Speta Legea 10/2001. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 200/
Ședința publică din 15 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile civile declarate de reclamantul, domiciliat în Pitești,-, etaj 1, județul A și de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI P și PRIMARIA MUNICIPIULUI P PRIN PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.126 din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru apelantul-reclamant lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr.501 din data de 7.09.2008, emisă de Baroul A-cabinet individual și consilier juridic, pentru apelanții-pârâți Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești prin primar.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, pentru apelantul-reclamant, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat, casarea sentinței și, pe fond, admiterea acțiunii în totalitate. În ceea ce privește intitularea căii de atac ca fiind recurs, arată că este vorba de o eroare de dactilografiere, înțelegând să formuleze apel. Arată că instanța nu a acordat despăgubiri pentru suprafața de 344, care, într-adevăr nu apare în actele de expropriere, însă la dosar s-a depus dovada existenței acestui teren la rolul autorului, în registrul agricol din anul 1962. De asemenea, la dosar s-au depus un testament și o autorizație de înstrăinare din conținutul cărora rezultă o suprafață de teren de 594, precum și planuri cadastrale cu privire la terenul de 594, astfel că apreciază că s-a făcut dovada dreptului de proprietate, fiind vorba de o deposedare abuzivă de către stat, fără titlu. Arată că nu s-a menționat suma ce urmează a fi acordată cu titlu de despăgubiri.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanții-pârâți Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești-prin primar, solicită respingerea apelului reclamantului și admiterea apelului pârâților, așa cum a fost formulat, cu consecința respingerii cererii, pe fond.
CURTEA:
Asupra apelurilor civile de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 14.07.3007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești - prin primar, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună: anularea parțială a Dispoziției nr.3514/28.06.2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești în aplicarea dispozițiilor Legii nr.10/2001; obligarea pârâtei la acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri la valoarea de piață a imobilului teren în suprafață de 469 situat în Pitești,- (ulterior Șoseaua, actualmente B-dul -), cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că prin nr.1676/1959, autorii contestatorului Gh. și au fost expropriați astfel: cu suprafața de 125 și construcții de 74,30 mp.; Gh. cu suprafața de 125 mp. construcții 22,50 și anexe de 4,75 mp. dar în realitate statul a preluat abuziv o suprafață reală de 594 mp. din care pentru 294 nu a existat nici un act de expropriere.
Prin notificarea formulată contestatorul a solicitat suprafața de 594 teren și construcții, în calitate de moștenitor al mamei sale, care la rândul său este moștenitoarea defunctului Gh. și de la care a dobândit prin testamentul autentificat sub nr.1318/1958 suprafața de 125
Prin urmare, pentru autorii săi decedați contestatorul a arătat că este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii pentru o suprafață de 594,întrucât terenul deținut de autorul său Gh. a fost dobândit de mama sa prin succesiune testamentară, contestatorul fiind moștenitorul acesteia.
De asemenea, a arătat că potrivit registrului agricol și a planurilor cadastrale rezultă că statul a preluat efectiv suprafața de 594 teren ce a aparținut autoarei sale, astfel că dispoziția contestată este nelegală, solicitându-se măsuri reparatorii constând în despăgubiri la valoarea de piață a imobilului teren în suprafață de 469 teren situat în Pitești,-, actualmente B-dul -.
Prin sentința civilă nr.4898/28.09.2007, Judecătoria Pitești și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș - Secția civilă, formându-se dosarul cu nr- al Tribunalului Argeș.
La data de 22.11.2007, intimații Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești au formulat, potrivit art.115 Cod procedură civilă, întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației cu motivarea că, contestatorul nu a făcut dovada calității de moștenitor de pe urma defunctului Gh. care a deținut doar suprafața de 125 și construcții, astfel că în mod corect s-a respins cererea pentru acordarea despăgubirilor pentru suprafața de 469 teren.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.126/22.05.2008, a admis în parte contestația, a anulat Dispoziția nr.3514/2004 emisă de Municipiul Pitești prin primar, în sensul că reclamantul este îndreptățit să primească măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale, și pentru terenul de 125
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Prin notificarea formulată la data de 12.11.2001 și înregistrată sub nr.2569/2001 la Primăria Municipiului Pitești, contestatorul a solicitat despăgubiri în bani pentru imobilul compus din 594 teren împreună cu construcțiile situate pe acesta, imobil situat în Municipiul Pitești,-, preluat abuziv de către stat în calitate de moștenitor al defunctei.
Prin Dispoziția nr.3514/2007 emisă de Municipiul Pitești, prin Primar, s-a respins cererea de acordare a oricăror măsuri reparatorii pentru imobilul teren în suprafață de 469, reținându-se că pentru suprafața de 125, notificatorul nu este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, deoarece nu a făcut dovada calității de moștenitor al autorului G, iar pentru suprafața de 344 notificatorul nu face dovada preluării acesteia de către stat. Cererea de acordare de despăgubiri bănești pentru imobil a fost respinsă, întrucât măsura reparatorie nu este prevăzută de lege, și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 125 și construcția de 74,3
Întreaga documentație împreună cu dispoziția menționată s-a dispus a fi înaintată către Secretariatul Comisiei Centrale din Cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților
Contestatorul a făcut dovada prin acte de stare de civilă că are calitatea de descendent de gradul I de pe urma defunctei, decedată la data de 29.04.1992.
Potrivit testamentului întocmit de notariatul de stat la 10.06.1958, Gh. a testat în favoarea autoarei contestatorului, o suprafață de 560 dobândită de către acesta, la rândul său cu titlu de succesiune legală de la defunctul său tată
La data de 30.05.1991 a decedat și numitul, dată de la care se deschide succesiunea acestuia în favoarea autoarei contestatorului,.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către exp. tehnic s-a identificat suprafața de 594 solicitată de către contestator a fi avută în vedere la stabilirea măsurilor reparatorii, reținându-se că defuncții și G au consfințit fiecare la exproprierea a câte 125 teren construcții și anexe, potrivit declarațiilor date în data de 02.10.1975 de către aceștia.
Potrivit adresei cu nr.3290/2004 eliberată de CANAL 2000, imobilul situat în Pitești, Șoseaua (fostă - -) nr.158 a fost expropriat în baza Decretului nr.298/1977 după cum urmează: G (aceeași persoană cu, cu suprafața de 125 și construcții 27,25 și cu suprafața de 125 teren și construcții 74,3 ( fila 19 dosar).
Aceleași aspecte sunt evidențiate și prin procesul verbal de evaluare nr.18/16.01.1978 și anexele acestuia potrivit cu care după expropriere s-a preluat suprafața de 125 mp. de la fiecare dintre cei doi defuncți.
Prin urmare, în cauză nu s-a făcut dovada prin act de proprietate că defunctul Gad eținut o suprafață mai mare decât cea care i-a fost expropriată.
În plus, pentru terenul expropriat de la defunctul G, tribunalul a reținut că autoarea contestatorului face dovada calității de moștenitoare testamentară, astfel că prin transmisiune succesorală, contestatorul este îndreptățit și la suprafața dobândită de autoarea sa prin testamentul din 10.07.1958.
Prin urmare, s-a reținut că în cauză nu se pune în discuție calitatea de succesor a contestatorului de pe urma defunctului G, întrucât s-a făcut dovada că autoarea sa a dobândit prin moștenire testamentară și suprafața de 125, diferită de cei 125 cu care aceasta a fost expropriată.
Astfel, ținând cont de notificarea formulată de contestator s-a reținut că acesta este îndreptățit la măsuri reparatorii prevăzute de legea specială pentru suprafața de 250 din cei 594 solicitați de către acesta, avându-se în vedere că pentru diferența de 394 nu s-a făcut dovada preluării de către stat, pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada proprietății autoarei sale.
Deși s-a invocat existența unui extras de rol agricol potrivit cu care Gh. ar fi deținut în- teren curți în suprafață de 6 ari în anul 1962, când a intrat în, tribunalul a reținut că aceasta are valoare declarativă, neputând fi încadrat în categoria actelor de proprietate, astfel cum sunt menționate în disp.art.23 din Legea nr.10/2001.
De asemenea, nu s-a făcut dovada existenței unui act translativ de proprietate care să ateste deținerea proprietății de către pentru suprafața totală de teren de 594, iar actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive și prin care s-a pus în executare această măsură, prevede o suprafață totală de 250, astfel cum a fost expropriată de la cei doi defuncți și nu de 594 cât a solicitat contestatorul.
Prin urmare, s-a reținut că, contestatorul este îndreptățit la măsuri reparatorii și pentru suprafața de 125 dobândită de autoarea sa prin transmitere succesorală de la defunctul G, aceeași persoană cu, în condițiile legii speciale, menținându-se în rest celelalte dispoziții în ceea ce privește respingerea notificării privind acordarea de despăgubiri bănești, întrucât la data soluționării notificării prin dispoziția contestată ca urmare a modificărilor aduse de Legea nr.247/2005, Legea nr.10/2001 nu mai prevede ca măsură reparatorie acordarea de despăgubiri bănești.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel, în termen legal, pârâții Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești și respectiv reclamantul.
Prin apelul lor pârâții au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, că greșit s-a reținut de tribunal că G și sunt una și aceeași persoană, precum și faptul că exproprierea s-a făcut de la G, autoarea reclamantului deținea terenul în baza testamentului din 1958 încheiat de, iar reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după
Prin apelul său, reclamantul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, că în mod greșit nu s-au acordat despăgubiri și pentru restul terenului de 344, în condițiile în care această suprafață apare în rolul agricol, în testamentul încheiat de în favoarea autoarei reclamantului și în autorizația de înstrăinare.
S-a mai arătat că întreaga suprafață de 594 a fost preluată efectiv de către stat, iar după exproprierea autoarei reclamantului nu au mai rămas cu vreo suprafață de teren în acel punct.
Apelul reclamantului este fondat, iar apelul pârâților este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit actelor de stare civilă de la dosar și testamentului încheiat la data de 10.07.1958 este clar că Gh. care a testat în favoarea autoarei reclamantului suprafața de 560, este fiul numitului
În aceste condiții, chiar dacă Gh. a fost cunoscut în societate și ca numindu-se G, cele două persoane sunt diferite, astfel că tribunalul a reținut greșit că este vorba de una și aceeași persoană.
Ca atare, dacă terenul provine de la G, tatăl lui Gh. indiferent de numele persoanei menționată în actul de expropriere, reclamantul este persoană îndreptățită, în sensul art.9 și 10 din Legea nr.10/2001, să primească despăgubiri în condițiile legii speciale pentru întregul teren dobândit de mama sa, de la autorul său.
În ceea ce privește suprafața terenului, potrivit rolului agricol și autorizației de înstrăinare, rezultă că suprafața reală preluată de stat de la autorii reclamantului este de 594
În consecință, instanța în baza art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul reclamantului și va schimba în parte sentința în sensul că va stabili că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri în condițiile legii speciale și pentru suprafața de 344, reprezentând diferența dintre suprafața totală a terenului de 594 și cea de 250 pentru care s-au stabilit deja despăgubiri.
În baza aceluiași text de lege va fi respins ca nefondat apelul pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales în Pitești,-, etaj 1, județul A, împotriva sentinței civile nr.126 din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința, în sensul că stabilește că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri în condițiile legii speciale și pentru suprafața de 344
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI P și PRIMARIA MUNICIPIULUI P - PRIN PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.126 din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.7/17.10.2008.
Jud.fond: -.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan
