Speta Legea 10/2001. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 257
Ședința publică de la 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanții, ambii cu domiciliul în DTS,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 179 de la 01 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA DTS, PRIMARUL MUN.DR.TR. S, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat reprezentând apelanții reclamanți, și consilier juridic reprezentând intimata pârâtă PRIMĂRIA DR. TR. S, lipsind intimatul pârât PRIMARUL MUN.DR.TR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat depunerea la dosarul cauzei a răspunsului la adresa emisă de instanță către Primăria Municipiului Dr.Tr.S, înregistrat sub nr. 33298/05.10.2009, după care;
Consilier juridic a depus la dosarul cauzei delegația nr. 21230/19.10.2009.
Față de actele și schițele aflate la dosarul cauzei, după cum rezultă din compararea lor și probele adminJ. instanța nu va mai repeta adresa către Primăria Municipiului Dr.Tr. pentru a răspunde și la solicitarea referitoare la conducta magistrală de canalizare, probele fiind suficiente și lămuritoare în acest sens.
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat reprezentând apelanții reclamanți, a pus concluzii de admitere a apelului, desființarea în parte a sentinței pronunțată de Tribunalul Mehedinți și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost precizată în sensul restituirii în natură a suprafeței solicitate.
A solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Consilier juridic reprezentând intimata pârâtă Primăria Municipiului Dr.Tr. Sap us concluzii de respingere a apelului, de menținere a sentinței pronunțată de Tribunalul Mehedinți.
A susținut că, deși se invocă lipsa unei autorizații și a unui document justificativ cu privire parcarea edificată, s-a depus răspuns din care rezultă că prin hotărâre de guvern s-a stabilit destinația terenului.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 11602/04.12.2006 (format vechi), - (format nou), reclamanții și, au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului DTS, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să li se restituie în natură suprafața de teren de 225 mp situată în DTS,-, județul
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în fapt, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2767/03.09.1973, au cumpărat de la -, și imobilul situat în-, compus din teren în suprafață de 225 mp și o casă cu 4 camere și șopron din scândură acoperit cu carton gudronat.
Au deținut acest imobil până în anul 1978, când a fost preluat de stat, iar construcțiile au fost demolate, fără ca pentru acestea să primească vreo despăgubire la acel moment.
In prezent, terenul este liber.
Deși la 04.10.2001 au formulat notificare privind restituirea în natură a terenului și acordarea despăgubirilor pentru construcțiile demolate, notificarea nu a fost încă soluționată.
Ulterior, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că înțeleg să conteste dispoziția de respingere a notificării, emisă pe parcursul procesului de primarul municipiului DTS
Susțin că, în mod netemeinic pârâta a respins notificarea cu motivarea că nu au făcut dovada existenței dreptului de proprietate precum și a faptului că preluarea imobilului s-a făcut în mod abuziv. Donația de care se prevalează pârâta, are ca obiect numai terenul nu și construcțiile care au fost demolate în mod abuziv de autoritățile comuniste, după care i-au determinat să doneze și terenul.
La solicitarea instanței, pârâta a înaintat la dosar adresa nr. 4606/2003 prin care arată că, terenul solicitat de reclamanți este în prezent ocupat de bloc de locuințe, fiind afectat de detalii de sistematizare, respectiv utilități aferente blocului de locuințe.
Întrucât reclamanții au promovat pe cale separată acțiune pentru constatarea nulității absolute a contractului de donație nr. 2754/10.10.1978, cauza pendinte a fost suspendată conform art.244 pct.1 civ, până la soluționarea dosarului nr- privitor la constatarea nulității donației.
La 04.03.2008 reclamanții au solicitat repunerea pe rol a cauzei, depunând la dosar sentința civilă nr. 2/07.01.2008 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosar nr-, rămasă definitivă și irevocabilă.
S-au audiat sub prestare de jurământ martorii propuși de reclamanți, declarațiile acestora fiind consemnate la filele 59 și 70 și s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expertul.
Prin sentința civilă nr.179 din 1 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.-, s-a admis în parte contestația precizată de reclamanții și, împotriva Primăriei DTS.
S-a anulat dispoziția nr.1340/22.03.2007 emisă de Primarul municipiului Dr. Tr.
S-a constatat că reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în echivalent conform art.16 Titlul VII al Legii 247/2005 pentru imobilul teren în suprafață de 225 mp și construcții casă compusă din patru camere și șopron din scândură acoperit cu carton gudronat, situate în- din Dr. Tr.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în valoarea de 1500 lei.
S-a reținut că prin sentința civilă nr.2/07.01.2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți împotriva Consiliului Local DTS, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație autentificat sub nr. 2754/10.10.1978 și s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria DTS, respingându-se acțiunea reclamanților față de această din urmă pârâtă.
Reclamanții au făcut pe deplin dovada că sunt persoane îndreptățite, în sensul art.3 al.1 lit.a din 10/2001, la măsuri reparatorii pentru aceste imobile preluate abuziv.
Din raportul de expertiză și suplimentul la acesta, întocmite în cauză de expertul, rezultă că, terenul fostă proprietate a reclamanților face parte din domeniul public conform - nr. 963 publicată în Monitorul Oficial din 12.09.2002, este asfaltat și folosit ca și parcare pentru mașinile locatarilor blocurilor vecine.
In raport de destinația actuală a terenului solicitat de reclamanți, tribunalul constată că măsura restituirii în natură este imposibilă, reclamanții fiind îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent, atât pentru teren cât și pentru construcții, în conformitate cu disp.art.10 din 10/2001 cu aplicarea art.16 din Titlul VII al Legii 247/2005.
Față de aceste considerente, constatând că dispoziția nr. 1340/22.03.2007 emisă de Primarul municipiului DTS este nelegală, a fost anulată.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii apelate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată, în sensul restituirii în natură a terenului în cauză, cu cheltuieli de judecată.
Au arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală,întrucât suprafața de teren solicitată de 225 mp. putea fi restituită în natură, fiind liberă și nefăcând parte din domeniul public.
De asemenea concluziile expertizei sunt contradictorii, deoarece pe de o parte se afirmă că terenul este liber și se poate restitui, iar pe de altă parte, că este afectat de utilități și face parte din domeniul public.
Însăși Legea nr.10/2001 consacră principiul restituirii în întregi imobilului preluat în mod abuziv.
Din oficiu instanța a solicitat intimatei depunerea la dosar a informației cu privire la destinația terenului și depunerea - nr.963/2002, răspunsul prin adresa nr.7607/2009 și nr. 10045, 11976/2009, 21239/2009, însoțit de acte doveditoare fiind depus la dosar.
Cauza a fost suspendată în baza art.242 Cod pr.civilă la data de 3.11.2008 și repusă pe rol la cererea apelanților la data de 30.03.2009.
S-au depus la dosar: împuternicire avocat, onorariu avocat, - nr.963 anexa 2/12.09.2002, schițe, delegație de substituire.
Apelul este fondat.
S-a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 2767/03.09.1973, reclamanții au dobândit imobilul situat în DTS,-, compus din suprafața de teren de 225 mp cu vecini E- str. -, N - - Tîrgu, S - propr. și V - proprietate de stat împreună cu construcțiile situate pe acesta, respectiv o casă cu patru camere și un șopron din scândură și acoperit cu carton gudronat.
În anul 1978, terenul a fost donat Consiliului municipal DTS, anterior donației construcțiile fiind demolate de autoritățile locale pentru construirea unor blocuri de locuințe în zonă, așa cum au declarat martorii și.
Prin sentința civilă nr. 2/07.01.2008, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanți împotriva Consiliului Local DTS, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație autentificat sub nr. 2754/10.10.1978 și s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria DTS, respingându-se acțiunea reclamanților față de această din urmă pârâtă.
Este cert că imobilul proprietatea reclamanților, situat în- din Municipiul D Tr.S, a fost preluat abuziv, încadrându-se în categoria celor prevăzute la art.2 lit.c din Legea nr.10/2001, iar reclamanții au făcut pe deplin dovada că sunt persoane îndreptățite, în sensul art.3 al.1 lit.a din 10/2001, la măsuri reparatorii pentru aceste imobile preluate abuziv.
Din raportul de expertiză și suplimentul la raportul efectuat de către expert tehnic ing., reiese că terenul nu este afectat de detalii de sistematizare, rețele de canalizare sau instalații subterane, fiind liber, neafectat de construcții.
În acest sens sunt și adresa și schițele înaintate de către SC, și SA.
Terenul în litigiu este mărginit de trotuare.
Din adresa nr.995/2008 a (fila 90,91,92 dosar fond) și schița anexa reiese fără dubiu că rețeaua de termoficare existentă în zonă nu afectează terenul în litigiu, această rețea fiind cuprinsă între partea carosabilă a străzii - până la jumătatea trotuarului ce se dezvoltă pe lângă suprafața terenului în litigiu neavând nici o influență asupra acestuia, fiind independent situată și fără nici o legătură cu acest teren solicitat de către reclamanți.
Așa cum rezultă din adresa nr.3692/2008 a SC SA pe locația indicată pe schița expertului, pe amplasamentul respectiv nu trece nici o conductă de apă sau canalizare.
Pe viitor prin programul însă urmează să se realizeze o conductă magistrală de canalizare prin parcare, cu descărcare în str.- ce va fi pozată pe axul străzii și dacă se respectă schița expertului nu vor fi probleme de amplasament.
Comparând schița SC SA cu cea a expertului în vederea identificării traseului, acestei viitoare conducte, acestea oglindesc clar că această conductă magistrală va avea traseul pe lângă terenul în litigiu la o anumită distanță de acesta, deci neafectându-l nici pe viitor și oricum în prezent nu este traversat de nici o conductă de gaz sau canalizare așa cum s-a arătat.
Analizând referirea din adresa SC SA (fila 85 dosar fond) la cuvântul parcare se constată, față de schițele prezentate și comparate (fila 86 dosar fond) și față de susținerile acestei societăți și a expertului, că acest teren în litigiu - face parte dintr-o suprafață mai mare, existentă efectiv la fața locului ce are destinația, inclusiv, terenul în litigiu,de parcare neamenajată, iar conducta va avea traseul prin restul de teren folosit ca parcare ce excede terenului în litigiu. Iar în acest sens societatea a folosit tot termenul de parcare.
Din schița prezentată de către SC SA reiese că viitoarea conductă magistrală, în cazul în care se va realiza, nu va trece efectiv prin terenul în discuție, ci pe restul de teren aflat în prelungirea acestuia și care este folosit tot ca parcare, și de aici folosirea cuvântului parcare de către societate pentru a identifica terenul pe care trece conducta și care nu se confundă, datorită unor terminologii folosite și a faptului că unitar au aceeași folosință, cu terenul în litigiu.
Totodată, prin adresa nr.2080/2008 a SC Dr.Tr.S (fila 96,97,88 dosar fond) reiese că există instalații electrice subterane pe trotuarele adiacente. În această adresă s-a creat o ușoară confuzie în sensul că societatea nu a avut cunoștință că din terenul în litigiu solicitat de către reclamanți - mu fac parte și trotuarele adiacente.
Față de situația rezultată (fila 88 dosar fond), este fără dubiu că aceste instalații nu afectează terenul în litigiu care este cuprins între trotuare, netraversându-l, ci acesta se află pe trotuarele adiacente care nu fac parte din imobilul solicitat.
Prin urmare, din toate aceste adrese, probe adminJ. care confirmă și se coroborează cu concluziile raportului de expertiză în cauză, reiese indubitabil că terenul în discuție nu este afectat de detalii de sistematizare, nefiind traversat de rețele de apă, canalizare, termoficare sau instalații electrice subterane.
Raportat la adresa nr.4606/2007 a Primăriei Municipiului Dr.Tr.S (fila 32 fond),din care reiese că terenul este ocupat de bloc de locuințe fiind afectat de detalii de sistematizare, respectiv utilități aferente blocului de locuințe, care se contrazic absolut cu concluziile expertului care susține contrariul, instanțele au solicitat informații în acest sens intimatei atât la fond cât și în apel.
Din adresele ulterioare emise de catre intimata, nr.5852/2008, 11976/2009, declarațiile martorilor care se coroborează cu raportul de expertiză întocmit în cauză, reiese că acest teren solicitat de către reclamanți este folosit ca parcare (delimitată de trotuarul străzilor), neamenajată, așa cum a constatat expertul la fața locului, contrazicând în acest din urmă caz, susținerea intimatei care nici nu a produs dovezi în acest sens.
Chiar din adresa nr21230/2009 a Primăriei Municipiului Dr.Tr.S reiese că în evidențele pe care le dețin nu s-au găsit date referitoare la autorizația de construire si anul edificării parcării.
Nu este relevantă adresa intimatei nr.10045/2009,față de cele de mai sus expuse în baza probelor adminJ. că acest teren ari fi ocupat de parcare și bloc locuințe, intimata contrazicâdu-se în adresele sale și fiind în eroare, întrucât potrivit tuturor schițelor din dosar, (filele 98, 91 și celelalte) reiese că acesta bloc se află de cealaltă parte a străzii, la o distanță apreciabilă față de terenul în litigiu.
Nu constituie un impediment privind restituirea in natura,față de situația tipică din speță a terenului solicitat de către reclamanți, raportat la principiul prevalenței restituirii în natură consacrat prin Legea nr.10/2001 în art.1 și Protocolul adițional nr.1 CEDO, faptul că acest teren face parte din domeniul public al Primăriei - având destinația de parcare, ce nu este amenajată și nici nu este autorizată (- nr.963/2002).
Oricum, este asigurat în prezent un excedent de teren față de terenul în litigiu,in prelungirea acestuia,ce poate fi folosit în continuare ca parcare.
Instanța națională este chemată să verifice dacă dispozițiile dreptului intern privitoare la ingerințe are efecte conforme cu principiile CEDO, respectiv dacă aceasta garantează respectarea bunurilor la nivelul acestor principii, având în vedere și interpretarea și aplicarea convenției în Jurisprudența CEDO, iar în speță o respingere a acțiunii ( ce constituie o ingerință în proprietatea reclamantilorlor) fără ca aceștia să fi fost efectiv despăgubiți nu ar reprezenta o garantare a proprietății la nivelul Convenției.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.10/2001, prin teren liber, restituibil în natură, se înțelege terenul neconstruit sau neafectat de amenajări de utilitate publică, ce nu afectează căile de acces ( existența pe teren, respectiv a unor străzi, trotuare), existența sau utilizarea unei amenajări subterane (conducte de alimentație cu apă, gaze, electricitate de mare calibru).
Instanța de fond procedat la o greșită interpretare și aplicare a prevederilor acestei dispoziții legale, considerând astfel în mod eronat că terenul în suprafață de 225 mp. nu constituie teren "liber de construcție și detalii de sistematizare", fiind nerestituibil în natură.
Criticile recurenților sub acest aspect sunt fondate.
Instanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile art.10 din Legea nr.10/2001 și Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001 aprobate prin - nr.250/2007, considerând că terenul de 225mp. nu constituire "teren liber de construcții și detalii de sistematizare" și, ca atare nu poate fi restituit în natură reclamanților.
Dispozițiile susmenționate trebuie interpretate în sensul că sintagma "amenajări de utilitate publică" are în vedere acele suprafețe de teren afectate de utilități publice, respectiv suprafața de teren supusă unor amenajări destinate a servi nevoile comunității, căi de comunicație, tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor este atributul entității investite cu soluționarea notificărilor.
Or, în speță, față de cele expuse constatand că terenul în litigiu este neamenajat ca parcare și față de faptul că, se asigură în continuare folosința ca parcare a excedentului de teren aflat în continuarea celui în litigiu, neprejudiciind nevoile comunității, se apreciază că acesta poate fi restituit în natură.
Trebuie avut în vedere și faptul că în cazul instituțiilor publice care au în administrare imobile aflate în proprietatea publică a statului sau a unității administrativ-teritoriale, dacă se apreciază că acestea pot fi restituite în natură, bunurile disponibile cu regim de proprietate publică se pot dezafecta și trece în proprietate privată a statului sau, după caz, a unității administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr.213/1998, urmând ca odată intrat în circuitul civil, imobilul respectiv să fie atribuit prin restituire ca măsură reparatorie persoanei îndreptățite la restituire.
Prin urmare reclamanții sunt persoane îndreptățite la restituirea în natură a suprafeței de teren solicitată prin notificare iar dispoziția emisă de către intimată vi fi menținută numai în parte, în ceea ce privește constatarea că reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent conform art.16 Titlul VII din Legea nr.247/2005 pentru construcții casă compusă din 4 camere și șopron din scândură acoperit cu carton gudronat situat în- din Dr.Tr.S, construcții ce anterior au fost demolate.
Văzând toate aceste considerente în conformitate cu dispozițiile art.10 alin.1 rap. la art.296 Cod pr.civilă, instanța va admite apelul, va schimba sentința în parte în sensul că va dispune restituirea în natură a terenului situat în intravilanul Municipiului Dr.Tr.S- în suprafață de 225 mp. delimitat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert, S(1,2,3,4,5), cu vecinătățile: N-str.-, S-domeniul public, E-str.-, V-str.-.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile privind constatarea îndreptățirii reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcții conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 și în ceea ce privesc cheltuielile de judecată efectuate la fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanții, ambii cu domiciliul în DTS,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 179 de la 01 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA DTS, PRIMARUL MUN.DR.TR.
Schimbă sentința civilă în parte în sensul că dispune restituirea în natură a terenului situat în intravilanul Municipiului Dr.Tr.S- în suprafață de 225 mp. delimitat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert, S(1,2,3,4,5,1), cu vecinătățile: N-str.-, S-domeniul public, E-str.-, V-str.-.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Octombrie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.- / 26.10.2009
Tehn.6 ex
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tatiana Rădulescu
