Speta Legea 10/2001. Decizia 239/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.239/
Ședința publică din 17 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 3: Florinița
Grefier:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, în complet de divergență, apelurile civile declarate de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în P,-, județul A, de intervenienta în interesul Primarului ASOCIAȚIA DE proprietari NR.41 PETROL, cu sediul în P, strada -, -.B, județul A, și de intervenienții în nume propriu, domiciliat în P, strada -, - -, județul A, domiciliat în P,-, -.B,.11, județul A, domiciliat în P,-, -.B,.6, județul, domiciliată în P,strada -, -.B,.3, județul A, domiciliat în P,-, -.A,.1, județul, P,-, -.A,.5, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.1, județul A, domiciliată în P,-, -.B,.5, județul, domiciliat în P,-, -.C,.7, județul A, domiciliat în P,strada -, nr.12,.5, județul, domiciliat în P,-, -.C,.6, județul, domiciliat în P,-,.6, județul A, domiciliată în P,-,.10, județul A, domiciliat în P, strada -, -.A,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.5-6, județul, G, domiciliat în P, strada -, -.A,.1, județul, A, domiciliat în P, strada -, -.A,.2, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.9, județul, G, domiciliat în P, strada -, -.A,.4, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.1, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.9, județul, LACEA, domiciliat în P, strada -, -.B,.4, județul A și, domiciliat în P, strada -, -.A,.6, județul, împotriva sentinței civile nr.143 din 04 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, precum și cererea de intervenție accesorie formulată de INSPECTORATUL SCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în P, Bulevardul, nr.4-6, județul A, intimată find reclamanta, domiciliată în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic, pentru apelantul-pârât Primarul Municipiului P, apelanții-intervenienți în nume propriu, G, și asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 22 octombrie 2007, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Cabinet individual, care răspunde și pentru apelanta-intervenientă Asociația de Proprietari nr.41 petrol și pentru apelanții-intervenienți în nume propriu lipsă, A, G, G, și avocat, pentru intimata-reclamantă lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr.172 din 72 septembrie 2007, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România-Cabinet individual, lipsă fiind intervenientul în interesul pârâtului Primarul Municipiului P, Inspectoratul Școlar Județean
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că prezenta cauză a fost repusă pe rol pentru a se judeca în complet de divergență asupra interesului intervenienților și a modalității de despăgubire pentru terenurile expropriate
Curtea pune în discuția părților problema divergentă ivită cu privire la cererile de intervenție formulate în prezenta cauză, respectiv următoare chestiune:
- problema justificării unui interes legal în promovarea cererilor de intervenție, în raport de modalitățile de reparare prevăzute de Legea nr.10/2001, modificată, urmând ca părțile să pună concluzii și asupra fondului cauzei.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-
intervenienți, apreciază că aceștia au interes în promovarea cererilor de intervenție, întrucât pe o parte din terenul în litigiu au edificate garaje, iar acest teren este afectat de detalii de sistematizare și deci nu poate fi restituit în natură. Edificarea garajelor s-a făcut în mod legal, existând încheiate contracte de închiriere. Terenul, pe care se află amplasate garajele, în subteran este afectat de detalii de sistematizare, iar în situația în care acesta ar fi retrocedat ar fi împiedicat accesul la aceste conducte.
Curtea pune în vedere apărătorului apelanților-intervenienți să facă referire și la situația actuală a contractelor, respectiv dacă acele contracte de locațiune au expirat.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-
intervenienți, învederează faptul că acele contracte de locațiune au fost prelungite până în anul 2011, contracte în baza cărora apelanții-intervenienți plătesc chirie pentru terenul pe care se află amplasate garajele.
Pe fond, solicită admiterea apelului, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.10/2001, terenul neputând fi restituit în natură, acesta fiind afectat de detalii de sistematizare și de investiții legal aprobate, respectiv de magistrale de apă, gaz, de terenul de sport aflat în administrarea Liceului, etc.
De asemenea, precizează că intimata-reclamantă, prin autorul său, a primit în natură o parte din teren, iar pentru suprafața de 1756 a primit despăgubiri.
În situația în care terenul ar fi retrocedat în natură, zona respectivă ar fi nefuncțională, în sensul că nu se va mai avea acces la acele magistrale, care nici nu pot fi deviate.
În baza disp.art.138 Cod procedură civilă, solicită efectuarea unei cercetări la fața locului pentru ca instanța să se lămurească cu privire la situația de fapt.
Curtea pune în vedere părților să face referiri și cu privire la cererea formulată de apărătorul apelanților-intervenienți, privind efectuarea unei cercetări la fața locului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelantul-pârât Primarul Municipiului P, apreciază că intervenienții au interes în formularea cererilor de intervenție, acestea având ca temei un drept de proprietate asupra unor construcții. De asemenea, apreciază că și cererea formulată de apărătorul apelanților-intervenienți, privind efectuarea unei cercetări la fața locului este admisibilă, fiind utilă și pertinentă soluționării cauzei, chiar și cu privire la interesul intervenienților.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, apreciază că proba cu cercetare la fața locului, solicitată de apărătorul apelanților-intervenienți, este inutilă, față de rapoartele de expertiză efectuate în cauză, și aceasta nu se mai impune a fi administrată în acest stadiu procesual, fiind făcute suficiente probe în cauza de față.
Cu privire la interesul intervenienților, precizează că această chestiune a fost invocată și de intimata-reclamantă prin întâmpinarea formulată și depusă la dosar (426), în sensul că intervenienții în interes propriu nu au calitate procesuală. Intervenienții au interes în păstrarea garajelor edificate pe terenul în litigiu, însă acest interes este un interes nelegitim, nefiind protejat de lege, deci din punct de vedere legal aceștia nu au interes.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelantul-pârât Primarul Municipiului P, pe fond, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și pe cale de consecință respingerea contestației, întrucât în mod greșit s-a admis restituirea în natură a terenului, deoarece acesta, în totalitatea sa, este afectat de detalii de sistematizare și de construcții, neputând fi restituit în natură.
Avocat, având cuvântul pentru apelanții-intervenienți, solicită admiterea apelurilor așa cum au fost formulate, desființarea sentinței și pe fond respingerea contestației, întrucât terenul nu poate fi restituit în natură, fiind afectat de detalii de sistematizare.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-relamantă, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, pentru motivele invocate la termenul de judecată din data de 20.10.2008. Din actele existente la dosar (103) rezultă că autorul intimatei-reclamante nu a primit teren în schimbul celui expropriat, dimpotrivă există dovadă că a refuzat terenul din și a refuzat să primească și despăgubirile bănești modice oferite, precum și faptul că terenul în litigiu nu este cuprins în domeniul public al Municipiului Solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Deliberând, în complet legal constituit din 3 judecători, asupra celor două puncte rămase în divergență și anume:
- interesul intervenienților în nume propriu de a formula o astfel
de cerere în raport de cadrul procesual stabilit de legea specială în materie, Legea nr.10/2001 modificată;
-modalitatea de stabilire a măsurilor reparatorii în raport de modul
concret în care reclamantul a fost despăgubit sau nu la momentul exproprierii;
Constată că părerile judecătorilor inițial investiți s-au unit într-o singură părere, în sensul că intervenienții nu justifică interesul, iar pentru terenul expropriat autorului reclamantei, acesta nu a primit o justă și prealabilă despăgubire, prin urmare fondul cauzei va fi soluționat în continuare de completul inițial investit.
CURTEA,
Asupra apelurilor civile de față:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr-, reclamanta în contradictoriu cu Primarul Municipiului P în calitate de reprezentant al Municipiului Pas olicitat anularea dispoziției nr.48/16.01.2006 și restituirea în natură a terenului situat în P, str.- -, jud.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că autorul său, decedat la data de 29.09.2002, a deținut în proprietate suprafața de 12.100 mp. teren în municipiul P, str. - -, teren din care i-a fost expropriată suprafața de 10.930 mp.
În baza Legii nr.18/1991 autorului reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 4.300 mp. rămânând în proprietatea statului suprafața de 5.400 mp. suprafață ce a făcut obiectul notificării emise în baza Legii nr.10/2001.
În dezvoltarea considerentelor acțiunii reclamanta mai arată că este posibilă restituirea în natură a unui teren în suprafață de 2.300 mp. fiind vorba de un teren liber sau ocupat de construcții edificate fără autorizație.
Reclamanta a depus la dosar dispoziția nr.48/2006, planul de situație, actele primare de proprietate, decretul de expropriere, acte de stare civilă.
Pârâtul a formulat și depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației formulate, arătând că preluarea terenului s-a făcut cu titlu, motiv pentru care nu se impune restituirea în natură întrucât dispozițiile art.9, 10 din Legea 19/2001 privesc situația preluării abuzive.
Lucrările pentru care s-a dispus exproprierea au fost realizate, fiind edificate blocuri cu zone funcționale și terenul de sport al Liceului.
De asemenea, pârâtul a menționat că pentru suprafața expropriată s-a primit în anul 1958 teren echivalent ca despăgubire.
La data de 05.07.2006, Asociația de Proprietari nr.41 - Petrol a depus cerere de intervenție în interesul primarului solicitând respingerea acțiunii, întrucât reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate, iar pentru terenul preluat autorul reclamantei a fost despăgubit de către de
Intervenienta a arătat în acest sens că lui i-a fost expropriată suprafața de 1.756 mp. pentru care în anul 1958 fost despăgubit cu suma de 90 lei/mp. iar potrivit decretului nr.372/1955 s-a expropriat și s-a trecut în proprietatea statului terenului în suprafață de 8.525 mp. și atribuit autorului reclamantei în proprietate un teren corespunzător aflat în folosința Comitetului Executiv al Statului Popular al Orașului P.
Terenul expropriat este cel pe care s-au construit blocurile, iar autorul reclamantei a primit despăgubiri, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.2 lit.h din Legea nr.10/2001.
De asemenea, intervenienta a invocat faptul că garajele au fost construite în deplină legalitate fiind emise autorizații de construcții, nefiind vorba de construcții provizorii, pe terenul revendicat găsindu-se conducte de gaze și apă care alimentează toate blocurile din zonă precum și stâlpi de înaltă tensiune și un transformator.
La aceeași dată s-a depus la dosarul cauzei cerere de intervenție în nume propriu de către proprietarii garajelor amplasate pe terenul în litigiu prin care s-a solicitat respingerea acțiunii pentru aceleași considerente invocate și de către intervenienta în interesul primarului.
La termenul din 23.10.2006 cele două cereri de intervenție au fost admise în principiu intervenienta depunând la dosarul cauzei și întâmpinări prin care solicită respingerea acțiunii reluând motivele invocate în cererile de intervenție.
De asemenea, intervenienții au depus la dosarul cauzei și autorizații pentru construire boxe, garaje din 13.06.1990, contractul de închiriere, autorizație executare lucrări nr.35/5.06.1982.
În cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică de specialitate, completată ulterior, potrivit obiecțiunii formulate de apărătorul reclamantei.
Prin sentința civilă nr.143 din 4 mai 2008, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis contestația formulată de reclamantă, a anulat, în parte, dispoziția nr.48/16.01.2006 emisă de Primarul Municipiului P și a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului în suprafață de 2.855 mp. teren identificat în raportul de expertiză completare ing. cu punctele1,2,3,5,7,8,9, schița anexă, situat în municipiul
A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu, precum și cererea de intervenție în interesul Primarului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, potrivit celor 3 acte de vânzare-cumpărare autentificate aflate la filele 8-13, bunicul reclamantei, a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 12.100 mp. teren transmis prin moștenire autorului reclamantei, lui, din care în prezent reclamanta, în calitate moștenitoare, mai deține doar suprafața de 1.270 mp.
Diferența de 10.830 mp. a făcut obiectul unor exproprieri succesive potrivit Decretului nr.372/1955 și a Decretului nr.557/1958, exproprieri pentru care autorul reclamantei nu a primit un alt teren în schimb, fapt reținut chiar de către pârât în dispoziția nr.48/2006.
Chiar dacă intervenienții susțin că autorul reclamantei a primit teren în schimb, în cauză nu s-a produs nici o dovadă în acest sens, de asemenea, susținerea că ar fi primit despăgubiri în schimbul terenului, potrivit consimțământului exprimat de acesta în data de 27.01.1958, pentru suprafața de 4.755 mp. nu se confirmă, întrucât, nu există nici un alt înscris care să ateste că într-adevăr ar fi primit vreo sumă de bani drept despăgubire, așa cum a recunoscut și intimatul în dispoziția emisă.
De asemenea, din adresele nr.4725/1958 și nr.-/1959 (filele 104-106) rezultă că autorul reclamantului nu a primit nici teren în schimb și nici nu a reușit să încaseze despăgubirea pentru care si-a exprimat consimțământul întrucât de nu a întocmit documentația legală pe baza căreia se putea încasa suma prevăzută.
Deși, exproprierile avuseseră loc în anul 1955 și 1958, din adresa nr.- din martie 1959 rezultă că până la acea dată autorul reclamatei nu primise nici teren și nici bani în schimbul terenului expropriat.
De altfel, așa s-a reținut, la dosarul cauzei nu a fost depus nici un înscris care să ateste cu certitudine că ar fi primit în schimbul terenului expropriat bani sau un alt teren, motiv pentru care au fost înlăturate susținerile intervenienților.
Din concluziile raportului de expertiză a rezultat că o parte din terenul solicitat este liber nefiind afectat de detalii de sistematizare, iar pe o parte se găsesc edificate o serie de garaje care sunt construcții provizorii ce pot fi ușor desființate, garaje edificate cu autorizație, dar autorizație pentru construcție provizorie (fila 119 verso).
Astfel, în cauză este aplicabil art.2 lit.h din Legea nr.10/2001 fiind vorba de o preluare abuzivă, fără plata vreunei despăgubiri sau acordarea unui alt teren în schimb.
Potrivit art.3 din Legea nr.10/2001, reclamanta, în calitate de moștenitoare a autorului -proprietar al imobilului în litigiu, este îndreptățită la restituirea acestuia.
Din raportul de expertiză așa cum a fost completat reiese că suprafața de 2.855 mp. teren este susceptibilă de restituire în natură având în vedere dispozițiile art.10 3 din Legea nr.10/2001și faptul că pe terenul menționat mai sus se regăsesc 27 garaje care sunt construcții ușor demontabile și provizorii, terenul nu este folosit în scop public pentru a putea fu apreciat ca fiind de interes public, ci în interes privat al proprietarilor garajelor.
De asemenea, pe acest teren se găsește și o parte din terenul de sport al unei instituții de învățământ, însă atâta timp cât potrivit art.16 din Legea nr.10/2001 se poate dispune restituirea în natură chiar a imobilului în care se desfășoară activități de interes public, cu atât mai mult, poate face obiectul restituirii în natură o parte din terenul afectat de terenul de sport.
De asemenea, poate face obiectul restituirii în natură și suprafața aferentă spațiului comercial atât timp cât aceasta nu este afectată unui interes public, ci este teren liber.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât pârâtul Primarul Municipiului P, cât și intervenienta în interesul acestuia Asociația de Proprietari nr.41 Petrol și intervenienții în interes propriu, G, A, G, și
Pârâtul Primarului Municipiului a criticat sentința sub aspectul netemeiniciei susținând că, în mod greșit instanța a dispus restituirea în natură a acestei suprafețe, în condițiile în care aceasta este afectată de investiții legal aprobate și amenajări de utilitate publică - alei carosabile, alei pietonale asfaltate, spații verzi străbătute de rețele de termoficare betonate, apă, canal, gaze, electricitate, telefonie, gard, arbuști, pomi care deservesc cele 6 blocuri ale Asociației de proprietari nr.41 "", blocurilor vecine, școala sportivă, punctul termic, precum și zona de utilizare pentru postul trafo.
Prevederile art.10 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, impun entității investite cu soluționarea notificării să identifice cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată să verifice destinația actuală a terenului solicitat și a suprafeței acestuia, pentru a nu afecta căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, trotuare, parcări amenajate și altele asemenea), existența și utilizarea unor amenajări subterane: conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adăposturi militare și altele asemenea, iar în cazul în care se constată astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren libere sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.
Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supune unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.
În subsidiar, instanța trebuia să aibă în vedere prevederile art.16 din Legea nr.10/2001, în ceea ce privește imobilele având destinațiile arătate în anexa nr.2 lit.a, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora care permit restituirea imobilului în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct.3 din anexa nr.2 lit.a, sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii decizie sau a dispoziției, pentru cele arătate la pct.1, 2 și 4 din anexa nr.2 lit.
În apelul declarat, intervenienta în interesul pârâtului-Asociația de Proprietari nr.41 - Petrol, precum și intervenienții în nume propriu, au criticat sentința, într-un prim motiv, sub aspectul nelegalei aplicări a dispozițiilor Legii nr.213/1998, privind domeniul public.
Astfel, deși s-a invocat și argumentat faptul că toate garajele sunt construite pe terenul aparținând domeniului public, cuprins în lista de inventar a domeniului public P, instanța nu a motivat în nici un fel această situație.
Mai mult, s-a reținut, fără a ține cont de contractele de închiriere teren și autorizațiile de construcție lucrări, că autorizațiile au fost date pentru construcție provizorie, ceea ce nu corespunde realității.
În al doilea motiv de apel intervenienții critică sentința sub aspectul greșitei rețineri a faptului că autorul reclamantei nu ar fi primit teren în schimb, din înscrisurile depuse la dosar rezultând, fără tăgadă, că autorul reclamantei a primit în schimbul terenului expropriat atât teren într-o altă zonă, cât și despăgubiri bănești, construindu-i-se de către de Petrol P imobilul casă în care locuiesc în prezent moștenitorii acestuia.
În al treilea motiv de apel se critică sentința sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art.11(1) din Legea nr.10/2001.
În acest sens, instanța de fond, deși reține susținerile intervenienților privitoare la despăgubirile primite de autorul reclamantei în schimbul terenului, dovedit prin consimțământul exprimat de aceasta la data de 27.01.1958, și face vorbire că, potrivit Decretului nr.372/1955, la exproprierea și trecerea în proprietatea statului a terenului în suprafață de 8.525 mp. a fost atribuit în schimb un teren corespunzător aflat în folosința Comitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului P, face vorbire și de exproprierea făcută conform Decretului nr.557/1958 pentru reține apoi, cu -credință, că autorul nu a primit teren în schimb și nici despăgubiri.
Dacă s-ar fi analizat actele prezentate, s-ar fi constatat că, pentru suprafața de 8.525 mp. s-a primit teren în schimb, iar pentru 1.756 mp. autorul a fost despăgubit cu 90 lei/mp. Mai mult, pentru suprafața de 8.525 mp. teren expropriat prin Decretul din 1955 nu numai că i s-a dat teren în schimb, dar prin adresa nr.5814/5.08.1957, de Pad at autorului reclamantei suma de 8.284 lei, reprezentând contravaloarea degradărilor produse acestuia, ca urmare a aplicării decretului de expropriere.
După anul 1989, deși autorul reclamantei a beneficiat de măsuri reparatorii date de regimul comunist, i s-a reconstituit drept de proprietate și pentru suprafața de 4.300 mp. teren situat în P, în diferite zone ale orașului, teren care a fost valorificat de moștenitorii săi.
Se reține în mod greșit de către instanța de fond că, deși autorul și-a dat consimțământul la despăgubire, de P nu a întocmit documentație legală pe baza căreia să se încaseze suma de bani și că nu sunt dovezi că s-a primit vreo sumă de bani, chitanță sau un stat de plată.
În cel de-al patrulea motiv de apel intervenienții critică sentința instanței de fond sub aspectul încălcării dispozițiilor art.129 5 Cod procedură civilă, instanța nemanifestând rol activ pentru lămurirea situației de fapt și, în final, pentru aflarea adevărului, ci limitându-se la a prelua fără a verifica și cenzura susținerile părții adverse, hotărârea întemeindu-se pe aprecieri personale și afirmații nesusținute de probe.
Prin urmare se susține refacerea în întregime a expertizei tehnice, care să identifice terenurile în litigiu (terenurile pe care se află amplasate garaje, spațiul comercial, terenul de sport al Liceului " ", precum și terenul afectat de spații verzi).
De asemenea, se impune efectuarea unei lucrări de specialitate pentru verificarea situației construcțiilor solicitate a fi demolate, a căror identificare este necesară și utilă pentru soluționarea cauzei.
A cincea critică vizează încălcarea de către prima instanță, a dispozițiilor art.21(1) din Legea nr.10/2001, întrucât, reclamanta a notificat numai Primăria Municipiului P cu privire la terenurile ce urmează a fi restituite, deși terenul pe care se află amplasat transformatorul aparține și se află până în apropierea unui grup de 7 garaje, respectiv în spatele acestora; terenul pe care se află amplasat o parte din terenul de sport al Liceului " " aparține acestei unități, iar terenul pe care se află amplasată construcția spațiului comercial unei alte unități.
În sfârșit, ultimul motiv de apel vizează neanalizarea înscrisurilor depuse de reclamantă în susținerea acțiunii.
Atât în acțiune, cât și în expertiza tehnică se face afirmația că autorul reclamantei a avut în proprietate o suprafață de 12.100 mp. teren, dovedită cu trei acte de proprietate care se află la dosarul cauzei, însă există două certificate de moștenitori, unul din anul 1973, iar altul din anul 2002 în care nu se face vorbire de 3 acte de proprietate, ci doar de 2, respectiv 1149 și 1819/1922.
Conform celor două decrete de expropriere este vorba de două suprafețe de teren, cea de 8.525 mp. și cea de 1.756 mp. teren care adunate fac 10.281 mp. nicidecum 12.100 mp.
În schimb, instanța de fond, fără nici o justificare legală, dă eficiență declarației date de reclamantă, declarație în formă autentică, în care se precizează că soțul său, a moștenit de la tatăl său o suprafață de 12.100 mp. total eronat, dovadă fiind certificatul de moștenitor în care nu se face vorbire decât de două acte, deci, nu de 12.100 mp.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a răspuns fiecărui motiv de apel și a solicitat respingerea apelurilor, cu obligarea la cheltuieli de judecată pentru motivele expuse pe larg la filele 425-428 dosar apel.
La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2007, Inspectoratul Școlar Județean Aad epus cerere de intervenție în interesul apelantului-pârât Primarul Municipiului P, prin care a solicitat, în esență, admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.143 din 4.05.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș și pe fond respingerea acțiunii reclamantei în ceea ce privește restituirea în natură a terenului în suprafață de 580 mp. cu destinația teren de sport al Colegiului Național " " identificat în schițele anexe la raportul de expertiză ca1.
În motivarea cererii, intervenientul a arătat că suprafața de 580 mp. teren de sport face parte din suprafața mai mare de 1.756 mp. expropriată de la autorul reclamantei prin Decretul nr.557/1958 și utilizată potrivit scopului pentru care s-a făcut exproprierea.
Prin urmare, Legea nr.10/2001, prevăzând posibilitatea retrocedării bunurilor expropriate doar în situația în care ele nu au primit destinația pentru care s-a dispus exproprierea, pentru această suprafață de teren reclamanta era îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent.
În susținerea apelurilor s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 502-508, 592-612, 615-616).
În apărare, intimata a depus la dosar înscrisuri (filele 627-629) și, la solicitarea apelanților-intervenienți, instanța a încuviințat proba cu expertiză tehnică de specialitate topografie cu obiectivele:- identificarea terenului solicitat a fi retrocedat în funcție de actele depuse la dosar și cele aflate la filele 502-508; evidențierea tuturor construcțiilor existente pe acest teren urmând a se stabili dacă aceste construcții sunt cu caracter definitiv sau permanent; identificarea tuturor utilităților de interes public de care este afectat terenul; la efectuarea expertizei se va avea în vedere și obiectivele stabilite de instanța de fond prin încheierea din 29 mai 2007 (filele 47-49), dosar 859/cv/2006 al Tribunalului Argeș.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, precum și probatoriul administrat în apel, Curtea constată că apelul pârâtului Primarul Municipiului P este fondat, urmând a fi admis și, pe cale de consecință, admisă și cererea de intervenție în interesul acestuia, formulată în apel d e Inspectoratul Școlar Județean
Apelurile intervenientei în interesul pârâtului Asociația de Proprietari 41 - Petrol și intervenienților în nume propriu, sunt nefondate, urmând a fi respinse.
Apelul pârâtului Primarul Municipiului este fondat, în ceea ce privește critica greșitei restituiri în natură, de către prima instanță, terenurilor identificate în schița anexă a raportului de expertiză tehnică întocmit de expert -la fond și de expert -în apel, cu S1 - în suprafață de 580, cu destinație teren de sport și S8 - în suprafață de 490, teren cu destinație spațiu.
În acest sens, se reține că, prin Dispoziția nr.48/16.01.2006 emisă de apelantul-pârât (5, dosar fond), a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului situat în P,-, județul A și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru suprafața ce a făcut obiectul notificării, de 6530
Pentru a fi luată această decizie s-a apreciat că terenul este afectat în totalitate de construcții noi și amenajări de utilitate publică, respectiv blocurile nr.1, 2, 3, 4, 5, B, zonele funcționale ale acestor blocuri, alei carosabile și alei pietonale, terenul de sport al liceului, clubul, spații verzi, parcări și platforme betonate.
Prin urmare, apelantul-pârât nu, ci reține în chiar Dispoziția contestată, privitor la întinderea dreptului de proprietate, că, din suprafața totală de teren de 12.100 mp, deținută de autorul reclamantei potrivit celor 3 acte de vânzare autentificate în anul 1922 (8-13 dosar fond) și preluată abuziv prin expropriere-fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, pentru diferența de 6530 reclamanta nu a beneficiat încă de o reparație legală, susținând însă imposibilitatea restituirii în natură, datorită actualei afectațiuni a terenului.
Raportat la acest aspect, din probele cu înscrisuri și expertiza tehnică de specialitate topografie administrate atât în primă instanță cât și în apel, Curtea constată că, o parte din terenul expropriat a fost utilizat potrivit scopului exproprierii(a se vedea adresa nr.18345/28 decembrie 1956, adresa nr.15169/24 noiembrie 1958, consimțământul autorului reclamantei din 27 ianuarie 1958 - 15,16,67 dosar fond), fiind ocupat în prezent de construcții cu caracter permanent: cămin, club, blocurile 1, 2, 3, 4, 5, B și terenul de sport (S 1) dat în administrare Liceului, cu privire la care restituirea în natură nu mai este posibilă, potrivit art.11 3 din Legea nr.10/2001 modificată, astfel cum susține și apelantul-pârât în apel.
De asemenea, nu putea fi restituită în natură suprafața de 490 teren identificat cu S8 în schița anexă la raportul de expertiză tehnică efectuat în apel d e expert, reprezentând spațiu amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit din str. - -, dată fiind destinația sa și necesitatea respectării acestui obiectiv de interes public, în vederea asigurării calității factorilor de mediu și stării de sănătate a populației, în conformitate și cu condițiile impuse de dispozițiile Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, raportat la același art 11 A 3 din Legea nr.10/2001 modificată.
În ceea ce privește însă restituirea în natură a celorlalte suprafețe: S2, S3, S5, S7, S9 și de către instanța de fond, Curtea reține că hotărârea este legală și temeinică.
Este real că art.11 3 din Legea nr.10/2001 modificată exclude de la restituirea în natură terenurile afectate amenajărilor de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, însă, acest text de lege a fost aplicat în mod corect în cauză.
Rațiunea acestei dispoziții este aceea de a nu fi restituite în natură terenurile care prin restituire, ar putea pune în situația de a nu se mai putea folosi în condiții normale amenajările de utilitate publică de care ar fi afectate, ceea ce nu este cazul în speță.
Astfel, așa cum reiese din probele administrate, terenurile identificate cu2,3,5,7, S9 și, deși aparțin domeniului public al Municipiului P, sunt ocupate cuconstrucții demontabile(garaje situate pe2,3și ) ridicate cu autorizație și închiriate proprietarilor din blocurile din apropiere (84, 87, 94, 158 dosar fond) urmând a deveni aplicabil în acest context, art.14 din Legea nr.10/2001 modificată sau sunt afectate de detalii care nu le exclud de la restituirea în natură către vechiul proprietar.
Potrivit acestuia text de lege, dacă imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, locație de gestiune sau asociere în participațiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.
Deosebit, împrejurarea că, pe o parte din aceste suprafețe se află conductele de termoficare sau de gaze ori cabluri de energie electrică(S3, S5, S7, S9), nu poate înfrângeprincipiul prevalenței restituirii în naturăconsacrat prin Legea nr.10/2001 modificată, respectiv acesta nu poate fi înlăturat de situația de fapt a imobilului traversat de conducte ori de cabluri de energie electrică, ci poate influența cel mult o eventuală îngrădire, din partea autorităților, a modului de folosire a terenului fără a-l lipsi pe fostul proprietar de dreptul de care a fost deja privat în mod abuziv, atâta timp cât acesta îl exercită cu bună credință și nu se opune intervențiilor necesare din partea autorităților, în cazul ivirii vreunei deficiențe de funcționare, întocmai ca și în situația în care terenul ar rămâne în detenția apelantului sau a intervenienților.
Curtea mai reține că, contrar susținerilor apelanților-pârâți vizând nedelimitarea căilor de acces necesare pentru ca apelantul să poată ajunge la terenul nerestituit, acestea au fost evidențiate în raportul de expertiză întocmit de expert, fiind păstrate căile de acces existente și funcționale ce urmează a fi utilizate în continuare în condiții normale, iar traseele conductelor de alimentare cu apă, gaze și energie termică au fost de asemenea menționate de expert în lucrarea efectuată, neîmpietând asupra restituirii în natură a terenului, ci eventual restrângând doar posibilitatea exploatării ulterioare a acestuia, așa cum s-a arătat mai sus.
Tot astfel, apartenența la domeniul public al localității, nu constituie un impediment la restituirea în natură a terenului.
Este adevărat că, potrivit nr.HG447/2002 adoptată în aplicarea Legii nr.213/1998 și invocată de pârât la fond(filele 308-323 dosar fond), s-a aprobat inventarul bunurilor care constituie domeniul public al Municipiului P, iar acesta cuprinde și tot terenul din strada - -, jud.A, însă, pe de altă parte, Hotărârea de Guvern sus menționată este ulterioară notificărilor formulate, având ca efect trecerea în domeniul public a unei suprafețe de teren cu privire la care se cunoștea demararea procedurilor de restituire în temeiul Legii nr.10/2001, înregistrate sub nr.740/28779/14.08.2001.
În aceste condiții, trecerea în domeniul public a acestui teren nu poate avea decât valoarea juridică a unei noi exproprieri, fără o dreaptă și prealabilă despăgubire, în contradicție flagrantăcu art.1 privindrotecția p. proprietățiidin Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care România a ratificat-o prin Legea nr.30/1994.
Astfel, potrivit acestui text, rice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Or, chiar art. 20 din Constituția României prevede că, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Prin urmare, atâta timp cât apelanții nu au făcut dovada că s-ar situa în excepția de la regula de mai sus, respectiv că măsura luată de stat este necesară pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general și nu privat sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor, a recunoaște efectele juridice ale acestui act normativ invocat de apelant, ar echivala cu încălcarea art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.
Apelurile intervenientei în interesului pârâtului și intervenienților în interes propriu vor fi respinse ca nefondate, urmând a fi analizate, în principal, din perspectiva interesului și a dreptului recunoscut de lege, pe care terțe persoane față de dreptul de proprietate asupra imobilelor, invocat în cauză, îl pot avea în criticarea unei hotărâri de restituire în natură a terenului preluat abuziv de stat.
Astfel, se va reține că ntervenienții în interes propriu, G, A, G, și intervenienta în interesul pârâtului Primarul Municipiului P-Asociația de Proprietari nr.41 Petrol, au solicitat instanței respingerea contestației formulată de, împotriva dispoziției nr.48/16.01.2006, prin care se solicita restituirea în natură a terenului situat în str. - -, expropriat autorului său,.
În esență, ambele categorii de intervenienți și-au motivat cererile prin aceea că: reclamanta nu ar face dovada dreptului de proprietate asupra terenului preluat pentru care, de altfel, autorul reclamantei ar fi fost deja despăgubit de către de P; garajele au fost construite în deplină legalitate pe terenul aparținând domeniului public; terenul este afectat și de alte detalii de sistematizare, conducte de gaze și apă, stâlpi de înaltă tensiune, care l-ar exclude de la restituirea în natură.
Aceleași motive, împreună cu cele privind lipsa de rol activ a primei instanțe în lămurirea stării de fapt deduse judecății și greșita apreciere a probelor administrate constituie și critici împotriva sentinței civile nr.143/04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș -secția civilă în soluționarea cauzei, de aceea ele vor fi analizate împreună, potrivit considerentelor comune ce se vor expune în completarea celor de la fond.
Analiza cererilor formulate, sub aspectul dreptului recunoscut de lege, respectiv al interesului legitim cerut expres de Legea nr.10/2001 modificată, atrage concluzia că titularii cererii de chemare în judecată/cererii de apel, în speță, intervenienții, trebuie să fie și titularii dreptului invocat, în a cărui realizare, recunoaștere sau ocrotire să justifice un interes juridicește ocrotit.
În speță, este de observat căintervenienții nu sunt titularii unui drept de proprietateasupra imobilului-teren, în litigiu, ci sunt titularii unui drept de folosință asupra acestuia, în temeiul unui contract de închiriere guvernat de Legea nr.215/2001 și dispozițiile dreptului comun, pe o perioadă determinată, necontestat de către reclamanta căreia i-a fost restituit terenul în natură, de către prima instanță.
Din această perspectivă, se pune problema nejustificării unui interes legitim în promovarea cererilor de apel, în raport de modalitățile de reparare prevăzute de Legea nr.10/2001, modificată, asupra cărora s-a pronunțat prima instanță, pe baza probelor administrate în cauză(restituirea în natură prevalând în raport de măsurile reparatorii în echivalent în condițiile legii speciale) și de rt. 14 din același act normativ, potrivit căruia, imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească care face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, locație de gestiune sau asociere în participațiune, va determina o subrogare în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.
Or, nimic nu o împiedică pe reclamanta-intimată să mențină sau să renegocieze clauzele contractelor de închiriere încheiate de apelanți cu primăria, dându-le acestora posibilitatea de a folosi în continuare garajele.
beneficiari ai contractelor de închiriere ce au ca obiect garajele-construcții provizorii autorizate, nu au un interes legitim în promovarea unei cereri de intervenție în interes propriu, ori de a contesta hotărârea judecătorească prin care reclamantei i-a fost restituit în natură terenul ce a făcut obiectul notificării nici sub aspectul criticării întinderii dreptului de proprietate recunoscut de instanță ori sub aspectul acordării/neacordării despăgubirilor la data exproprierii întrucât, nu ar obține astfel recunoașterea ori ocrotirea dreptului lor de folosință, nepus în discuție, în cauză.
Tot astfel, intervenienții nu pot invoca în susținerea apelului nici eventuala apartenență a vreunei suprafețe de teren din cea restituită în natură, unei alte unități deținătoare decât primăria, atâta timp cât aceasta, în soluționarea notificării nu a invocat faptul că terenul solicitat s-ar afla în deținerea unui terț, ci, apreciind că e singura unitate deținătoare în sensul legii speciale, a soluționat notificarea în mod favorabil.
Legea nr.10/2001, modificată, reglementează condițiile în care foștii proprietari și succesorii acestora, lipsiți de bunurile imobile în timpul regimului instaurat în România, între 1945-1989, pot obține recunoașterea drepturilor lor și nu dreptul la acțiune al detentorilor imobilelor, aceștia putând obține repararea unui eventual prejudiciu izvorât dintr-un contract de închiriere doar pe calea unei acțiuni de drept comun.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de Primarul Municipiului P, precum și cererea de intervenție accesorie în interesul acestuia, formulată de Inspectoratul Școlar Județean, împotriva sentinței civile nr.143 din 4 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Va schimba în parte sentința în sensul că va dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 1.785 mp. astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză (fila 588) format din suprafețele2,3,5,7,9și, menținând în rest sentința.
Va respinge ca nefondate apelurile declarate de intervenienții în interes propriu șa. și de către intervenienta în interesul pârâtului Asociația de Proprietari Nr.41-Petrol împotriva aceleași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în P,-, județul A, precum și cererea de intervenție accesorie în interesul acestuia, formulată de INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în P, Bulevardul nr.4-6, județul A, împotriva sentinței civile nr.143 din 4 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată find reclamanta, domiciliată în P,-, județul
Schimbă în parte sentința în sensul că dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 1.785 mp. astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză (fila 588) format din suprafețele2,3,5,7,9și.
Menține în rest sentința.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de intervenienții în interes propriu, domiciliat în P, strada -, - -, județul A, domiciliat în P,-, -.B,.11, județul A, domiciliat în P,-, -.B,.6, județul, domiciliată în P,strada -, -.B,.3, județul A, domiciliat în P,-, -.A,.1, județul, P,-, -.A,.5, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.1, județul A, domiciliată în P,-, -.B,.5, județul, domiciliat în P,-, -.C,.7, județul A, domiciliat în P,-,.5, județul, domiciliat în P,-, -.C,.6, județul, domiciliat în P,-,.6, județul A, domiciliată în P,-,.10, județul A, domiciliat în P, strada -, -.A,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.5-6, județul, G, domiciliat în P, strada -, -.A,.1, județul, A, domiciliat în P, strada -, -.A,.2, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.9, județul, G, domiciliat în P, strada -, -.A,.4, județul, domiciliat în P, strada -, -.B,.1, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.7, județul, domiciliat în P, strada -, -.A,.9, județul, LACEA, domiciliat în P, strada -, -.B,.4, județul A și, domiciliat în P, strada -, -.A,.6, județul și de către ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.41 PETROL, cu sediul în P, strada -, -.B, județul A,
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.11.2008, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./12.12.2008
GM/33 ex.
Jud.fond: -
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu, Florinița
