Speta Legea 10/2001. Decizia 254/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 254/
Ședința publică din 05 noiembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Costea Monica
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - - -
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanții reclamanți și, prin mandatar, domiciliați în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 57/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4763/2006), în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI prin PRIMAR și PRIMĂRIA ORAȘULUI prin PRIMAR, cu sediile în Sud,-, județul C, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, pentru a da intimaților pârâți, prin apărător, posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 29 octombrie 2008 și, respectiv, 05 noiembrie 2008, pentru când a hotărât astfel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța, astfel cum a fost precizată, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu Primăria Orașului prin Primar și Consiliul Local al Orașului, anularea dispoziției nr.502 din 25.10.2006 și obligarea pârâților să le restituie în natură terenul în suprafață de 600mp situat în Sud, parcela nr.453.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt succesorii legali ai defunctei, în calitate de nepoți, conform testamentului olograf din 25.03.1948, autoarea lor fiind proprietara imobilului în litigiu, dobândit în baza actului de partaj autentificat sub nr.12771 din 20.04.1917 la Tribunalul Ilfov teren care a fost preluat în mod abuziv de către stat.
Prin notificarea nr. 1848/07.11.2001, reclamanții au solicitat Primăriei Orașului, restituirea imobilului compus din teren în suprafață de 600 mp din parcela nr. 453, iar prin dispoziția nr. 502/25.10.2006 a fost respinsă cererea reclamanților motivat de faptul că aceștia nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului.
Reclamanții au mai învederat faptul că au depus toate actele care atestă dreptul la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 situație în care în mod greșit notificarea a fost respinsă.
Pârâta Primăria Orașului prin Primar a invocat pe cale de excepție lipsa capacității procesuale de folosință și prin încheierea motivată din 16.04.2007 instanța a respins excepția ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.57/28.01.2008 tribunalul a admis acțiunea, a anulat dispoziția nr. 502/25.10.2006, și a obligat pârâții să restituie în natură suprafața de 428 mp. din lotul nr. 453 și să acorde reclamanților măsuri reparatorii în echivalent pentru diferența de 172.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență, că prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 12771 din 20.o4.1917 de Tribunalul Ilfov, autoarea reclamanților a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 600 în localitatea Sud fostă.
Reclamanții sau legitimat procesual ca moștenitori legali ai defunctului decedat la data de 3.03.1967, prin certificatul de moștenitor nr. 712/1967 emis de notariatul de Stat al Raionului
Din adresa nr. 162/2007 care atestă situația juridică a imobilului în litigiu și procesul verbal pentru impunerea clădirilor și terenurilor din orașe pe anul 1966 rezultă că după decesul mamei sale, bunul imobil a fost stăpânit până la momentul preluării sale de stat, de către fiul acesteia și respectiv tatăl reclamanților,.
Deși pentru imobilul în litigiu nu se face dovada formală a preluării de către stat,faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul acestuia exercitându-se asupra unei porțiuni din teren acte de dispoziție de vânzare la licitație către terțe persoane, constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă.
Suprafața de 428 care este ocupată parțial de construcții provizorii din PFL poate face obiectul restituirii în natură această măsură fiind în concordanță cu prevederile acestui act normativ reparatoriu, urmând ca pentru diferența de 170 mp care au făcut obiectul unei vânzării prin licitație publică, reclamanții să beneficieze de măsuri reparatorii în echivalent.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și, criticând hotărârea atacată în ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru diferența de 172 astfel:
Se susține că în mod greșit au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent pentru această suprafață deși la dosar nu s-a depus un act de vânzare cumpărare pentru această suprafață.
Soluția instanței de fond nu se justifică și față de împrejurarea că, deși din adresa Primăriei rezultă că a fost vândută la licitație o suprafață de 150 mp în fapt, a fost ocupată o suprafață de 172 instanța reținând astfel legalitatea vânzării și a ocupării abuzive a suprafeței de 22mp.
În cauză, nu s-a dovedit că nu este posibilă, din motive legale, restituirea în natură a imobilului iar soluția corectă și legală era de restituire în natură a întregii suprafețe de 600.
Hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art.41, art.42, art.18 lit.c, art.52 din Legea 10/2001, întrucât, de la data intrării în vigoare a legii, pe perioada de soluționare a procedurii administrative nu se mai încheie acte de dispoziție și nici cele specifice privatizării.
Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi acordate numai atunci când,se interzice prin dispoziții exprese sau este imposibilă restituirea în natură iar, în cauză, terenul este liber nefiind ocupat de construcții și poate fi restituit integral în natură.
Analizând hotărârea atacată din prisma acestor critici instanța apreciază întemeiat apelul numai în ceea ce privește întinderea suprafeței pentru care se impun măsuri reparatorii prin echivalent.
Obiectul de reglementare al /2001 îl constituie masurile reparatorii care se acorda pentru imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de către orice alte persoane juridice in perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat in baza Legii nr.139/1940 asupra rechizițiilor.
Regula generală instituită de legea reparatorie în cuprinsul art.1 alin.1 și art.7 din Legea 10/2001, republicată, este aceea a restituirii în natură și numai subsecvent, dacă această măsură nu este posibilă, repararea se va realiza prin echivalent.
În cauză, reclamanții au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 600 situat în Sud, parcela nr. 453.
Expertiza tehnică imobiliară a identificat suprafața de 600 ce formează lotul nr. 453 în dar s-a menționat că, din acest lot suprafața de 172 este inclusă în curtea imobilului situat pe lotul 452 din aceeași parcelare.
Prin nr. 198/2005 s-a aprobat vânzarea prin licitație publică deschisă a suprafeței de 150, situat în Sud, lot 453. Ulterior, pentru acest teren s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2554/06.12.2005 prin care Orașul prin Primar vinde cumpărătorilor și suprafața de 150 situată în continuarea proprietății acestora.
Deși, obiectul vânzării l-a constituit suprafața de 150 cumpărătorii au ocupat suprafața de 172, expertul identificând acest teren ca fiind inclus în lotul deținut de către cumpărători. Ori, diferența de 22 nefăcând obiectul vânzării este deținută fără nici un titlu de către cumpărători critica apelanților reclamanți fiind întemeiată.
În ceea ce privește modalitatea de restituire a terenului, art. 18 din Legea nr. 10/2001 prevede situațiile când măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent, litera c) menționând situația vânzării cu respectarea dispozițiilor legale.
Potrivit art.21 alin 5 din Legea nr. 10/2001 "sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea"
Articolul sus citat statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea Legii 10/2001 și prevede sancțiunea nulității absolute pentru actele de înstrăinare încheiate după notificarea unității deținătoare.
Însă, în cauză, reclamanții nu au investit instanța și cu constatarea nulității absolute a procedurii de licitație și a contractului de vânzare cumpărare având ca obiect suprafața de 150.
În absența unei cereri în acest sens sau a unei hotărâri judecătorești care să constate nulitatea actelor de înstrăinare nu se poate dispune restituirea în natură a suprafeței de 150 care, în prezent, este proprietatea altor persoane.
Prin urmare, se reține ca întemeiată doar critica referitoare la diferența de 22 teren care, va fi restituită în natură urmând să fie menținute dispozițiile instanței de fond referitoare la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru suprafața de 150.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de apelanții reclamanți și, prin mandatar, domiciliați în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 57/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4763/2006), în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI prin PRIMAR și PRIMĂRIA ORAȘULUI prin PRIMAR, cu sediile în Sud,-, județul C, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că: Obligă pârâții să restituie reclamanților, în natură, suprafața de 450 situată în Sud, strada - și să acorde reclamanților măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 150 teren.
Menține celelalte dispoziții.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
- - - - - -
Red.hot.jud.fond -
Red.dec.jud.apel: /05.12.2008
gref.AB/8 ex./12.12.2008
Emis 4 com.
azi, 12.12.2008
Președinte:Costea MonicaJudecători:Costea Monica, Daniela Petrovici
