Speta Legea 10/2001. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 17 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Paraschiv
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul - reclamant împotriva sentinței civile nr.1370/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul - reclamant, personal și intimata - pârâtă SC SA, prin consilier juridic, care depune în ședință publică împuternicirea nr. 2875/16.02.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că cererea de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru, iar intimata - pârâtă a fost citată cu copia motivelor de apel.
Apelantul - reclamant și intimata - pârâtă, prin reprezentant învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apelantul - reclamant personal solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.1370/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, lăsarea terenului liber sau plata a minim 100 Euro/ pentru suprafața de 3700. Totodată, arată că pe teren s-au construit sonde. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei - pârâte solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.1370/04.09.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică. De asemenea, arată că nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, iar prin adeverința eliberată de Primăria, apelantului i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,29 ha și 0,75 ha.
Având cuvântul în replică, apelantul - reclamant susține că terenul în suprafață de 3700. este ocupat de edificii ale SC SA și solicită ca acest teren să fie lăsat liber, iar în caz contrar, să i se acorde contravaloarea acestuia, prin plata sumei de 100 Euro /
La interpelarea Curții cu privire la suprafața totală de 3700. reprezentantul intimatei - pârâte arată că pe suprafața de 1308. se află un atelier, iar diferența de 2492. este teren extravilan (drumuri de sondă), care nu este în posesia SC SA. Totodată, arată că pentru diferența de 0,37 ha, pe care sunt situate sonde s-a emis titlu de proprietate.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel.
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 24.02.2009.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
ROMANIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL
SECTIA A IX-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALA
DECIZIA CIVILA NR. 41
Sedinta publica din 24.02.2009
Curtea compusa din:
Presedinte
Judecator
Grefier
Pe rol pronuntarea asupra apelului formulat de apelantul-contestator impotriva sentintei civile nr. 1370/4.09.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimata SC SA.
Dezbaterile pe cererea de apel au avut loc in sedinta publica din 17.02.2009 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta hotarare, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 24.02.2009.
CURTEA,
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București secția a III-a civilă sub nr. 3584/2005, la data de 05.08.2005, contestatorul a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu intimata SC SA, să desființeze decizia nr. 286/2005 emisă în temeiul Legii 10/2001 și obligarea intimatei să-i respecte dreptul de proprietate prevăzut de Constituție și reglementat prin Legea nr. 10/2001.
În motivarea contestației contestatorul a susținut că prin notificarea 268/15.10.2001 a solicitat despăgubirea cu suma de 200.000.000 ROL, pentru suprafața de 0,75 ha în punctul Islaz -, teren pe care se află amplasat atelierul mecanic și atelierul electric al unității SC SA.
Contestatorul a arătat totodată că își rezervă dreptul de a solicita eliberarea terenului, închirierea sau cumpărarea de către intimata a terenului situat în intravilan.
Față de precizările contestatorului, tribunalul, din oficiu a ridicat excepția inadmisibilității contestației față de dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 107/24.01.2006, Tribunalul București secția a III-a civilă a respins contestația ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin 1 din Legea nr. 10/2001, nu intra sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea, nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din adeverința nr. 1422/25.01.1993 eliberată de Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1993 - județul V, rezultă că contestatorului, în calitate de moștenitor al defunctului Gh, i s-a stabilit dreptul de proprietate prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 53/13.09.1991 pentru suprafața totală de 1,29 ha + 0,75 ha.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI secția a IV-a civilă la data de 13.03.2006, sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de apel se critică sentința instanței de fond arătându-se că în mod greșit s-a soluționat cauza în baza excepției inadmisibilității fără a se pronunța pe fondul cauzei și fără a analiza probele aflate la dosar. Apelantul arată că prin adeverința nr.1422/25.01.1993 eliberată de Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991 s-a stabilit dreptul de proprietate în calitate de moștenitor al defunctului Gh, prin hotărârea comisiei județene nr. 53/13.09.1991 pentru suprafața totală de 1,29 ha + 0,75 ha, pentru alte suprafețe decât cele care fac obiectul prezentei contestații formulată în temeiul Legii nr. 10/2001; s-a precizat că terenul de 7500 mp reprezintă terenul reconstituit în numele autorului format din suprafețe pe care autorul le-a primit prin donația nr. 9325/28.10.1947 de la numitul, fiind vorba de cu totul alte suprafețe, respectiv o suprafață de 3500 mp din pct. Peste, o suprafață de 2000 mp din pct. La ograda și o suprafață de 2000 mp din pct. Calul de lemn, așa cum a rezultat este vorba și de alte suprafețe de teren situate în alte puncte ale localității.
Prin decizia civila nr. 158/12.03.2007 Curtea de APEL BUCUREȘTI secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de, a desființat sentința nr. 107/24.01.2006 pronunțată de Tribunalul București secția a III-a civilă și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a decide astfel Curtea a reținut următoarele:
Din conținutul deciziei nr. 286/04.07.2005 emisă de SA rezulta că notificarea formulată de a fost respinsă datorită nedepunerii unor înscrisuri considerate relevante la dosar, imobilul solicitat nefiind identificat printr-un raport de expertiză.
În mod corect în baza art. 24 din Legea nr. 10/2001 s-a formulat contestație în baza acestei decizii iar instanța de fond a apreciat că prin adeverința nr. 1422/25.01.1993 s-a reconstituit contestatorului în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate pentru aceeași suprafață solicitată anterior prin notificare și a considerat cererea ca inadmisibilă.
Această soluție este nelegală având în vedere că nu s-a stabilit identitatea între terenurile pentru care s-a solicitat despăgubirea prin notificare și care în mod evident nu sunt libere, sunt ocupate de construcții, neputând face obiectul unei restituiri în baza Legii nr. 18/1991 și cele menționat în adeverința avută în vedere de instanța de fond.
În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București secția a IV-a civilă la data de 07.05.2007, sub nr-.
Prin sentinta civilă nr.1370/04.09.2008 pronuntata in dosar nr-, Tribunalul București Secția a IV a Civilă a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC SA, a anulat în parte Decizia nr. 286/04.07.2005 emisă de intimata și a obligat intimata să propună măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 1308 mp situați în incinta atelierului mecanic și electric, pct. Islaz, jud. V, astfel cum s-a identificat de expertul tehnic în dosar nr-. Totodata, a fost respinsa cererea contestatorului privind acordarea de masuri reparatorii pentru suprafața de teren de 3700 mp și 2492 mp situate la pct. Islaz -, astfel cum s-au identificat de același expert, ca neîntemeiată.
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut ca:
"Prin Decizia de respingere a notificării nr. 286/04.07.2005, intimata SC SA a respins notificarea nr. 268/15.10.2001 formulată de către notificatorul, motivat de faptul că nu au fost depuse actele doveditoare prevăzute la art. 22 din Legea nr. 10/2001 și în forma prevăzută la pct. 22.2 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001, nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate, dovada calității de moștenitor și a calității de persoană îndreptățită în sensul art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001 și nu a făcut dovada identificării imobilului printr-un raport de expertiză potrivit dispozițiilor pct. 22.1 lit. f) din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 22 din Lg.10/2001, notificatorul trebuie să alăture cererii sale de restituire în natură sau de despăgubire, actele prin care să dovedească dreptul de proprietate asupra imobilului pentru care s-a formulat cerere precum și actele referitoare la calitatea de moștenitor.
În privința dovedirii dreptului de proprietate, având în vedere înscrisurile depuse în cadrul procedurii administrative, precum și cele depuse în fața instanței de judecată, reținem că s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul notificării.
Prin "acte doveditoare ale dreptului de proprietate" trebuie să înțelegem orice înscris constatator al unui act juridic civil, jurisdicțional, sau administrativ cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate și care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă. Constituie titlu de proprietate actele juridice translative, actele juridice declarative, hotărârile judecătorești de partaj sau de constatare a uzucapiunii imobiliare (acte jurisdicționale, declarative ), ordonanțe de adjudecare, hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare cumpărare, registre agricole.
În speță pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectivul notificării, s-au depus registrele agricole din perioada 1956-1958, o adeverință eliberată de Consiliul popular al comunei potrivit căreia figurează înscris cu suprafața de 0,35 Ha, schițe topografice, iar pe baza înscrisurilor depuse de către contestator expertul a putut realiza expertizarea terenului
Potrivit dispozițiilor art. 23 din legea nr. 10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat al persoanei juridice, precum și, după caz, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate, se pot depune până la data soluționării notificării.
Pentru a se dovedi calitatea de moștenitori a contestatorului, au fost depuse de către reclamanta acte de stare civilă, constând în certificate de deces, certificate de naștere, certificate de căsătorie, iar acestea atestă rudenia cu titularul inițial al dreptului de proprietate.
Potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 498/2005, în aplicarea art. 22 actual 23 din Legea nr. 10/2001, prin acte doveditoare se înțelege actele juridice care atestă calitatea de moștenitor, respectiv certificate de moștenitor, testamente, acte de stare civilă, care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, așadar față de aceste dispoziții legale pentru dovedirea calității de moștenitor, cei îndreptățiți își pot dovedi această calitate nu doar prin depunerea la dosar a unor certificate de moștenitor, ci și, prin depunerea actelor de stare civilă care să facă dovada rudeniei sau filiației cu fostul proprietar.
Dispozițiile art. 4 din Legea nr. 10/2001, prevăd că de dispozițiile Legii nr. 10/2001, beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, iar succesibilii, care după data de 06.03.1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii, cererea de restituire având valoare de acceptare a succesiunii, pentru bunurile ce se solicită a fi restituite, în temeiul Legii nr. 10/2001, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, beneficiază ceilalți moștenitori care au formulat notificarea.
Or, și aceste dispoziții legale vin în sensul celor arătate anterior, cererea de restituire având valoarea de acceptare a succesiunii fostului proprietar, decedat, iar calitatea de rudenie sau filiație poate fi făcută prin depunerea de acte de stare civilă, iar în cauză nefăcându-se dovada dezbaterii succesiunii defunctului, fost proprietar de la care imobilul a fost naționalizat, până în prezent și cum moștenitori nu și-au contestat calitatea de moștenitor, nu se poate reține decât calitatea de moștenitor a contestatorului notificarea formulată având valoare de acceptare a succesiunii.
Motivul de respingere a notificării constând în faptul că nu s-au depus actele în copie legalizată sau certificată este de asemenea nefondat, deoarece în temeiul dispoz art. 23 a1.2 din legea 10/2001 notificatorul are dreptul să-și susțină în fața unității deținătoare notificarea, ori în cauză nu rezultă că acesta a fost invitat în scris în vederea susținerii notificării, ocazie cu care era și în măsură să depună actele în forma prevăzută de lege, iar termenul pentru depunerea actelor doveditoare se poate proroga cu acordul tacit sau expres al persoanei îndreptățite, atunci când din analiza actelor depuse de notificator, unitatea deținătoare constată că documentația nu este completă și comunica completarea aceștia, ori în cauză nu s-a făcut o astfel de înștiințare și nici notificatorul nu a declarat expres că nu mai sunt alte acte de depus.
Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică întocmit prin comisie rogatorie de către Tribunalul Vâlcea, s-a procedat la identificarea imobilului ce face obiectul notificării, iar expertul în urma identificării imobilului a constatat că terenul în suprafață de 0,75 ha în punctul "la " a fost deținut de către autorul reclamantului potrivit mențiunii din Registrul Agricol 50-55 la pct.2.
Din adresa nr.7408/28.08.2008 emisă de către Primăria orașului, județ V, rezultă că din suprafața de 0,75 ha s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,37 ha potrivit titlului de proprietate nr.2460 în tarlaua 10, parcela 11, iar suprafața 0,38 ha este ocupată de intimata SC SA.
Expertul a procedat la identificarea suprafeței de teren de 3700 mp pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, iar cu privire la această suprafață de teren, Tribunalul arată că aceasta nu poate face obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001 tocmai în raport de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 care prevăd expres că nu pot face obiectul Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive, sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 și prin Legea nr. 1/2000, iar așa cum arătat anterior, terenul în suprafață de 3700 mp, a făcut obiectul de reglementare a Legii nr. l8/1991 și al Legii nr. 1/2000 fiind emis titlul de proprietate, deci, regimul juridic al acestui teren este reglementat printr-un alt act normativ special, iar împrejurarea că acest teren nu poate fi efectiv folosit de către contestator nu îndreptățește la acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 atâta vreme cât și Legea nr. 1/2000 prevede posibilitatea acordării de măsuri reparatorii.
Același expert tehnic a procedat și la individualizarea suprafeței de teren de 3800 mp, ce nu a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate potrivit prevederilor Legii nr. l8/1991 și Legii nr. 1/2000, iar expertul a constatat că din suprafața de teren 3800 mp, 1308 mp se află în incinta Atelierului Mecanic și Electric și este situat în intravilan, iar pe restul suprafeței de 2492 mp se află 2911.
Considerăm că în speță, contestatorul I este persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 1308 mp situat în incinta Atelierului Mecanic și Electric, punctul " ", iar calitatea de unitate deținătoare a imobilului, potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 o are intimata.
Așa cum a motivat în cele ce au precedat, contestatorul a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în speță neputându-se dispune restituirea în natură, având în vedere că pe teren intimata a ridicat construcții noi, iar terenul este destinat folosinței Atelierului Mecanic și Electric.
Legea nr. 10/2001 reprezintă un act de complinire în privința acordării de măsuri reparatorii pentru imobilele trecute abuziv în proprietatea statului, în raport de Legea nr. l8/1991 și Legea nr. 1/2000, însă în raport de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu fac obiectul legii terenurile situate în extravilanul localităților, inclusiv terenurile aflate în extravilanul localităților și evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale, indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării și nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 sau Legea nr. 1/2000, iar în cauză terenul în suprafață de 2492 mp din suprafața de 3800 mp este situat în extravilan, iar pe de altă parte, regimul său juridic este reglementat de Legea nr. 1/2000."
Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul aratand urmatoarele:
"1.) Apreciez hotărârea instanței de fond ca nefondată, nelegală și neîntemeiată, întrucât instanța a admis doar în parte contestația subsemnatului și a anulat în parte decizia nr. 286/04.07.2005 emisă de intimata și a obligat intimata să propună măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru terenul în suprafață de 1.308 mp situați în incinta atelierului mecanic si electric, pct. ": județul V, astfel cum s-a identificat de expertul tehnic în dosar nr. 3122/-, resping contestația pentru suprafața de 3700 mp și 2492 mp situate la pct. " - ":
În mod greșit si cu încălcarea legii a admis instanța de fond doar în parte contestația subsemnatului, doar pentru suprafața de 1.308 mp, i nu pentru întreaga suprafață de 0,75 ha, astfel cum rezultă din probele de la dosar, inclusiv din expertiza întocmită de.
Prin adeverința nr. 1422/25.01.1993 eliberată de Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991 mi s-a stabilit dreptul de proprietate în calitate de moștenitor al defunctului Gh. prin hotărârea comisiei județene nr. 53/13.09.1991 pentru suprafața totală de 1,29ha + 0,75ha, pentru alte suprafețe decât cele care fac obiectul prezentei contestații formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Precizez că terenul de 7500 mp reprezintă terenul reconstituit în numele autorului format din suprafețe pe care autorul le-a primit prin donația nr. 9325/28.1948 de la numitul, fiind vorba de cu totul alte suprafețe, respectiv, o suprafață de 3500mp din pct. "Peste râu", o suprafață de 2000mp din pct. "La ogradă" și o suprafață de 2000mp din pct. "Calul de ".
Instanța de judecată ignoră o probă științifică, respectiv expertiza tehnică care a identificat terenurile solicitate prin contestație si care a constatat că au aparținut autorului meu, stabilind expres că "terenul de 0,75 ha în pct. "La " a fost.deținut de către autorul rec1amantului potrivit mențiunii din registrul agricol 50-55 la pct. 2".
În mod greșit reține instanța de fond că respinge cererea subsemnatului privind acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 3700 mp si 2492 mp situate la pct." - " în raport de dispozițiile art.8, alin. 1 din Legea nr.10/2001.
Nimic mai fals!
Această analiză juridică falsă arată modul "superficial" în care a fost analizată cererea noastră!
Este vorba, după cum rezultă, de alte suprafețe de teren situate în alte puncte ale localității.
Instanța, în mod greșit, a respins acțiunea formulate de noi, în baza unei motivări care face o interpretare și aplicare greșită a legii și care ignoră apărările noastre.
În literatura juridică de specialitate s-a arătat că există situații de încălcare și aplicare greșită a legii, situațiile în care instanța recurge la textele de lege aplicabile speței, dar fie le încalcă, în litera sau spiritul lor; fie le aplică greșit, interpretarea pe care le-o dă fiind prea întinsă sau prea restrânsă ori cu totul eronată (M -Tratat teoretic și practic de procedură civilă, vl. I, pag. 392-393).
Această împrejurare atestă faptul că instanța nu a făcut nici o analiză a actelor de la dosar.
Am arătat, prin apărările că prin notificarea nr. 268/15.10.200l am solicitat despăgubirea cu suma de 200.000.000 ROL pentru suprafața de 0,75ha în pct. ".", teren pe care se află Atelierul Mecanic și Atelierul Electric al unității SC SA. Totodată, am arătat că îmi rezerv dreptul de a cere eliberarea terenului, închirierea sau cumpărarea de către intimată a terenului situat în intravilan.
Practic instanța de fond mi-a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății, drepturi prevăzute și apărate de art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și art.1 din Protocolul 1 la CEDO.
Instanța nu mi-a permis să fac dovada acestor împrejurări invocate de mine în cerere.
Mi s-a adus astfel o vătămare evidentă a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este acesta reglementat de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților omului conform cu care "orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil".
Având în vedere cele arătate, solicit, în temeiul art. 297.pr.civ, admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și, pe fond, admiterea contestați ei în totalitate astfel cum a fost formulată, solicitând în temeiul art. 274.pr.civ, obligarea intimatei la cheltuieli de judecată."
In apel nu au fost administrate probe noi.
Analizand lucrarile dosarului in raport cu motivele de apel invocate, curtea retine urmatoarele:
Prin hotararea nr. 53/195/13.05.1993 emisa de Comisia Judeteana de aplicare a Legii Fondului Funciar a fost admisa contestatia formulata de impotriva propunerii Comisiei locale, reconstituindu-se dreptul de proprietate si pentru suprafata de 0,75 ha, conform actului nr. 9325/1948.
Actul 9325/1948 la care face trimitere hotararea sus-mentionata este un act de donatie intervenit intre, in calitate de donator, si Gh. Si Gh., in calitate de donatari.
Din adeverinta nr. 1422/25.01.1993 emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (fila 25 din dosarul Tribunalului B - Sectia a IV-a Civila) rezulta ca pentru contestator, in calitatea de mostenitor al defunctului Gh., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 1,29 + 0,75 ha, fiind mentionat in anexa nr. 3, la pozitia 141.
Din adresa nr. 7408/28.08.2008 emisa de Primaria Orasului rezulta ca a fost reconstituit dreptul de proprietate in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenul in suprafata de 0.75 ha prin hotararea nr. 55/195/5.11.1993,ca suprafata de 0,38 ha este ocupata de SC SA, iar diferenta de 0,37 ha este trecuta in titlul de proprietate nr. 2460 in punctul LA 10, parcela 11.
Ca atare, fata de cele retinute mai sus, curtea constata ca in mod corect a fost respinsa contestatia in ceea ce priveste suprafata de 3700 mp, intrucat aceasta este trecuta in titlul de proprietate 2460, 10, parcela 11.
Sustinerile apelantului in sensul ca ar fi vorba de alte suprafete de teren nu pot fi retinute, intrucat suprafata de teren detinuta de autor si pentru care exista dreptul de reconstituire a fost cea mentionata in hotararea Comisiei din 1993, respectiv 1.29 ha + 0,75 ha. Or, pentru 3700 mp din suprafata de 0,75 ha a fost emis titlu de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, in discutie fiind doar restul suprafetei de 3800 mp.
De altfel, sustinerile apelantului cu privire la acest aspect vin in contradictie cu sustinerile sale facute in fata Tribunalului B - Sectia a III-a Civila cu ocazia interogatoriului din oficiu luat acestuia de catre instanta.
In plus, contestatorul nu a facut nici o dovada ca autorul sau ar fi detinut o suprafata de teren mai mare decat cea stabilita prin Hotararea 53/1993, respectiv 1.29 ha + 0.75 ha, iar in registrul agricol autorul contestatorului nu a figurat niciodata cu suprafete de teren care sa fie identificate prin denumirile cuprinse in actul de donatie din 1948. Or, in conditiile in care mentiunile din registrul agricol sunt ulterioare actului de donatie, este evident ca fie denumirile respective s-au schimbat de la momentul donatiei pana la momentul inscrierii in registrul agricol, fie parte din terenurile primite prin donatie au fost instrainate anterior inscrierii in registrul agoricol, astfel ca la momentul la care s-au facut inregistrarile in registrul agricol autorul mai avea in proprietate doar terenurile mentionate in respectivul registru.
Instanta nu a ignorat expertiza, asa cum sustine contestatorul. Dimpotriva, in expertiza se retine aceeasi concluzie, respectiv ca din suprafata de 0,75 ha, pct. LA, 3700 mp au fost cuprinsi in titlul de proprietate 2460, fiind identificat restul de suprafata de 3800 mp si constatandu-se ca din aceasta din urma suprafata o parte, respectiv 1308 mp este in incinta Atelierului mecanic si electric, detinut de intimata, fiind intravilan, iar restul de 2492 mp fiind extravilan si ocupat de o.
In ce priveste suprafata de 2492 mp in mod corect a fost respinsa contestatia, avand in vedere ca prin expertiza s-a stabilit ca aceasta suprafata de teren este situata in extravilan, asa incat nu face obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001, care in art. 8 alin. 1 arata expres ca "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării,precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Cum suprafata de 2492 mp respectiva face parte din suprafata de 0,75 mp pentru care exista o hotarare de reconstituire emisa in temeiul legilor fondului funciar, drepturile invocate de contestator pot fi valorificate doar in procedurile declansate in temeiul legilor respective, iar nu in cadrul procedurii declansate in temeiul Legii nr. 10/2001, intrucat aceasta suprafata nu face obiectul de reglamentare al acestei din urma legi.
In consecinta, curtea retine ca in mod corect prima instanta a admis contestatia numai in ceea ce priveste suprafata de 1308 mp situata in incinta atelierului mecanic si electric, aceasta suprafata fiind, potrivit raportului de expertiza in intravilan, si ca atare, facand obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001.
In ce priveste sustinerile apelantei in sensul ca prima instanta nu i-ar fi permis sa faca dovada imprejurarile invocate in cerere si ca, prin aceasta i s-ar fi adus atingere dreptului la un proces echitabil si dreptului la protectia proprietatii, curtea constata ca apelantul nu a infatisat in nici un mod prin ce masuri procesuale ar fi fost impiedicat sa faca dovada sustinerilor sale.
In consecinta, curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul-contestator, domiciliat in orasul,-, jud. V impotriva sentintei civile nr. 1370/11.09.2008 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr- in contradictoriu cu intimataSC SA, cu sediul in B, nr. 239, sect. 1.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 24.02.2009.
Presedinte Judecator Grefier
Red.MS/4 ex.
Președinte:Melania StanciuJudecători:Melania Stanciu, Mihaela Paraschiv
