Speta Legea 10/2001. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de: 18.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Vasile
JUDECĂTOR 2: Georgeta Stegaru
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte ROCAR și ROMÂNIA
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimatele - pârâte ROCAR, reprezentată de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/17.06.2009 și ROMÂNIA, reprezentată de consilier juridic, care depune, în ședință publică, împuternicire de reprezentare juridică nr. 24/17.06.2009, lipsind apelanta - reclamantă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. Totodată, arată că apelanta - reclamantă - nu a depus motive de apel.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-.
Reprezentantul intimatei - pârâte ROCAR formulează concluzii de respingere a apelului promovat de către partea adversă și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate.
Continuând, învederează că terenul în discuție nu se mai află în patrimoniul intimatei - pârâte ROCAR încă din anul 2003, fiind înstrăinat către intimata - pârâtă ROMÂNIA
Față de cele învederate anterior, apreciază că partea pe care o reprezintă nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
De asemenea, arată că, în opinia sa, în mod corect a fost respinsă contestația formulată împotriva intimatei - pârâte ROMÂNIA, având în vedere că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare au fost respectate cerințele de formă și fond impuse de lege.
În ceea ce privește aspectul bunei credințe, învederează că intimata - pârâtă ROCAR a menționat în caietul de sarcini toate notificările despre care avea cunoștință la acel moment, despre notificarea în discuție aflând abia în anul 2005.
De asemenea, apreciază că apelul promovat de către partea adversă este unul formal, apelanta - reclamantă - nedepunând motivele de apel.
Concluzionând, solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei - pârâte ROMÂNIA solicită respingerea apelului declarat de către apelanta - reclamantă - și subliniază că acesta nu a fost motivat.
Totodată, învederează că partea pe care o reprezintă a depus minime diligențe pentru a verifica existența unor notificări, dar apelanta - reclamantă nu a notificat Biroul de Carte Funciară cu privire la revendicarea acestui teren.
Subliniază că intimata - pârâtă ROMÂNIA a fost de bună credință și solicită respingerea apelului promovat de către partea adversă.
Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte ROCAR și ROMÂNIA
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în raport de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte ROCAR și ROMÂNIA
DISPUNE
Amână pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte ROCAR și ROMÂNIA la data de 25.06.2009.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 132
Ședința publică din data de: 25.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelanta - reclamantă - împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâte ROCAR și ROMÂNIA
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.06.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în raport de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2009, când în aceiași compunere a dat următoarea decizie:
CURTEA
Prin cererea înregistrată sub numărul - pe rolul Tribunalului București secția a V-a civilă, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții ROCAR și ROMANIA, anularea contractelor de vânzare cumpărare autentificare sub nr. 2505/21.10.2003 și nr. 306/17.12.2003, precum și anularea Dispoziției nr. 159/23.05.2006 emisă de ROMANIA.
Prin încheierea pronunțată la data de 06.02.2007, prima instanță a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea Dispoziției nr. 159/23.05.2006 emisă de ROMANIA, dispoziție în urma căreia s-a format dosarul cu nr- pentru soluționarea capătului de cerere astfel disjuns.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut în esență că în mod nelegal a fost emisă dispoziția contestată, reținându-se că reclamanta nu a anexat acte doveditoare din care să rezulte calitatea sa de moștenitor în privința terenului revendicat și că notificarea formulată de reclamantă nu a fost trecută în caietul de sarcini ce a stat la baza licitației publice de vânzare a activului cumpărat în baza Dispoziției nr. 159/23.05.2006 emisă de ROMANIA de la ROCAR. Aceste împrejurări nu îi pot fi imputate reclamantei, care a formulat notificarea anterior vânzării și a depus înscrisurile solicitate de către pârâta ROCAR A.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 26 alin. 3 ale Legii nr. 10/2001 modificată și completată prin Legea nr. 247/2005.
În susținerea cererii, s-au depus la dosar înscrisuri.
La termenul de judecată din 15.01.2008 instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a judecății formulată în baza art. 244 alin. 1 pct. 1.pr.civilă.
Prin sentința civilă nr. 1737/18.11.2008 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SA, cu consecința respingerii cererii îndreptate împotriva acestei pârâte ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta SC România SRL.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ROCAR este întemeiată, având în vedere că nu există identitate între persoana acestei pârâte și cea obligată în raportul juridic dedus judecății; terenul în litigiu nu se mai află în patrimoniul ROCAR, ci al ROMANIA emitentul deciziei contestate.
Pe fondul cererii formulată în contradictoriu cu pârâta ROMANIA, instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită la restituirea în natură a terenului situat în B,-, sectorul 5.
Potrivit dispozițiilor Cap. 1 pct. 1 lit. e) coroborat cu Cap. 2 pct. 1.3 lit. a) din nr.HG 498/2003 petenta avea obligația de a face dovada calității de proprietar la data preluării abuzive a terenului revendicat, însă aceasta nu a depus la dosar înscrisuri referitoare la modalitatea de trecere în proprietatea statului a acestui teren.
Reclamanta a susținut că terenul revendicat a fost vândut de către ROCAR către ROMANIA în mod nelegal, însă, așa cum rezultă din actele care au stat la baza emiterii dispoziției contestate, la data încheierii contractelor de vânzare cumpărare ROCAR deținea certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru întregul activ, iar la efectuarea vânzării s-a luat în considerare extrasul de carte funciară emis de către Judecătoria Sectorului 5 B, din care rezultă că nu era înscris nici un litigiu cu privire la imobilul vândut sau vreo interdicție de înstrăinare.
În plus, în caietul de sarcini întocmit în vederea vânzării activului Stație TG erau enumerate revendicările formulate în temeiul Legea nr. 10/2001 cu privire la imobilul din B,--6, sectorul 5.
Din această listă nu a făcut parte și notificarea formulată de reclamantă. La data vânzării ROCAR nu avea cunoștință despre existența unei astfel de notificări căci notificarea acesteia și actele anexă au fost transmise de către Primăria Municipiului B prin adresa nr. 21135/08.04.2005, după doi ani de la data la care terenul fusese înstrăinat către ROMANIA L.
De asemenea, simpla formulare a notificării nu reprezintă un impediment la vânzare, la data încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 2505/21.10.2003 și nr. 3069/17.12.2003 nu exista nici o lege care să interzică înstrăinarea terenurilor pentru care s-au formulat notificări În temeiul Legii nr. 10/2001 (art. 21 alin. 5 fiind introdus în anul 2005 în urma republicării Legii nr. 10/2001).
Așa fiind, văzând că imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale, instanța în baza ari. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 a apreciat instanța că este neîntemeiată contestația formulată de către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
Nu s-au formulat motive de apel.
Apel scutit de taxa de timbru.
Analizând apelul în raport de actele și lucrările dosarului, de susținerile și apărările formulate în fața primei instanțe - corespunzător exigențelor art. 292 alin. 2.pr.civ. Curtea constată caracterul fondat al acestuia.
Considerentele avute în vedere sunt următoarele:
Urmare a dispoziției de disjungere luate prin încheierea de ședință din data de 06.02.2007 în dosarul inițial constituit (având nr. -), s-a format dosarul în care s-a pronunțat sentința apelată având ca obiect contestația îndreptată împotriva dispoziției nr. 159/23.05.2006 emisă de către intimata SC România SRL cu privire la notificarea formulată de către reclamantă în condițiile Legi 10/2001.
În contextul unui asemenea obiect al litigiului pe care îl avea de soluționat, prima instanță avea a analiza respectarea, de către emitentul deciziei contestate (SC România SRL) dar și de către intimata SC SA care a fost anterior sesizată cu soluționarea aceleași notificări a reclamantei și a înțeles să se desesizeze de soluționarea acesteia prin transmiterea ei către prima intimată, a exigențelor legii speciale în raport de care a fost formulată cererea reclamantei de acordare a măsurilor reparatorii pentru imobilul pretins a fi fost preluat în mod abuziv.
Prima instanță a apreciat asupra netemeiniciei contestației pe care era investită aos oluționa în considerarea unei analize asupra valabilității convențiilor încheiate între cele două intimate în anul 2003, ignorând în totalitate a analiza susținerile reclamantei (din cererea introductivă) care erau în sensul dovedirii calității de moștenitoare a foștilor proprietari ai imobilului prin documentele depuse la dosarul constituit în baza notificării sale. Mai mult, certificatul de moștenitor și contractul de vânzare-cumpărare pretinse a face dovada dreptului de proprietate al reclamantei au fost depuse distinct și în fața instanței, ceea ce impunea obligația acesteia de a le valorifică, în temeiul prevederilor art. 23 din Legea 10/2001, ori de a le înlătura motivat.
O analiză precum cea făcută de prima instanță nu numai că excede obiectului litigiului pendinte, odată ce chiar aceeași instanță - prin măsura de disjungere dispusă dar și prin respingerea cererii de suspendare a judecății în cauza pendinte până la soluționarea celei având ca obiect constatarea nulității respectivelor contracte - a stabilit distincția și autonomia litigiilor ce fac obiectul celor două dosare rezultate în urma disjungerii, dar dovedește lipsa oricărui demers al instanței în respectarea exigențelor Legii 10/2001 care impuneau acesteia - în lumina prevederilor art. 24 din Lege și a art. 25.1 și 25.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001 aprobate prin HG 250/2007 - să pună în vedere reclamantei să depună ori să completeze dovezile relative la dreptul de proprietate pretins, și chiar să solicite instituțiilor competente relații referitoare la înscrierile (din epoca anterioară preluării de către stat) din evidențele acestora cu privire la imobilul în litigiu.
Un atare demers era necesar cu atât mai mult cu cât notificarea formulată de către reclamantă nu a fost în mod real analizată pe fondul ei de niciuna dintre entitățile la care a ajuns, Primăria Municipiului B (inițial investită) desesizându-se prin transmiterea ei către SC SA, aceasta din urmă procedând în mod similar prin transmiterea ei către SC România SRL care a dat o soluție de respingere pentru considerentul principal că nu a avut cunoștință de existența notificării la data la care a cumpărat terenul în care se cuprinde și cel în litigiu.
Concluzionând, Curtea constată că în mod greșit prima instanță a apreciat că SC SA nu ar avea legitimare procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care și această parte apare ca fiind obligată în raportul juridic dedus judecății odată ce a participat în procedura derulată de la momentul formulării până la acela al soluționării notificării în raport de care s-a pronunțat decizia contestată, iar reclamanta-notificatoare, contestând și valabilitatea contractelor încheiate între cele două intimate, în mod evident tinde la a obține măsurile reparatorii solicitate de la entitatea căreia i-ar reveni această obligație în condițiile legii (corespunzător și modului de soluționare a cereri privind nulitatea contractelor menționate).
Pe de altă parte, modalitatea în care prima instanță a motivat soluția apelată este una care nu relevă o cercetare asupra fondului litigiului dedus judecății - corespunzător susținerilor concrete ale reclamantei și exigențelor art. 129 alin. ultim.civ. - considerentele expuse în motivarea hotărârii fiind legate de cercetarea valabilității contractelor de vânzare-cumpărare intervenite între intimate, obiect în privința căruia instanța se desesizase anterior.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea apreciază că devin incidente prevederile art. 297 alin. 1.pr.civ. urmând a dispune admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea acesteia, pe fond.
Văzând și dispozițiile art. 299 și urm. pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de către apelanta - reclamantă-cu domiciliul în B, str. -. - G nr. 13,. 17,. 3,. 113, sectorul 4 împotriva sentinței civile nr. 1737/18.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele - pârâteROCARprin lichidator judiciar, cu sediul în B,--5, -,. 5, sectorul 5 șiROMÂNIAcu sediul ales în B,--6 sectorul 5.
Desființează sentința civilă apelată și trimit cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. GS
.red. AP
5 ex./08.07.2009
Judecător fond - Secția a V-a Civilă
Președinte:Andreea VasileJudecători:Andreea Vasile, Georgeta Stegaru
