Speta Legea 10/2001. Decizia 225/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 225/
Ședința publică din 05 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul civil declarat de reclamanții, domiciliat în Lacului, sat, județul A, și, domiciliați în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.97 din data de 11 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâta -prin lichidator judiciar EXPERT, cu sediul în Pitești,-, județul A și intervenienții în nume propriu și, domiciliați în Pitești, strada - -, -.1,.A,.1, județul
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că dezbaterile în fond asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 29 octombrie 2008, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 24 august 2006, reclamanții, și, au chemat în judecată pe pârâta "" Pitești, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia nr.20/18 iulie 2006 și să fie obligată pârâta să le restituie în natură imobilul moară cu accesorii și teren în suprafață de 850. situat în comuna Lacului, județul A, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că imobilul moară cu accesorii și terenul aferent în suprafață de 850. situat în comuna Lacului, județul A, a fost dobândit de autorul lor, conform actului de vânzare-cumpărare din data de 09.04.1942. Acest imobil a fost naționalizat și trecut în proprietatea statului în anul 1948, conform extrasului emis de Arhivele Statului - Direcția Județeană
Au mai arătat reclamanții că au efectuat procedurile prevăzute de Legea nr.10/2001, completată și modificată prin Legea nr.247/2005, însă prin Decizia nr.20/18 iulie 2006 emisă de "" Pitești li s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului în litigiu, cu toate că acest imobil există în natură și se află în posesia pârâtei.
La data de 23.01.2008 reclamanții și-au completat acțiunea, solicitând și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.824/25.04.2001 încheiat între (în prezent decedat) și "" Pitești, pe motiv că acest contract nu a fost încheiat în formă autentică, astfel că nu întrunește condițiile de valabilitate ale unui act.
Reclamanții au mai susținut că, deși au notificat-o pe pârâtă, în cursul lunii februarie 2001, aceasta, fără să țină seama de notificarea primită, a înstrăinat imobilul numitului, cumpărător de rea-credință, deoarece cunoștea faptul că imobilul în litigiu era revendicat de moștenitorii fostului proprietar.
La data de 13.12.2006 și au formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând instanței că constate că sunt proprietarii imobilului revendicat de reclamanți, imobil denumit "Moară Lacului", compus din construcție și teren aferent în suprafață de 944,6.
În motivarea cererii intervenienții au arătat că imobilul mai sus identificat a fost cumpărat de autorul lor, de la "" Pitești conform contractului de vânzare-cumpărare nr.824/25.04.2001 și, având în vedere că se află în posesia imobilului nu pot uza de o acțiune în realizare, astfel că se impune constatarea existenței dreptului de proprietate, în temeiul art.111 Cod procedură civilă.
Au arătat intervenienții că interesul lor în formularea prezentei cereri constă în faptul că atât reclamanții, cât și alte persoane au formulat în temeiul Legii nr.10/2001 cereri de restituire în natură a imobilului în litigiu.
Prin încheierea din data de 23.01.2007 a fost admisă în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de și.
A fost atașat dosarul nr.5570/2001 al Tribunalului Argeș.
Prin sentința civilă nr.97 din 11 aprilie 2008, Tribunalul Argeșar espins acțiunea formulată de reclamanți, precum și cererea de intervenție în interes propriu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr.20/18.07.2006 a fost respinsă notificarea prin care reclamanții au solicitat restituirea în natură a imobilului Moară și teren de 850. situată în comuna Lacului, județul
S-a reținut că imobilul face parte din patrimoniul "" Pitești, iar pentru clarificarea situației activului revendicat reclamanții se pot adresa instituției publice implicate în privatizarea societății, respectiv
Din actul de vânzare-cumpărare și tabelul cu morile naționalizate (5-10), rezultă că imobilele moară și teren în suprafață de 850. au fost proprietatea lui, autorul reclamanților.
Instanța a reținut că aceste imobile au trecut în proprietatea statului prin naționalizare, în temeiul Legii nr.119/1948, capacitatea de măcinare a morii fiind de 20.000 kg/24 ore, iar, așa cum rezultă din tabelul cu morile naționalizate de la fila 5, în conformitate cu dispozițiile acestei legi, moara a fost preluată cu titlu valabil.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (55-66), la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, acțiunile statului la "" fuseseră transmise în întregime către acționarii privați, astfel că pârâta este o societate comercială cu capital integral privat.
Reclamanții au solicitat restituirea în natură a unui imobil preluat de stat cu titlu valabil și aflat în patrimoniul pârâtei "", societate comercială privatizată cu respectarea dispozițiilor legale, situație în care s-a reținut că sunt incidente dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001, republicată, adică persoanele îndreptățite au, în acest caz, dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
S-a mai reținut că prin sentința civilă nr.134/2003 a Tribunalului Argeș, definitivă prin decizia civilă nr.185/A/12.11.2003 a Curții de APEL PITEȘTI și irevocabilă prin decizia civilă nr.95/11.01.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat cu putere de lucru judecat că imobilul solicitat de reclamanți nu poate fi restituit în natură întrucât se încadrează în situația de excepție prevăzută de art.27 (actual 29) din Legea nr.10/2001.
Față de considerentele reținute, cât și din dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001, cererea reclamanților a fost privită ca neîntemeiată, fiind respinsă.
Cu privire la cererea reclamanților de anulare a contractului de vânzare-cumpărare nr.824/25.04.2001, încheiat între pârâtă și, autorul intervenienților în interes propriu, s-a constatat că dispozițiile Legii nr.10/2001 le conferă reclamanților dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent conform art.29, astfel că aceștia nu justifică interesul de a solicita anularea actului juridic de înstrăinarea imobilului în litigiu de către pârâtă cumpărătorului, nefiindu-le afectat dreptul lor de a primi despăgubiri de la stat prin încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare.
Față de aceste considerente, s-a constatat că nu se mai impune analizarea motivelor de nulitate invocate de reclamanți.
Referiror la cererea de intervenție în interes propriu formulată de și, s-a reținut că potrivit art.111 Cod procedură civilă, "partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului".
Calea acțiunii în constatare poate fi utilizată de către proprietarul care se află în posesia bunului, atunci când îi este necesară o hotărâre judecătorească, prin care să i se recunoască sau să i se consolideze dreptul în caz că-i este contestat.
În consecință, acțiunea în constatare poate fi formulată de proprietarul posesor, ceea ce nu este cazul în speța de față, deoarece intervenienții invocă în dovedirea dreptului lor de proprietate un înscris sub semnătură privată (contractul de vânzare-cumpărare nr.824/25.04.2001), știut fiind faptul că, potrivit dispozițiilor Legii nr.18/1991, dreptul de proprietate asupra terenurilor se transmite numai prin contract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică.
Acțiunea în constatare nu urmărește realizarea dreptului, ci numai constatarea existenței dreptului sau neexistenței dreptului pârâtului, însă, din modul cum este formulată cererea rezultă că scopul urmărit de intervenienți este acela de a-și constitui un titlu de proprietate.
Pentru considerentele arătate a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de și.
Împotriva sentinței civile nr.97 din data de 11 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat apel reclamanții, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, reclamanții susțin că hotărârea este greșită întrucât imobilul solicitat trebuia restituit în natură, deoarece a fost preluat abuziv și se afla în patrimoniul unei societăți comerciale la care statul era acționar.
Vânzarea acestui imobil către prin actul nr.824 din data de 25 aprilie 2001, apare ca o operațiune juridică efectuată cu încălcarea prevederilor legale și în scopul de a eluda dispozițiile Legii nr.10/2001.
Deși instanța de fond motivează că dispozițiile Legii nr.10/2001 conferă reclamanților dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, acestea nu le sunt acordate.
Așa fiind, în contextul celor de mai sus se solicită admiterea apelului, în sensul admiterii acțiunii și respingerea cererii de intervenție.
Examinând criticile formulate, se constată că nu sunt întemeiate, iar apelul nu este fondat.
În ce privește solicitarea reclamanților ca imobilul să le fie restituit în natură, această chestiune a fost tranșată irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr.95 din data de 11 ianuarie 2007.
Conform deciziei sus amintite s-a statuat că imobilul a fost preluat de stat cu titlu valabil, iar valabilitatea titlului statului face incidente dispozițiile art.27 (1) - devenit art.29 - din Legea nr.10/2001, potrivit cu care "pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate, cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent". Urmează a fi reținut de asemenea că privatizarea s-a finalizat anterior datei de 14 februarie 2001, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.10/2001. Chiar dacă nu se poate vorbi de o excepție de autoritate de lucru judecat, tot instanța supremă a stabilit că ordinea juridică și stabilitatea raporturilor civile dintr-o societate impun ca împrejurările stabilite prin judecată să nu mai poată fi puse ulterior în discuție.
În ce privește solicitarea reclamanților de a le fi acordate măsuri reparatorii prin echivalent, aceștia nu au formulat o astfel de cerere, nici prin notificare și niciodată în cursul procesului, ori, potrivit dispozițiilor art.294 (1) Cod procedură civilă, în apel "nu se pot face alte cereri noi".
Pentru toate considerentele arătate mai sus se apreciază că hotărârea pronunțată de tribunal este legală și temeinică, așa încât apelul se privește a fi nefondat și pe cale de consecință, în baza art.296 Cod procedură civilă, va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții, domiciliat în Lacului, sat, județul A, și, domiciliați în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.97 din 11 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâta "" Pitești prin lichidator judiciar EXPERT, cu sediul în Pitești,-, județul A și intervenienții în nume propriu și, domiciliați în Pitești, strada - -, -.1,.A,.1, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
8 ex./28.11.2008
Jud.fond:
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Florina Andrei