 și 702/2003 în sensul aprobării restituirii în natură a întregului teren înscris în CF nr.2583 nr.top 3427/7/a, 3428/1, 3429/1/a, cu excepția parcelei de 100 mp teren atribuită familiei în temeiul Legii nr.18/1991, pentru care a stabilit dreptul reclamantei la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești evaluate la 47.549.242 lei prin raportul de expertiză efectuat de expertul inginer.
Sentința a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat apelului declarat de Primarul municipiului S potrivit deciziei civile nr.1037/A/7 decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Tg-M, secția civilă în dosarul nr.1799/2004/
Pentru a adopta această soluție, instanțele au reținut următoarele:
Prin notificare, reclamanta a solicitat restituirea în natură întregului imobil înscris în CF 2583 S și a anexa<t la notificare copie fidelă a cărții funciare, din cuprinsul căreia rezultă că în foaia A este menționată suprafața de 583 mp teren, proprietarii tabulari ai întregului imobil la data preluării abuzive de către stat fiind autorii reclamantei.
Prima dispoziție a fost emisă pentru o suprafață de 483 mp teren și corpul B de clădire.
Prin dispoziția nr.702/2003 (contestația împotriva acesteia formând obiectul dosarului conexat) s-a dispus restituirea către reclamantă a suprafeței de 583 mp.
Cu ocazia demersurilor efectuate pentru întabularea în CF a dreptului de proprietate reconstituit, reclamanta a constatat că s-a procedat la rectificarea suprafeței de teren de la 583 mp la 754 mp, motiv pentru care a contestat dispoziția nr. 702/2003.
Prima instanță, a constatat că, după înregistrarea notificării de către reclamantă, s-a rectificat suprafața în foaia Aac ărții funciare, că potrivit înscrisurilor actuale reclamata este proprietara tabulară a corpului B de clădire și a suprafeței de 583 mp teren, numiții și sunt proprietarii corpului A de clădire și a suprafeței de 100 mp teren și că în foaia Bac ărții funciare a mai rămas întabulat Statul Român pe o suprafață de 71 mp teren, concluzionând că nici în urma emiterii dispoziției nr. 702/2003, prin care s-a modificat și completat dispoziția nr.147/2003, reclamantei nu s-a restituit întregul teren liber.
Motivul de apel invocat de pârât, în sensul că reclamantei i s- restituit în natură exact suprafața de teren solicitată prin notificare, a fost înlăturat de Curtea de Apel Tg-M, cu motivarea că în notificare au fost indicate numărul cărții funciare și numerele de top fără să fie menționată vreo suprafață de teren, că antecesorii reclamantei au fost deposedați de imobilul înscris în CF 2583 S, cu suprafața reală, fiind irelevantă suprafața înscrisă în CF, cunoscut fiind faptul că CF nu garantează suprafața, ci numai proprietatea și că, în această situație, reclamantei trebuia să i se restituie întreaga suprafață de teren liberă, exceptând suprafața de 100 mp teren, atribuită în mod legal familiei, pentru care reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs comun Primarul municipiului S și Primăria municipiului S, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.9 și 11 Cod procedură civilă.
Prin decizia nr.9121 din 9 noiembrie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de Primarul municipiului S și Primăria municipiului S, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Totodată, s- admis cererea de intervenție formulată de intervenienta, prin mandatar, în interesul recurenților.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 (act normativ ce nu era în vigoare la data pronunțării hotărârii recurate și a redactării motivelor de recurs): "- pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică - măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent".
Din raportul de expertiză topometrică întocmit de expert rezultă că din totalul de 754 mp (suprafața parcelelor cu nr. top3427/7/a, 3428/1, 3429/1/a), o parte se află în "zona de protecție" a liniilor CFR, precum și faptul că locuința familiei ocupă o suprafață mai mare de teren decât cea de 100 mp - atribuită acestei familii în proprietate în baza Legii nr.18/1991.
Tribunalul Mureș, admițând contestația, a dispus restituirea în natură a întregului teren înscris în CF nr.2583, nr. top menționate, cu excepția parcelei de 100 mp atribuită familiei, deși parte din teren se află (pe latura estică) la o distanță de mai puțin de 20 de axul căii ferate.
Conform art.25 alin.2 și 3 din nr.OUG12/1998, aprobată prin Legea nr. 88/1999, zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâșiile de teren, în limită de 20 fiecare, situate de o parte și de alta a axei căii ferate, reprezentând amenajări de utilitate publică națională, situație în care nu sunt supuse restituirii în natură în temeiul legii nr.10/2001 - art.10 alin.3.
Pentru determinarea cu precizie a suprafeței din terenul proprietatea antecesorilor reclamantei care reprezintă zonă de siguranță a căii ferate și deducerea acesteia din terenul restituit în natură prin sentința primei instanțe, este necesară completarea raportului de expertiză.
În rejudecare, analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că apelul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:
Potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul sing., terenul înscris în CF nr. 2583, nr.top 3427/7/a, 3428/1/a are o suprafață reală de 746 mp (30 dosar -).
În urma măsurătorilor s-a constatat că zona de siguranță a căii ferate, conform art. 25 al.2 și 3 din nr.OUG12/1998, aprobată prin Legea nr. 88/1999 este de 176 mp.
Aceasta reprezentând amenajări de utilitate publică națională, nu este supusă restituirii în natură în temeiul art. 10 alin.3 din Legea nr. 10/2001.
Suprafața de 100 mp de asemenea nu este liberă, formează proprietatea familiei, fiind atribuită acestora în temeiul Legii nr.18/1991 și întabulată în cartea funciară (107 dosar - Tribunalul Mureș ).
Conform adresei nr.24676/VI/1/22.01.2008 emisă de Primăria S (64 dosar -), pentru imobilele situate în S- și nr.59 Corp A și Corp B, înscrise în CF nr.2583 nu s-a identificat existența autorizațiilor de construcție în evidențele și arhiva Serviciului de Urbanism.
În cauză s-a întocmit și un plan de situație aflat la fila 146 dosar.
În aceste condiții, instanța apreciază că potrivit prevederilor art.1, 2 și 7 (1) din Legea nr.10/2001, reclamanta este îndreptățită la restituirea în natură a întregii suprafețe de teren liber de 470 mp înscris în CF nr.2583, nr.top 3427/7/a, 3428/1, 3429/1/a
Nu se va restituit suprafața de 176 mp reprezentând zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice și terenul în suprafață de 100 mp, fiind proprietatea familiei.
În această situație, reclamanta este îndreptățită conform prevederilor art.1(2), 7(2) din Legea nr.10/2001 la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, ținându-se cont de valoarea de circulație a acestor suprafețe stabilite prin completările la expertiză aflate la filele 53, 125, în cuantum de 19.253,60 lei.
Așa fiind, ținând seama și de prevederile art.296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului S și se va schimba sentința civilă atacată în sensul arătat mai sus.
În baza art.49 Cod procedură civilă s-a luat în considerare cererea de intervenție formulată de intervenienta, prin mandatar.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Întrucât dispozițiile atacate au fost modificate și sub aspectul despăgubirilor, în cauză sunt incidente prevederile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului S, cu sediul în S,-, jud. M, împotriva sentinței civile nr.679 din 16 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.2674/2003.
Schimbă sentința civilă atacată după cum urmează:
Modifică art.1 din Dispoziția nr.147 din 10 februarie 2003 și nr.702 din 2 octombrie 2003 emisă de Primarul municipiului S, în sensul că se aprobă restituirea în natură a terenului în suprafață de 470 mp, înscris în CF nr.2583, nr.top 3427/7/a, 3428/1/a, cu excepția parcelei de 100 mp teren atribuită în proprietatea numiților și în temeiul Legii nr.18/1991, întabulată în CF la pozițiile B 11, 12 și a terenului în suprafață de 176 mp reprezentând zonă de siguranță CF conform planului de situație întocmit de expert topo sing., aflat la fila 146 dosar și care face parte integrantă din prezenta.
Stabilește acordarea de măsuri reparatorii în valoare de 19.253,60 lei conform raportului de expertiză întocmit de expert topo sing. (filele 53, 125 dosar), raport ce face parte integrantă din prezenta.
Admite cererea de intervenție formulată de intervenienta, prin mandatar.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 Februarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.Sz.
: /7 ex.
11.03.2009
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
