Speta Legea 10/2001. Încheierea /2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 12 februarie 2008
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de reclamantul G cu domiciliul în municipiul B, sector 2,- și de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B cu sediul în municipiul B,-, reprezentant de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B împotriva sentinței nr.426 din 27 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr. 4165/C/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanții și reprezentanții pârâtelor intimate "" B, Prefectura județului B - prin prefect, Comuna - prin primar și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care, constatând apelurile legal timbrate și în stare de judecată, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Din lipsă de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra apelurilor de față la data de 19 februarie 2008.
Pronunțată în ședința publică, azi 12 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 19
Ședința publică din 19 februarie 2008
Președinte - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamantul G cu domiciliul în municipiul B, sector 2,- și de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B cu sediul în municipiul B,-, reprezentant de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B împotriva sentinței nr.426 din 27 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă în dosarul nr. 4165/C/2001.
Dezbaterile asupra apelurilor de față au avut loc în ședința publică din 12 februarie 2008 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când din lipsă de timp pentru deliberare pronunțarea s-a amânat pentru astăzi când,
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la data de 16 august 2001 reclamanții și G au chemat în judecată pe pârâții "" B, comuna - prin Primar, Prefectura Județului B și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând anularea Hotărârii nr.10 din 18 iulie 2001 emisă de "" SA B și obligarea acesteia de a le restitui în natură moara țărănească compusă din 6 camere și utilaje situată în satul, comuna, județul Au solicitat obligarea pârâtei Comuna - prin Primar, să le restituie în natură suprafața de 0,50 ha teren aferent morii respective și suprafața de 1,97 ha teren aferent unui imobil compus din 11 camere situat în același sat și comună, imobil pe care l-au primit în natură.
În subsidiar au solicitat obligarea celorlalte pârâte să le achite despăgubiri bănești reprezentând contravaloarea imobilelor.
Urmare a decesului reclamantului a fost introdus în cauză singurul moștenitor G.
În motivarea acțiunii s-a arătat că moara și terenul aferent au aparținut numitului (decedat la 01 iunie 1991), acesta construind moara în anul 1942, ulterior fiind preluată de stat în mod abuziv în anul 1948, iar în prezent imobilul se află în posesia pârâtei SC"" SA B care refuză în mod nejustificat restituirea ei în natură.
Prin întâmpinare pârâta SC""SA Bas olicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că a dobândit imobilul în litigiu în urma încheierii în cadrul procesului de privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare nr.111/16.08.1994 și nr.550/10.08.1994, așa încât nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Prefectura Județului Bas olicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca fiind prematur introdusă, întrucât la data promovării ei nu erau centralizate cererile de restituire și nu apăruseră normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.10/2001(fila 23 dosar fond).
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat de asemenea respingerea acțiunii ca prematur introdusă, motivat de faptul că reclamanții nu au respectat disp.art.20-35 din Legea nr.10/2001, în sensul îndeplinirii procedurii administrative.
Prin întâmpinare APAPS Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că unicul proprietar al imobilului în litigiu este societatea comercială care-l deține în prezent, respectiv pârâta SC""SA
Prin sentința civilă nr.426 din 27 mai 2004 Tribunalul Botoșani a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții "" SA B, Prefectura Județului B, Comuna - prin Primar, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și APAPS B, a anulat Hotărârea nr.10 din 18 iulie 2001 emisă de SC"" SA B, a obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, să acorde reclamantului măsuri reparatorii în echivalent, constând în titluri de valoare nominativă, folosite exclusiv în procesul de privatizare, în valoare totală de 180.450.000 lei, reprezentând contravaloarea morii și a 50 ari teren aferent, a respins acțiunea reclamantului pentru retrocedarea, sau acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 1,97 ha teren, situat pe raza comunei, și a respins acțiunea împotriva pârâților "" SA B, Prefectura Județului B, Comuna -prin Primar și
În motivare, tribunalul a reținut că, autorul reclamantului a avut în proprietate în comuna, județul B, o moară țărănească cu valț, cu patru vălătuci, cu trei măcinișuri, piatră de 32 țoli, una sită de, un cântar cu basculă, una ladă din scândură, una de 7 m lungime și una de 6 m lungime și una presă de ulei țărănească, situate într-un corp de clădire, compus din cinci camere, construit din scândură și acoperit cu tablă și o casă de administrație compusă din trei camere, construită din nuiele cu lut, acoperită cu țiglă și un atelier cu diferite instrumente.
Prin procesul verbal din 14 iunie 1948, aceste bunuri au fost preluate de stat, prin naționalizare, fără despăgubiri, în baza Legii nr.119/1948. Până în anul 1990, moara și terenul aferent au fost proprietatea statului, iar din anul 1990 și până în anul 1994 au aparținut pârâtei "" SA B, acțiunile fiind deținute de stat, ulterior aceste acțiuni fiind cumpărate de pârâtă în cadrul procesului de privatizare.
. În ceea ce privește terenul în suprafață de 1,97 ha s-a reținut că acesta a format obiectul Legii nr.18/1991.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul. și pârâta
În dezvoltarea motivelor de apel reclamantul a solicitat schimbarea sentinței și restituirea în natură a imobilului moară care a constituit proprietatea autorului său și respectiv a terenului aferent potrivit disp. art.7 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Pârâta Baa rătat în motivarea apelului că este posibilă restituirea în natură a imobilului moară și a terenului aferent potrivit disp.art.20 din Legea nr.10/2001, astfel că se impune respingerea acțiunii față de Statul Român.
Prin decizia nr. 2556 din 4 octombrie 2004 a Curții de APEL SUCEAVA - secția civilă, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de reclamantul G și Ministerul Finanțelor împotriva sentinței civile nr.426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoșani.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut în esență că la data naționalizării, moara în litigiu îndeplinea toate condițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.119/1948, și întrucât naționalizarea s-a realizat printr-un act administrativ emis în temeiul legii preluarea imobilului s-a făcut cu titlu valabil.
Pe de altă parte instanța a reținut incidența disp. art. 27 alin.1 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora "pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent", și întrucât privatizarea pârâtei "" SA B s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data respectivă, în mod corect au fost stabilite măsuri reparatorii prin echivalent în baza disp.art.46 alin.4 din lege.
În privința terenului în suprafață de 1,97 ha teren a cărei restituire s-a solicitat, instanța a reținut că îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.18/1991, încât potrivit art.8 din Legea nr.10/2001, regimul juridic al acestuia nu poate fi reglementat în cadrul procesual de față. De altfel, la termenul când s-au soluționat apelurile, reclamantul a precizat că a fost emis deja titlul de proprietate pentru teren.
Prin decizia civilă nr.3465 din 30 aprilie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de reclamantul G și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B, a casat decizia nr.2556/4 octombrie 2004 pronunțată în apel d e Curtea de APEL SUCEAVA și a trimis cauza acestei instanțe pentru rejudecarea apelurilor cu recomandarea de a se proceda la suplimentarea probatoriului administrat în cauză prin efectuarea unei expertize care să concluzioneze cu privire la categoria în care se încadrează moara în discuție, raportat la momentul preluării, față de dispozițiile prevăzute de art.50 din Legea nr.119/1948, respectiv dacă este o moară țărănească sau sistematică, iar pe de altă parte de a se analiza situația juridică actuală a terenului solicitat de reclamant în prezenta cauză.
În rejudecare, Curtea de Apel a procedat la efectuarea unui raport de expertiză tehnică pentru identificarea imobilului în litigiu și stabilirea cu exactitate dacă moara solicitată de reclamant este o moară țărănească sau una sistematică în raport de momentul preluării, față de dispozițiile Legii nr. 119/1948, a Legii grâului din 1935 și a Legii pentru valorificarea produselor agricole din anul 1939.
Prin cererea formulată la termenul de judecată din 27 noiembrie 2007 (fila 28 dosar apel 43994/2004) reclamantul Gap recizat că înțelege să renunțe la restituirea terenului arabil în litigiu în suprafață de 1,97 ha și respectiv 0,50 ha pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nbr.-/2004 emis în baza Legii fondului funciar nr.18/1991, atașat cererii, susținere reiterată și în concluziile scrise depuse la dosar.
Examinând apelurile prin prisma probelor administrate și a probelor invocate, Curtea reține următoarele:
autorul reclamantului. a avut în proprietate în comuna, o moară țărănească cu un valț, cu patru vălătuci, cu trei măcinișuri, una piatră de 32 țoli, una sită de, un cântar basculă, una ladă din scândură, una de 7 m lungime, una de 6 m lungime, o presă de ulei țărănească, situate într-un corp de clădire compus din cinci camere construit din cărămidă și acoperit cu tablă, o casă de administrație compusă din trei camere construită din nuiele cu lut acoperită cu țiglă și un atelier mecanic.
Prin procesul verbal din 14 iunie 1948 (filele 12-16 dosar fond nr.4165/2001 al Tribunalului Botoșani ), toate aceste bunuri au fost preluate de stat, fără despăgubire potrivit art.1 aliniat penultim din Legea nr.119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi și au fost deținute de stat până în anul 1990 când s-a înființat pârâta SC"" SA B, care, ulterior, a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.111/16 august 1994 încheiat în cadrul procesului de privatizare acțiunile deținute de Statul Român reprezentat prin APAPS B, dobândind astfel în proprietate atât moara în litigiu cât și terenul aferent acesteia.
Analiza care se impune a fi făcută în speță vizează categoria imobilului moară preluată din proprietatea autorului reclamantului în anul 1948, față de dispozițiile art.1 pct.50 din Legea nr.119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi potrivit cărora se naționalizează "toate morile sistematice având cel puțin un valț dublu pentru sau porumb și o capacitate teoretică de măciniș de minimum un vagon/24 ore de păioase sau porumb", însă moara în litigiu nu se încadrează în categoria prevăzută de prevederile legale sus-menționate, fapt relevat inițial în procesul verbal de naționalizare din 14 iunie 1948 în care se precizează expres preluarea unei mori țărănești care avea o ladă din lemn pentru uium și confirmat ulterior de expertul desemnat în cauză.
Potrivit Legii grâului din 1935 morile se clasificau înmori sistematicecare lucrau în regim comercial prin aprovizionarea cu cereale și vindeau produsele primind în schimb bani șimori țărănești, care prestau servicii contra uiumului, clasificare care se regăsește și în Legea pentru valorificarea produselor agricole din anul 1939 care stipulează în articolul 10 că morile țărănești sunt acele mori care sunt instalate cu pietre sau chiar dacă mai posedă și alte mașini de morărit, nu corespund cerințelor unei mori sistematice automate și macină contra uium, moara în litigiu care a constituit proprietatea autorului reclamantului fiind prevăzută atât cu o ladă din scândură pentru uium cât și o piatră de 32 de țoli care lucra pe uium.
De menționat în cauză este și lucrarea "Industria morăritului în România" scrisă de și, apărută în anul 1941, la care face trimitere expertul (fila 56 dosar apel), în care se disting trei categorii de mori respectiv mori sistematice comerciale care sunt complet automatizate, mori sistematice mixte care lucrează la o capacitate diferențiată și mori țărănești care sunt instalate cu pietre sau mașini de morărit ce lucrează numai pentru satisfacerea necesităților gospodăriilor rurale, fiind astfel situate în comunele rurale cu o medie de lucru de 7 ore pe zi, în această din urmă categorie încadrându-se și moara aflată în litigiu, care potrivit constatărilor expertului era o moară țărănească cu piatră care lucra pe uium, ce nu îndeplinea condițiile art.50 din Legea nr.119/1948 pentru a fi naționalizată, împrejurare în care Curtea reține că preluarea acestui imobil de către stat s-a făcut fără titlu valabil.
În considerarea celor reținute Curtea constată că în cauză sunt incidente disp.art.7 pct.2 din Legea nr.10/2001 coroborate cu disp. art.9 din același act normativ, astfel că în baza art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul formulat de reclamant cât și apelul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, va schimba în parte sentința atacată și va obligat pârâta SC"" SA B să restituie în natură imobilul moară țărănească compusă din 6 camere situată în satul, comuna, județul
Se va face aplicarea disp.art.246 Cod procedură civilă și se va lua act de renunțarea reclamantului la cererea privind restituirea suprafețelor de 1,97 ha și respectiv 50 ha teren aferent, dată fiind emiterea titlului de proprietate nr.-/2004.
Dat fiind faptul că s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantului a imobilului în litigiu deținut în prezent de pârâta SC""SA B, Curtea va respinge acțiunea față de pârâții APAPS B, Statul Român prin și Prefectura
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamantul G cu domiciliul în municipiul B, sector 2,- și de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B cu sediul în municipiul B,-, reprezentant de Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul B, nr. 5, județul B împotriva sentinței nr.426 din 27 mai 2004 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă.
Admite apelul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice () prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Schimbă în parte sentința civilă nr.426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoșani, în sensul că menținând dispozițiile de admitere în parte a acțiunii și de anulare a Hotărârii nr.10 din 18 iulie 2001 a "" SA
Obligă pârâta "" SA B să restituie în natură imobilul moară țărănească compusă din 6 camere situată în satul, comuna, județul
Ia act de renunțarea reclamantului la cererea privind restituirea suprafețelor de 1,97 ha și respectiv 0,50 ha teren aferent.
Respinge ca nefondată acțiunea față de pârâții S B, Statul Român prin și Prefectura
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 19 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact. ex.9
19.03.2008
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Dumitraș Daniela
