Speta Legea 10/2001. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 208

Ședința publică de la 06 Iulie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu

Grefier: - - -

*****

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantele, cu domiciliul în C, str. - -,. 64,. 1,. 4, județul D și, cu domiciliul în C,.- - lui,. 27,. 1,. 12, județul D, împotriva sentinței civile nr. 95 de la 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, cu sediul în C, str. -, nr. 7, județul D, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă personal și asistată de avocat, același avocat reprezentând apelanta reclamantă, consilier juridic reprezentând intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele: apelul este declarat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 284 Cod procedură civilă; apelul este motivat, motivele de apel fiind comunicate intimaților pârâți; dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală.

Avocat pentru apelantele reclamante a depus la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr. - seria - O din 24.06.2009.

Consilier juridic pentru intimații pârâți a depus la dosarul cauzei delegație nr. 3544/12.01.2009.

Apelanta reclamantă a învederat că în ce privește terenul solicitat, situat la nr. 209 s-a restituit suprafața de 2797. ambelor reclamante, iar în ce privește terenul situat la nr. 207, doar acesta face obiectul prezentei cauze.

Avocat, la interpelarea instanței cu privire la faptul că în fața instanței de fond s-a avut în vedere certificat de moștenitor în care - a renunțat la succesiunea autorilor săi, iar în fața instanței de apel se depune certificat de moștenitor în care acesta este acceptant al succesiunii, a învederat că este vorba de faptul că - a renunțat numai la imobilul construcție nu și la suprafața de teren, teren ce fusese deja expropriat. A arătat că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, Curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului.

Avocat pentru apelantele reclamante și a pus concluzii de admitere a apelului, schimbarea în totalitate a sentinței și pe fond admiterea contestației, respectiv anularea Dispoziției nr.9766/2003 emisă de Primarul Municipiului

A arătat că, apreciază soluția pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală. A arătat că este eronată concluzia la care a ajuns instanța de fond în condițiile în care suprafețele de teren situate în - lui, nr. 207 și nr. 209 au făcut obiectul a două exproprieri succesive, una în 1966 și una în 1980.Terenul pe care l-au solicitat cele două reclamante în baza Lg.10/2001 și a Lg. 247/2005 și care se află situat în C,- a aparținut autorului, fiind expropriat în baza Decretului nr. 72/1966. În aceste condiții instanța de fond a făcut o eroare stabilind că terenul situat la adresa de mai sus ar fi fost expropriat numai de la ca unic moștenitor.

A mai arătat că nelegalitatea hotărârii constă în faptul că în mod greșit s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 4 din Lg.10/2001 reținându-se faptul că autorul reclamantelor nu ar avea calitatea de persoană îndreptățită în sensul legii. Făcând însă aplicarea dispozițiilor art. 696 cod civil coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, rezultă indubitabil calitatea de moștenitor a autorului reclamantelor, implicit calitatea de moștenitor. Toate actele depuse și-au produs efecte juridice, nu au fost anulate și le îndreptățesc pe reclamante să le considere suficiente în a dovedi calitatea de moștenitor a autorului acestora și pe cale de consecință de admitere a contestației.

A învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.

A depus concluzii scrise.

Consilier juridic pentru intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, a pus concluzii de respingere a apelului, de menținere a sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.

CURTEA:

Asupra apelului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Dolj,reclamantele și, au formulat, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C și Primarul Municipiului C, împotriva dispoziției nr. 31296/26 februarie 2008 emisă de Primarul Municipiului

Prin precizarea formulată la data de 23 ianuarie 2009, reclamantele și-au modificat obiectul acțiunii deduse judecății, în sensul că au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 9766/ 2003 emisă de Primarul Municipiului C, prin care a fost soluționată notificarea nr. 148/N/2001 formulată cu privire la terenul situat în - lui nr.207, județul D, teren ce a aparținut autorului, iar potrivit încheierii din data de din 27 februarie 2009 reclamantele au învederat că, pentru imobilul situat în-, s- emis Ordinul nr.525/4 decembrie 2008 de către prefectul Județului D, prin c are s-a restituit suprafața de 2700, arătând că își mențin contestația doar cu privire la dispoziția nr.9766/2003 cu privire la terenul situat în - lui nr.207, ce a aparținut autorului.

Prin sentința nr.95 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantele și, împotriva dispoziției nr.9766/25 noiembrie 2003 emisă de Primarul Municipiului C, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C și PRIMARUL MUNICIPIULUI

S-a reținut că, prin Decretul nr.72/9 februarie 1966 s-a dispus exproprierea de la Agricolă de Producție " 8 Martie" a suprafețelor de 3387. și respectiv 2743, situate în - lui, nr.213 ( devenit ulterior nr.207 ), județul D, iar prin Decretul nr. 134 / 21 aprilie 1980 s-a dispus exproprierea de la aceeași Cooperativă Agricolă de Producție " 8 Martie" a suprafeței de 750. situată în C,- ( fost nr. 213 ), județul D, în realitate, deși a fost indicată calitatea de expropriat respectivei Agricolă de Producție " 8 Martie", aceste imobile-terenuri, au constituit proprietatea autorului reclamantelor, bunicul patern al acestora,conform actului de vânzare-cumpărare transcris sub nr.4860/ data de 16 august 1929 la Grefa Tribunalului Dolj -Secția a III- și actului de vânzare, transcris sub nr.5015/15 mai 1935 la Grefa Tribunalului Dolj.

Prin notificarea nr.148/N/1 iunie 2001, mama reclamantelor și soția fiului autorului, respectiv -, formulat cerere de restituire, în condițiile Legii nr.10/2001, imobilului-teren în suprafață de 750., situat în C,. - lui nr.207, județul D, teren ce a aparținut tatălui soțului acesteia, respectiv, soțul său, -, fiind moștenitorul legal al acestui autor, precizând că imobilul fost expropriat în baza Decretului nr. 134/1980 și trecut la CAP "8 Martie" C, iar prin dispoziția nr.9766 /25 noiembrie 2003 emisă de Primăria Municipiului s-a dispus respingerea cererii, cu motivarea că petenta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent.

Instanța a constatat că, potrivit certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 406 /23 februarie 1979 de notariatul de Stat Județean D și certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 404 / 8 mai 1979 de Notariatul de Stat Județean D, -, în calitate de fiu, a renunțat expres la succesiunea autorilor săi și, conform declarațiilor notariale înregistrate în registrul special sub nr.988/1974 și 357/1979.

În consecință, instanța constată că, suprafața de 750. situată în C, - lui nr.207, ce a constituit obiectul Decretului nr. 134/21 aprilie 1980, a fost expropriată de la unicul moștenitor acceptant, respectiv, celălalt fiu al autorilor, în patrimoniul căruia se afla acest imobil în momentul deposedării abuzive, având în vedere că succesiunea celor doi autori fusese dezbătută pe cale notarială, potrivit certificatelor de moștenitor menționate, tatăl reclamantelor, -, renunțând expres la succesiunea autorilor comuni, și.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin.2 din Legea nr.10/2001 beneficiază de dispozițiile legii și moștenitorii persoanei îndreptățite, dar pentru aceasta este necesar să existe calitatea de moștenitor, ceea ce nu se poate reține în speță, având în vedere că, fiul autorilor și, și anume - a renunțat expres la succesiunea acestora, astfel că, în condițiile art. 696 Cod Civil, eredele care renunță la moștenire este considerat că nu a fost niciodată erede și, în consecință, reclamantele, în calitate de fiice, neputând uza de beneficiul reprezentării, nu pot fi îndreptățite să solicite restituirea imobilului -teren menționat, atât timp cât autorul acestora nu are calitatea de moștenitor, în sensul legii.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantele, și, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței și pe fond admiterea contestației împotriva dispoziției nr.9766/2003 emisă de Primarul Municipiului C, arătând că înțeleg să conteste numai această dispoziție prin care s-a soluționat notificarea nr.148/N/2001 cu privire la terenul situat în Br.lui nr.207 jud.D, teren ce a aparținut autorului.

Instanța de judecată a interpretat în mod greșit starea de fapt reținând că autorul - este renunțător expres la succesiunea autorilor și, cu aplicabilitatea prevederilor art.296 Cod civil, intrucat exista înscrisuri autentice din care rezultă calitatea de moștenitor a autorului -: certificat de moștenitor nr.2343/29.10.1987 și certificat de moștenitor nr.1784/14.05.1993,în care - împreună cu au calitatea de moștenitori ai autorului și, tatăl - având calitatea de persoană îndreptățită la restituire în temeiul prevederilor art.4 din Legea nr.10/2001, beneficiind de repunerea în termenul de acceptare a acestor imobile expropriate,iar prin partajul voluntar realizat recunoaște calitatea de moștenitor al fratelui său -.

Totodată, a menționat că terenul în litigiu a fost expropriat de la autorul și nu de la, cu eronat a reținut instanța.

Terenul a fost expropriat în mod succesiv și de aceea în certificatele de moștenitor depuse la fond, apare o suprafață mai mică de teren, restul terenului fiind expropriat în anul 1966.

S-au depus la dosar: titlul de proprietate nr.841-14911/1993, acțiunea de partaj voluntar autentificat sub nr.1061/1996, certificat moștenitor nr.2343/1987, 1784/1993, împuternicire avocat, delegație, concluzii scrise.

Apelul este nefondat.

Este indubitabil, potrivit actelor de proprietate aflate la dosar și însăși a mențiunilor și recunoașterii apelantelor prin cererile formulate,inclusiv în cererea de apel, că terenul în litigiu aflat la adresa - lui nr.207, a aparținut în proprietate exclusivă lui autorul lui -, ultimul fiind tatăl apelantelor.

Notificarea nr.148/N/2001, în privința acestui teren de pe urma autorului a formulat-o nora acestuia autoarea apelantelor - soția lui -, acesta decedatnd ulterior lui.

Potrivit certificatului de moștenitor depus la fond nr.406/23.02.1979, - a renunțat expres la succesiunea autorului, potrivit declarației înregistrată sub nr.988/1974 și de asemenea soția autorului a renunțat la succesiune conform declarației înregistrată la nr.987/1974, singurul acceptant al succesiunii fiind.

De asemenea prin certificatul de moștenitor nr.404/8 mai 1979 - - renunță expres prin declarația înregistrată la nr.357/1979 la moștenirea autoarei sale, singurul moștenitor acceptant fiind.

Aceste declarații de renunțare expres au fost date în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii, așa cum reiese în urma verificării datelor.

Renunțarea la moștenire reprezintă manifestarea de voință a moștenitorului prin care declară că înțelege a nu se folosi de drepturile succesorale pe care vocația sa i le conferă.

Potrivit dispozițiilor art.696 Cod civil, moștenitorul care renunță la succesiune este considerat că nu a fost niciodată moștenitor.

Rezultă că moștenitorul care renunță la o succesiune este lipsit de toate avantajele care ar fi reieșit din moștenire, însă este în același timp descărcat de orice obligație care ar fi decurs din calitatea sa de moștenitor dacă ar fi acceptat succesiunea. Așadar, titlul de moștenitor al renunțătorului este desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de această moștenire.

Este adevărat că legea prevede prin art.701 Cod civil, posibilitatea retractării renunțării, însă cu îndeplinirea a două cerințe imperative: să nu fi expirat termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală, termenul de prescripție de 6 luni curgând de la data deschiderii succesiunii, nu de la renunțare și moștenirea să nu fi fost acceptată între timp, de alți succesori ai defunctului.

Condițiile nu sunt îndeplinite în speță.

Deși în apel, au fost exhibate două certificate de moștenitor nr.2343/1987 și 1784/1993, în care de astă dată - apare ca moștenitor acceptant alături de, și actul de partaj voluntar încheiat între aceștia cu privire la un teren cuprins în titlul de proprietate, aceste acte nu prezintă relevanță, în sensul ca autorul apelantelor - să poată fi considerat moștenitor acceptant, întrucât aceste certificate de moștenitor au fost întocmite la un interval de 9 și respectiv 14 ani, cu mult peste termenul de exercitare al dreptului de opțiune succesorală, iar deja acceptase succesiunea autorilor, așa încât aceste acte depuse în apel nu pot avea efectul unei retractări la renunțare și nu pot produce efecte valabile în acest sens.

Prin urmare, autorul - este străin de succesiunea autorului, renunțarea neputând fi decât totală asupra întregii moșteniri și nu parțială, neputând privi doar o parte din moștenire.

Renunțarea este prin urmare un act juridic indivizibil deoarece succesibilul are dreptul să opteze între a renunța sau accepta moștenirea dar în întregul ei, nimeni neavând posibilitatea de a accepta o anumită parte din moștenire și de a renunța la altă parte.

Prin urmare, față de cele expuse, - nu mai putea culege moștenirea autorului și cu atât mai mult în această situație soția supraviețuitoare, nora autorului nu poate culege vreun drept din moștenire și nici apelantele în calitate de moștenitoare ale acesteia din urmă și ale lui -.

De reținut că prin testamentul autentificat sub nr.462/45/16.03.1960, a testat averea sa, incluzând terenul în litigiu fiului, arătând totodată ce i-a dat în timpul vieții și celuilalt fiu -. Că frații s-au înțeles și au respectat întocmai voința părintelui chiar dacă în certificatul de moștenitor - nu figura ca moștenitor testamentar, rezultă cu prisosință din atitudinea lui -, care în termenul de 6 luni de opțiune succesorală a dat declarație expresă de renunțare la succesiunea autorului,respectând înțelegerea facuta și voința acestuia din urma. Certificatele ulterioare încheiate la interval mare de timp privesc doar locurile de veci, iar cel din 1993 fost întocmit, având în vedere data apropiata de cea a titlului de proprietate emis,în considerarea acestuia din urmă.

În acest sens există prezumția că referitor la dobândirea terenului din titlul de proprietate nr. 841-14911/1993, frații s-au înțeles a-l dobândi împreună, fără însă a reveni asupra manifestării de voință anterior cu privire la averea arătată și modul de acceptare al succesiunilor, relativ la care problema a fost tranșată deja.

Aceasta a fost o înțelegere a celor doi frați, care s-a manifestat în sensul arătat.

Pentru aceste considerente nu se poate avea în vedere susținerea că - a fost repus în termenul de acceptare, Legea nr.10/2001 față de aceste aspecte reținute, neprevăzându-

Potrivit art.1169 Cod civil, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, și apelantele reclamante nu au reușit să facă dovada susținerilor lor în sensul exproprierii succesive, cu atât mai mult cu cât acest teren situat la nr.207 - lui nu a figurat ca fiind vreodată preluat de la -, ci chiar apelantele au recunoscut că acest teren a aparținut doar autorului, la a cărui succesiune - fiul a renunțat, fiind străin de succesiune.

Apelantele nu au, așadar, calitatea de persoane îndreptățite în sensul art.3 alin.1 lit.a coroborat cu art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001

Prin urmare, văzând cele arătate, instanța conform art.296 Cod pr. civilă va respinge apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamantele, cu domiciliul în C, str. - -,. 64,. 1,. 4, județul D și, cu domiciliul în C,.- - lui,. 27,. 1,. 12, județul D, împotriva sentinței civile nr. 95 de la 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, cu sediul în C, str. -, nr. 7, județul D, PRIMARUL MUNICIPIULUI

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Iulie 2009

Președinte,

- - - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.-

Tehn.6 ex/15.07.2009

Președinte:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tatiana Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Craiova