Speta Legea 10/2001. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 253/A/2008
Ședința publică din 13 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTOR 2: Anca Adriana Pop
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare apelul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI, precum și cererea de aderare la apel formulată de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 981 din 24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, prezintă reprezentantul reclamantului, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri în probațiune de formulat, probe de administrat, excepții ori chestiuni prealabile de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului și asupra cererii de aderare la apel.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită admiterea cererii de aderare la apel, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul acordării de măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești pentru cota de parte din imobilul casă și teren înscris în Cf nr. 428, nr. top. 139; anulării art. 2 al Dispoziției nr. 504/06.06.2007, emisă de pârât; obligării pârâtului primarul comunei carastelec să emită, în temeiul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, art. 20 alin. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001, dispoziție prin care să se acorde despăgubiri bănești pentru cota de parte din casa în suprafață de 120 mp, înscrisă în CF nr. 428, nr. top. 139, despăgubiri bănești de 129.865 lei pentru moara înscrisă în CF nr. 2973, nr. top. 12.317 și de 12.317 lei pentru depozitul de semințe și fructe demolat și obligării pârâtului Primarul comunei la plata de daune cominatorii de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere către Starul Român, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul cererii de aderare la apel. De asemenea, cere admiterea în parte a apelului formulat de pârâtul Primarul comunei, schimbarea în parte a sentinței apelate, conform motivelor arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 981/24.IV.2008 pronunțată în Dosarul nr- a Tribunalului Sălaj, s-a admis acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei, fiind anulat art. 1 din Dispoziția nr. 504/6.VI.2007 emisă de pârât, acesta a fost obligat să emită o nouă Dispoziție, prin care să acorde reclamantului despăgubiri bănești în sumă de 6.480 lei pentru terenul de 1.620 mp înscris în CF 428 top. 139, 26.640 lei pentru casa ce s-a aflat pe acest teren, 129.865 lei pentru moara înscrisă în CF nr. 2973 top 143/a și 12.317 lei pentru depozitul de semințe și fructe demolat.
De asemenea, același pârât a fost obligat la plata unor daune cominatorii, în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că imobilele în litigiu, au aparținut bunicii și mamei reclamantului, fiind naționalizate în anii 1948-1949, au intrat în mod abuziv în proprietatea Statului Român, clădirile fiind demolate după naționalizare.
Prin Dispoziția Primarului nr. 504/6.VI.2007, s-au respins notificările nr. 31/E/12.VI.2001 și nr. 236/E/6.XII.2001, în privința terenului de 810 mp din imobilul înscris în CF 428 top 139, transcris în Cf 3165, întrucât nu face obiectul Legii nr. 10/2001, ci a Legii nr. 1/2000.
Prin Dispoziția menționată, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru construcțiile demolate, respectiv parte din casa în suprafață de 120 mp înscrisă în CF 428 top 139 și aceeași cotă din depozitul ( magazia ) de semințe și fructe de 90 mp, amplasată pe același topografic 139.
Instanța apreciind că imobilul expropriat, nu putea face obiectul legilor fondului funciar, fiind preluat de Statul Român fără titlu valabil, și că orice formă de compensare cu alte bunuri sau servicii, se putea face doar cu acordul persoanei îndreptățite, ceea ce nu este cazul în speță, a considerat că reclamantului i se cuvin despăgubiri bănești, conform evaluărilor făcute prin raportul de expertiză, efectuat de ing..
Împotriva aceste sentințe rezumate mai sus, pârâtul Primarul comunei a declarat apel în termen legal, arătând că în mod eronat a reținut Tribunalul, că reclamantul este îndreptățit la întreaga suprafață de 1620 mp, cât figurează în CF 428 top 139.
Cota care îi revine reclamantului, în calitate de moștenitor al defunctei, văduva lui ( bunica paternă ), este de parte, respectiv 810 mp, care a și fost solicitată prin notificarea nr. 236/E/6.XII.2001, instanța acordând astfel mai mult decât s-a cerut.
Terenul de 810 mp, a fost solicitat de reclamant și în baza Legii nr. 169/1997 prin cererea nr. 5/10.XII.1997, depunând mai multe extrase CF, printre care și CF 428 top 139, în care este înscris terenul în litigiu, suprafața solicitată totalizând 18,50 ha.
Aceleași terenuri au fost solicitate de reclamant și în baza Legii nr. 1/2000, prin cererea 235/1.III.2000. Din suprafața de 18,50 ha s-a scăzut 0,3240 ha intravilan, pentru care reclamantul a primit despăgubiri în temeiul Legii nr. 112/1995, rămânând astfel 18,18 ha teren, validat în baza Legii nr. 1/2000 anexa 39.
În temeiul Legii nr. 247/2005, i s-a făcut reclamantului ofertă de reconstituire în natură a terenului de 18,18 ha ( validat pe anexa 39 ), în care a fost inclusă și suprafața de 810 mp din CF 428 top 139.
Reclamantul acceptând această ofertă în parcela "", a fost înscris în anexa 3 la Legea nr. 247/2005, validată prin Hotărârea Comisiei Județene S pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, nr. 57/2.II.2007 nu poate beneficia și de despăgubiri pentru același teren, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Prin Dispoziția 504/6.VI.2007, s-au făcut propuneri pentru acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru construcțiile demolate, ce au existat pe top 139 și au făcut obiectul notificărilor nr. 31/E și 236/
Apoi, imobilul " moară " înscris în CF 2973 top 143/a, a făcut obiectul Dispoziției Primarului nr. 507/6.VI.2007, prin care s-au soluționat notificările 237/E/6.XII.2001 și nr. 31/E/12.VI.2001, atacată în instanță în Dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, astfel că în mod eronat a reținut prima instanță, că moara a făcut obiectul Dispoziției 504/6.VI.2007, atacată în prezentul dosar.
În concluzie pârâtul consideră că Dispoziția atacată emisă în baza Legii nr. 10/2001, este una legală, iar instanța de fond anulând numai art. 1 din Dispoziția privind terenul de 810 mp, nu și art. 2 prin care s-au propus despăgubiri în favoarea reclamantului, pentru construcțiile demolate, sentința pronunțată este imposibil de pus în executare.
Totodată sentința atacată este dată prin greșita aplicare a legii, iar daunele cominatorii nu se justifică, deoarece nu suntem în situația restituirii în natură și nici plata cheltuielilor de judecată, pârâtul nefiind în culpă procesuală.
Prin cererea de aderare la apelul pârâtului, reclamantul, a solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul acordării de despăgubiri bănești pentru cota de parte din imobilul casă și teren înscrise în CF 428 top 139, anularea art. 2 al Dispoziției Primarului nr. 504/6.VI.2007 și obligarea pârâtului să emită o nouă dispoziție prin care să acorde despăgubiri reclamantului, pentru cota de parte din construcțiile demolate ( casa, moara și depozitul de semințe și fructe ) sub sancțiunea unor daune cominatorii de 1.000 lei, pentru fiecare zi de întârziere.
În motivare se arată că menținerea art. 2 din Dispoziția Primarului, nu se justifică și că a cerut măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, pentru cota de parte din imobilul casă și teren înscris în 428 top 139, imobilul expropriat cu construcțiile demolate, făcând obiectul Legii nr. 10/2001.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de părți, reține următoarele:
Dintre multiplele cereri și notificări formulate de reclamant, începând cu anii 1991, importantă pentru cauza dedusă judecăți, este notificarea înregistrată la Biroul executorului judecătoresc, sub nr.31/E/12.VI.2001, prin care reclamantul cerut măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri, pentru terenul intravilan și construcțiile demolate după naționalizare, existente pe parcelele 139, 141-143 (32 dosar fond).
Ulterior, prin notificarea înregistrată la același executor, sub nr.236/E/6.XII.2001, reclamantul în calitate de moștenitor al văduvei lui (bunica), solicitat despăgubiri pentru cota de parte din imobilul casă, curte și grădină reprezentând 810 mp teren înscris în CF 428 top 139 (29, 36 dosar fond).
și descrierea bunurilor imobile solicitate de reclamant, terenuri și construcții, au fost evidențiate de acesta încă din anii 1991, anexând procesul verbal de predare din 1945-1950 și schița de amplasare clădirilor existente pe topograficele 139-143 (63-68 dosar fond).
Prin cererea înregistrată în baza Legii nr. 169/1997, la Consiliul Local, sub nr. 5/10.XII.1997, reclamantul solicitat restituirea tuturor suprafețelor de teren intravilan și extravilan, ce au aparținut antecesorilor săi (bunică, tată și mamă), printre care și terenul înscris în CF 428 top 139 (10-13 dosar apel).
Aceleași terenuri în suprafață totală de 18,50 ha, au fost solicitate de reclamant și prin cererile înregistrate în baza Legii nr. 1/2000 sub nr.235-236/1.III.2000 (14-18 dosar apel).
-se din această suprafață, porțiunea de 0,3240 ha intravilan, pentru care reclamantul fost despăgubit în baza Legii nr. 112/1995, reclamantul fost trecut pe anexa nr.39 la Legea nr. 1/2000 cu suprafața de 18,18 ha, în care a fost inclus și terenul în litigiu din CF 428 nr. top 139, validată prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 4474/12.IV.2002 (19-30 dosar apel).
Ulterior, reclamantul prin scriptul înregistrat la Consiliul Local sub nr.1373/8.XI.2006, declarând că este de acord cu oferta avansată de organele abilitate, de i se atribui în natură suprafața de 18,18 ha teren, în parcela numită "", în această suprafață fiind cuprinsă și cea în litigiu de 810 mp. Hotărârea Comisiei Județene mai sus menționată, fost revocată și prin Hotărârea nr.57/2.II.2007 Comisiei Județene, validându-se restituirea în natură pe seama reclamantului a acestei suprafețe (25-27 dosar apel).
În acest context, apare cu evidență faptul că reclamantul nu poate beneficia de două ori, de măsuri reparatorii pentru unul și același teren, înscris în CF 428 top 139, de 1620 mp ce aparținut bunicii sale, în cotă de parte, în speță fiind incidente disp. art.8 din Legea nr.10/2001.
Ca atare, în mod corect s-a respins prin Dispoziția nr.504/6.VI.2007 emisă de pârât, notificarea nr. 31/E/12.VI.2001 și 296/E/6.XII.2001 privind suprafața de 810 mp, cu datele de CF arătate mai sus.
Conform documentelor de care s-a prevalat reclamantul, în dovedirea existenței construcțiilor la data preluării lor în proprietatea și ulterior demolate, pe top 139 se găsea o casă de locuit în suprafață de 120 mp și magazie de cereale semințe de 90 mp, pentru care pârâtul a propus la pct.2 din Dispoziția nr.504/6.VI.2007 acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale. ( 5-7, 63-68 dosar fond ).
Această dispoziție, fiind adoptată după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, în mod corect propus pârâtul la pct.2 acordarea de despăgubiri pe seama reclamantului, pentru construcțiile demolate, cuantumul acestora urmând a fi stabilit de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, sentința pronunțată de prima instanță este vădit nelegală, în condițiile în care fixează și cuantumul despăgubirilor, încălcând astfel atribuțiile organului abilitat în această privință, respectiv ale Comisiei Centrale.
De asemenea, în condițiile în care moara existentă pe topograficul 143/a din CF 2973, a făcut obiectul Dispoziției nr. 507/6.VI.2007 emisă de același primar și atacată în Dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, finalizat prin sentința civilă nr. 25/11.2008, în mod greșit a reținut prima instanță că aceasta face și obiectul prezentului dosar.
De astfel, la această suprapunere de obiect s-a ajuns datorită faptului că în conținutul ambelor Dispoziții, s-a consemnat scriptic că s-a soluționat aceeași notificare nr. 31/E/12.VI.2001 ( 55-56, 60-62 dosar apel ) având ca obiect printre alte topografice și nr. top 139, reiterat în notificarea înregistrată sub nr. 236/E/6.XII.2001.
Pe cale de consecință Curtea față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 282, 296.pr.civ. va admite apelul pârâtului și va schimba în întregime sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea introductivă, menținând Dispoziția Primarului Comunei nr. 504/6.VI.2007, ca fiind temeinică și legală.
În mod corelativ, pentru aceleași considerente va respinge cererea de aderare la apelul pârâtului, formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței civile nr. 981 din 24.04.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în sensul că respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului Primarul comunei.
Respinge cererea de aderare la apelul pârâtului, formulată de reclamantul.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - --- - - -
RED.
DACT.
5 EX./23.10.2008.
JUD.FOND..
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Anca Adriana Pop
