Speta Legea 10/2001. Decizia 239/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 239/A/2008
Ședința publică din 26 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Denisa Livia Băldean
JUDECĂTOR: --- --președintele secției
GREFIER: - -
S-a luat în examinare-pentru pronunțare- apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 188 din 8 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- privind și pe pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, MUNICIPIUL C-N PRIN PRIMAR, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 10/2001.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 19 septembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 26 septembrie 2008.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.188 din 8 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor invocate de acest pârât și în consecință:
S-a respins plângerea formulată de reclamanta în contradictoriu cu STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C-N;
S-a respins plângerea formulată de reclamanta împotriva Primarului Municipiului C-N,;
Totodată, s-a respins cererea pârâtelor și de obligare a reclamantei la cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin dispoziția 1411 din 1 7 ianuarie 2007 emisă de Primarul Mun. C-N s-a propus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor, și pentru imobilul expropriat de la și.
S-a avut în vedere că reclamanta și pârâtele sunt urmașele lui și, cei de la care a fost expropriat prin Decretul de expropriere nr. 109/1980, un imobil teren și construcții, care au fost demolate, terenul fiind în prezent într-o zonă sistematizată. De asemenea s-au avut în vedere actele de stare civilă depuse la dosar.
În motivarea cererii privitoare la acest capăt de cerere reclamanta a arătat că doar ea este singura îndreptățită la măsuri reparatorii întrucât este singura care a formulat notificarea nr.1073 din 30.07.2001.
Reclamanta a afirmat că a învederat în cuprinsul notificării numele celorlalte două pârâte, surori ale sale, doar spre informare. Simpla mențiune a numelui acestora cu echivalarea formulării unei cereri de restituire apare ca forțată, și contrară legii.
Tribunalul a reținut că analiza cererii înregistrate sub numărul 1073 din 30.07.2001 precum și a actelor comunicate de către emitentul dispoziției duc la concluzia că în cauză a existat un mandat acordat reclamantei de către cele două surori.
În primul rând la această concluzie se poate ajunge din modul de formulare a notificării, reclamanta redactând cererea folosind tot timpul pluralul "subsemnatele", "solicităm despăgubiri". "certificate de naștere". "certificate de căsătorie". Această cerere nu este semnată de nici una din părți astfel încât acest element să constituie o dovadă că doar una din părți și-a manifestat expres intenția nu și celelalte.
Contractul de mandat este un contract consensual, forma scrisă fiind cerută doarad probaționem. Mandatul poate fi tacit, așa cum rezultă din prevederile art. 1533 Cod Civil, iar primirea mandatului în această situație se dovedește cu executarea lui din partea mandatarului.
S-a reținut că susținerea reclamantei referitoare la forma autentică nu are relevanță în cauză. Dovada executării mandatului din partea reclamantei rezultă și dintr-un alt script emis de către reclamantă. Astfel prin adresa înregistrată sub nr. 33176 din 13 mai 2003 Primăriei C-N întocmită și semnată de către reclamantă( fila 80), ca urmare a unei notificări, trimisă de către Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 acesteia( fila 79), aduce la cunoștință comisiei că la decesul părinților nu s-a făcut succesiunea deoarece nu existau bunuri, învederând că este în imposibilitate legală de obține actele până la data de 14.05.2003 deoarece sora sa, este plecată în Canada din 7.04.2003 până în luna septembrie. În continuare reclamanta arată:" mă oblig la întoarcerea ei să-l fac și să-l depun la dosar". S-a reținut că actele care o priveau personal au fost depuse prompt.De asemenea,reclamanta nu a contestat în nici un fel veridicitatea acestui act care emană de la ea, scriptul respectiv dovedind cu prisosință și îndestulător că a existat un mandat prin care cele două pârâte au mandatat-o pe reclamantă să formuleze notificarea și în numele lor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile nr.188/08.04.2008 în sensul admiterii plângerii formulată și precizată în fața instanței de fond.
În motivarea apelului arată că hotărârea instanței este nelegală și netemeinică prin aceea că mandatul tacit nu a existat în fapt, reclamanta formulând notificarea nr.1073/2001 în nume propriu și astfel este singura care poate beneficia de măsuri reparatorii în baza Legii nr.10/2001 în calitate de persoană îndreptățită.
Arată că instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a hotărât că au calitatea de persoane îndreptățite și pârâtele și în virtutea mandatului tacit existent între părți.
Susține că din interpretarea prevederilor legale în materie rezultă că folosirea mandatului fără reprezentare în procedura de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu este posibilă întrucât îndreptățirea la măsuri reparatorii este analizată în raport de persoana care a formulat notificare. Totuși, existența unui mandat tacit este posibil în materia Legii nr.10/2001 dacă acest mandat se deduce din mai multe împrejurări de fapt care fac neîndoielnică intenția părților de împuternicire.
Consideră că în mod greșit instanța de fond reține că din analiza notificării nr.1073/2001, rezultă că în cauză a existat un mandat tacit acordat reclamantei de către cele două surori, arătând că în baza dispozițiilor art.1533 civ. mandatul poate fi și tacit.
Arată că în prezenta cauză nu există împrejurări de fapt din care să rezulte existența mandatului tacit reținut de către instanța de fond, notificarea nr.1073/ 30.07.2001 fiind formulată în nume propriu,întrucât este singura care a semnat notificarea și de aceea nu a depus actele civile ale surorilor ei. Notificarea nr.1073/30.07.2001 este scrisă de către reclamantă, exprimând voința sa, astfel că apare ca injustă situația în care simpla mențiune a numelor celor două surori este echivalată de către instanța de fond cu un mandat tacit, deci cu formularea unei cereri de restituire și de către cele două pârâte; acestea nu se pot prevala de simpla menționare a numelor acestora în notificarea nr.1073/2001, formulată de reclamantă pentru a cere să se constate că și acestea au formulat în termen cerere de restituire.
Mai arată că simpla mențiune a verbelor la plural nu poate echivala cu un mandat tacit,ori cu repunerea de drept a acestora în termenul de acceptare a succesiunii.
În același timp,arată că buna-credință a reclamantei,de informare a faptului că și cele două surori ale ei ar putea pretinde măsuri reparatorii (rămânând la latitudinea acestora manifestarea de voință în acest sens), echivalează în oglinda sentinței pronunțate de instanța de fond, cu reaua-credință a surorilor sale, care profită de menționarea numelor acestora în notificarea reclamantei, solicitând a beneficia de măsuri reparatorii, deși în tot acest timp nu au urmat procedura prevăzută de lege, rămânând în pasivitate. Consideră că efectele juridice ale formulării unei notificări nu se pot naște în favoarea unor persoane care au rămas în pasivitate, în detrimentul persoanelor care au urmat procedura prevăzută de lege.
Pârâții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea apelului (11, 36-40).
Examinând hotărârea atacată și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr.1071 din 30.07.2001, înregistrată la Ex.Jud., reclamanta a solicitat, în calitate de fost proprietar al imobilului situat în C-N-, despăgubiri în baza Legii nr.10/2001, menționând că a încasat despăgubiri în sumă de 38.841 lei, iar prin notificarea nr.1073 din 30.07.2001 înregistrată la același birou, reclamanta, și, în calitate de fiice ale def. și, au solicitat despăgubiri în baza Legii nr.10/2001 pentru imobilul situat în C-N-, cu precizarea că s-au încasat despăgubiri de 58.091 lei.
Soluționând notificările depuse, prin Dispoziția nr.1411 din 17. ian.2007 emisă de Primarul municipiului C-N s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale în favoarea reclamantei, pentru imobilul expropriat de la aceasta, situat în- și în favoarea tuturor revendicatorilor, respectiv reclamanta, și pentru imobilul expropriat de la și, situat la aceeași adresă.
La soluționarea notificărilor s-a avut în vedere faptul că reclamanta și pârâtele sunt moștenitoarele soților, de la care a fost expropriat un imobil, construcția fiind demolată, iar terenul se află într-o zonă sistematizată.
Reclamanta a susținut, în esență, că este singura îndreptățită la măsuri reparatorii întrucât este singura care a formulat notificare, negând existența unui mandat tacit acordat de surorile sale, astfel cum s-a reținut de către prima instanță.
Observă, însă, Curtea că existența mandatului tacit este evidentă, mandatul fiind executat și confirmat de cele trei succesoare, inclusiv de reclamantă, care le-a menționat și pe surorile sale în notificarea nr.1073 din 30.07.2001.
Mai mult, faptul că una dintre surori se afla în Canada la data depunerii notificării reprezintă încă un indiciu pentru existența mandatului. Astfel, prin cererea depusă la data de 13 mai 2003, însăși reclamanta arată că este în imposibilitate să depună acte care să ateste calitatea de moștenitor deoarece sora sa, este plecată în Canada din 7 aprilie 2003 până în luna septembrie 2003, obligându-se totodată ca la întoarcerea acesteia să depună actul solicitat la dosar (80, fond).
O analiză comparativă a celor două notificări, respectiv a notificărilor nr.1071 și 1073 relevă faptul că în timp ce prin notificarea nr.1071 (fila 18,fond), reclamanta a menționat doar numele său folosind expresiile "solicit" și "anexez", în cea de-a doua notificare se menționează că notificarea este formulată de "subsemnatele", fiind menționate numele celor trei surori, cu precizarea calității lor, respectiv "în calitate de fiice".
De asemenea, în opisul actelor anexate depus la dosarul comisiei (fila 43), se menționează, între altele, certificat de naștere, certificat de naștere, certificat de căsătorie cu și certificat de căsătorie cu, fiind astfel evident că demersurile au fost făcute pentru toate cele trei surori.
Trebuie, de asemenea, precizat că nici una dintre notificări nu este semnată și în această situație nu s-ar putea susține că doar una dintre părți a formulat notificare.
Toate aceste împrejurări de fapt conduc la concluzia că a existat un mandat tacit acordat reclamantei de cele două pârâte, astfel că susținerea reclamantei apelante în sensul că doar ea a formulat notificare, în timp ce pârâtele ar fi rămas în pasivitate este neîntemeiată.
Față de cele expuse, apelul reclamantei va fi respins ca nefondat, conform art.282, 296.proc.civ.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 proc.civ. apelanta va fi obligată să plătească intimatelor și suma de 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial justificat cu împuternicirea avocațială și chitanța depuse la dosar (20-21 apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 188 din 8 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita apelantă să plătească intimatelor și suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- - - -
Red.AR
Dact./8ex.
07.10.2008
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Livia Băldean