Speta Legea 10/2001. Decizia 239/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 239/
Ședința publică din 27 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor civile formulate de:
1) apelanții reclamanți, domiciliat în B,-, sector 6, C, domiciliată în B, B-dul. T nr. 85, -. A, etaj 10,. 63, sector 6, domiciliată în B,-,. 202,. 7, județ B, domiciliat în B,-, sector 6, domiciliată în B,-,. C,. 11, sector 3, domiciliată în Otopeni,-, județ I, -, domiciliată în B,-, -. 2,. 26, sector 3 și, domiciliat în B,-, -B,. C, etaj 2,. 50, sector 3, toți cu sediul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocatură " " în B, str. - - br. 41,. 2, sector 1 și
2) apelantul-pârât ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în Sud,-, județ C -
împotriva sentinței civile nr. 150 din 19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- (nr. format vechi 4758/2006), având ca obiect contestație în temeiul Legii 10/2001.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul disp. art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 20.10.2008, respectiv 27.10.2008, dată la care a pronunțat următoare decizie civilă:
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Reclamanții, C, -, au chemat în judecată Orașul prin Primar pentru ca în contradictoriu cu acesta și prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea dispoziției nr. 415/19.10.2006 emisă de Primarul Orașului; obligarea persoanei la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 300 mp, lot 163 și construcție; obligarea pârâtului la plata unor daune cominatorii de 200 lei/zi de întârziere, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții învederează faptul că, prin notificarea nr. 453/10.08.2001a BEJ, au solicitat restituirea în natură a imobilului compus din construcție și teren în suprafață de 300 mp, parcela 163,.
Prin dispoziția contestată s-a respins notificarea, pe considerentul că nu se face dovada calității dreptului de proprietate.
Reclamanții au mai arătat, că autorii lor au cumpărat în anul 1927 un teren în suprafață de 300 mp și ulterior au construit "" redenumită " " pe care au stăpânit-o până în anul 1950 când a fost naționalizată prin Decretul 92/1950.
S-a susținut faptul că, prin actele depuse la dosar, s-a demonstrat calitatea de proprietari a autorilor pentru imobilul din litigiu.
Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr. 150/19.02.2008 a admis în parte contestația formulată de reclamanți, a anulat dispoziția nr. 415/2006 emisă de Primarul Orașului.
A fost obligat pârâtul să emită o dispoziție de restituire în favoarea reclamanților pentru suprafața de teren de 300 mp situată în,- cu următoarele vecinătăți: la - stradă - 15, la - lot 164 - 20, la - lot 177 și la - lot 162, patrulater 1,2,3,4 conform expertizei.
S-a respins cererea de emitere a unei dispoziții de restituirea construcției, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea de obligare la plata unor daune cominatorii, ca inadmisibilă.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că, Primarul Orașului în mod greșit a respins notificarea reclamanților.
Acesta trebuia să emită o dispoziție de restituire în favoarea reclamanților pentru suprafața de teren de 300 mp situată în, str. - nr. 14. Referitor la construcție, s-a apreciat că reanalizarea cererii nu mai este posibilă, întrucât soluția de respingere, prin expirarea termenului de atacare în justiție a căpătat un caracter definitiv ce trebuie respectat inclusiv de părți.
Împotriva acestei hotărârii au declarat apel, C, -, și Orașul prin Primar.
1. În recursul declarat, apelantele reclamante învederează instanței
faptul că, în mod greșit s-a respins cererea de restituire a construcției, întrucât nu se găsește în patrimoniul Orașului.
Nu există nici un înscris din care să rezulte că " " a intrat în patrimoniul 2000 Orașul prin Primar niciodată nu a precizat că această construcție aparține unui terț.
S-a demonstrat că atât construcția, cât și terenul ce formează lotul 163 din parcela situat pe str. - nr. 14 din Sud, județul Caf ost preluată abuziv. Orice înstrăinare făcută după primirea notificării de către instituția deținătoare a bunului este lovită de nulitate absolută.
În mod greșit nu s-au acordat daune cominatorii întrucât acestea reprezintă un mijloc de constrângere pentru debitor, o sancțiune precuniară ce se aplică de instanțele de judecată în vederea asigurării unei obligații de a face cum este cazul în speța de față. Au trecut 6 ani din momentul depunerii notificării și până s-a primit răspunsul, iar lipsa calității de proprietar a fost apreciată greșit. Aceste daune cominatorii reprezintă o modalitate de a-și respecta obligațiile pârâtul Orașul prin Primar într-un timp rezonabil.
2. Orașul prin Primar în motivele de apel învederează
instanței, în legătură cu hotărârea instanței de fond, faptul că aceasta este nelegală, întrucât s-a dispus cu referire la o persoană care nu se află parte în proces. Singurul pârât este Orașul prin Primar, persoană juridică care nu are atribuții deliberative conform legii 10/2001, dar care este obligat să emită dispoziții în temeiul Legii 10/2001. Primarul Orașului nu este parte în acest proces și prin urmare hotărârea nu îi este opozabilă. El a dispus numai cu privire la teren, nu și la construcția care face parte din patrimoniul lui 2000 În cadrul acestui proces nu se poate face restituirea construcției, în raport de notificarea formulată. Dacă construcția ar ocupa în întregime terenul apelanților reclamanți, acest bun ar fi în imposibilitate de cules.
Examinând criticile formulate Curtea reține următoarele:
1.Referitor la recursul apelanților reclamanți
Imobilul în litigiu a fost dobândit de autorul reclamantelor,
în perioada 1940-1950, fiind înregistrat în matricolele fiscale ale Orașului (matricolele 288/1940 și 1250/1942-1950) ca proprietar al imobilului compus din construcția " ", fostă "" și teren în suprafață de 300 mp din parcela.
Cu privire la loturile de teren 162 și 163, ele au fost naționalizate în baza 92/50, poziția 634 din anexa II. Ulterior pe suprafața de teren nr. 163 s-a construit " ".
reprezintă o preluare fără titlu valabil de către Statul Român. Aceasta cu atât mai mult cu cât antecesorul reclamanților nu a fost un exploatator de locuințe în sensul Decretului 92/1950.
Potrivit art. 1 raportat la art. 2 lit. a) din legea 10/2001, în sensul prezentei legi, prin imobile preluate abuziv se înțeleg imobilele naționalizate prin decretul 92/1950, situație în care și în speța de față a avut loc o preluare abuzivă a bunului în litigiu.
Instanța de fond a reținut în mod corect faptul că s-a demonstrat titlul de proprietate al autorului cu privire la întreg imobilul și de asemenea în mod corect s-a demonstrat de aceleași părți și calitatea de persoane îndreptățite.
Imobilul în litigiu a fost solicitat a se restitui primăriei Orașului prin notificarea 1452/10.08.2001 la BEJ.
Răspunsul Primarului a fost dat prin dispoziția nr. 415/19.10.2006 prin care se respinge notificarea cu motivarea că nu s-a depus titlul de proprietate, deci după 6 ani.
Legea 10/2001 are un profund caracter reparatoriu, legiuitorul urmărind să înlăture prejudiciile suferite de proprietar pentru abuzurile săvârșite de stat, iar termenul de 60 de zile este imperativ, iar nu unul de recomandare.
Pentru a evita prelungirea în mod culpabil a pasivității persoanei notificate, apelanții reclamanții aveau posibilitatea să formuleze după expirarea acestui termen, acțiune prin care să oblige unitatea deținătoare să analizeze notificarea cu privire la bunul revendicat, ori acest lucru nu l-au făcut decât în 21 decembrie 2006, după primirea răspunsului din partea Primarului.
Probele administrate în cauza de față au demonstrat că terenul care formează lotul 163 din parcelarea se află în administrarea Primăriei Orașului, este liber și nu face obiectul vreunui contract de concesiune, și prin urmare instanța de fond l-a restituit corect (expertiza. scu, pag. 123-125).
Mai rezultă din raportul de expertiză, că pe teren sunt depozitate două barăci volante tip "Bufet". Nu s-a demonstrat că aceste construcții sunt ridicate cu autorizație și cine este proprietarul acestor construcții. Indiferent de situație ele vor face obiectul viitor a unor probleme ce se vor rezolva între proprietarii terenului și cei care au ridicat aceste construcții.
În legătură cu construcția - " " - aceasta face parte din patrimoniul " 2000, în prezent fiind nefolosită.
Apelanții reclamanți au cunoscut acest lucru încă din momentul în care au început demersurile pentru restituire, întrucât au notificat " " 2000 prin notificarea nr. 1453/10.08.2001 pentru restituirea terenului de 300 mp și construcția privind " ", pentru a fi restituită, notificare respinsă cu motivarea că terenul nu aparține lui " 2000" fiind proprietatea Orașului, iar construcția face obiectul contractului de locație de gestiune nr. 5358/23.04.1993 încheiat cu ""
În această situație existând o dispoziție de respingere a notificării din partea " 2000" pentru construcție, apelanții reclamanți aveau posibilitatea ca în momentul introducerii acțiunii să cheme în judecată în calitate de pârât și această societate, alături de primarul Orașului, pentru ca instanța să fie investită corect și să poată să se pronunțe corect cu privire la obiectul cererii.
Instanța de fond a înlăturat în mod corect apărarea reclamanților apelanți, în sensul că au investit Primarul cu soluționarea cererii, iar acesta avea obligația să disjungă o parte din notificare, respectiv pentru construcție pentru a fi rezolvată de persoana juridică în patrimoniul căreia se află construcția.
Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, ar fi însemnat că, persoana juridică deținătoare a construcției să se pronunțe de două ori pentru același lucru. " 2000" respingând notificarea nr. 1453/2001 și-a exprimat punctul de vedere, însă apelanții reclamanți au pierdut termenul de atacare a acestui act, printr-un raționament greșit, pentru construcție.
Așa cum am arătat mai sus, apelanții reclamanți, puteau acționa în judecată Primarul Orașului sau orice altă persoană pe care au notificat-o, după expirarea termenului de 60 de zile, însă au acționat tocmai la sfârșitul anului 2006 și prin urmare cererea cu privire la daunele cominatorii a fost respinsă corect.
Față de considerentele expuse apelul este nefundat urmând a fi respins.
2.Referitor la apelul declarat de Orașul prin Primar.
Art. 20 din Legea 10/2001 prevede că restituirea în natură se va face de către unitatea care a deținut imobilul solicitat. Prin unitate deținătoare se înțelege orice persoană juridică de drept public sau de drept privat creată de stat, sau după caz de autoritățile administrației publice centrale ori locale, care dețin cu orice titlu imobilele preluate în mod abuziv în condițiile prevăzute de art. 2 din Legea 10/01.
Potrivit art. 20 (3) din Legea 10/2001, în cazul primăriilor restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivată a primarilor".
Potrivit art. 67 alin. 1 din Legea 215/2001 privind administrația publică "primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție".
Deci, Orașul este reprezentat de Primar care îndeplinește actele procedurale în numele și în interesul altei persoane care este parte în procesul civil. Dispoziția nr. 415/2006 a fost dată de Primarul Orașului în baza Legii 10/2001, iar acțiunea în justiție a fost deschisă și s-a îndreptat de persoanele nemulțumite de soluția adoptată, împotriva primarului care a emis actul și care reprezintă în temeiul legii, comuna, orașul și municipiul atât în faza procedurii administrative instituită de Legea 10/2001, cât și ulterior în justiție, legiuitorul neînțelegând, sub aspectul reprezentării unităților administrativ-teritoriale, să facă vreo deosebire între faza obligatorie a procedurii administrative și cea judiciară.
În raport de considerentele arătate mai sus, apelul este nefundat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile formulate de apelanții reclamanți și intimați, domiciliat în B,-, sector 6, C, domiciliată în B, B-dul. T nr. 85, -. A, etaj 10,. 63, sector 6, domiciliată în B,-,. 202,. 7, județ B, domiciliat în B,-, sector 6, domiciliată în B,-,. C,. 11, sector 3, domiciliată în Otopeni,-, județ I, -, domiciliată în B,-, -. 2,. 26, sector 3 și, domiciliat în B,-, -B,. C, etaj 2,. 50, sector 3, toți cu sediul procesual ales la sediul Cabinetului de Avocatură " " în B, str. - - br. 41,. 2, sector 1 și apelantul pârât și intimat ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în Sud,-, județ C - împotriva sentinței civile nr. 150 din 19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- (nr. format vechi 4758/2006), ca nefondate.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Red.jud.dec.-/31.10.2008
Tehnored.gref../ 11 ex./04.11.2008
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon
