Speta Legea 10/2001. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.262/A/2008
Ședința publică din 13 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului C-, împotriva sentinței civile nr.257 din 9 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimații reclamanți, și, având ca obiect plângere la legea nr.10/2001.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimaților, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că nu a sosit la dosar răspunsul la interogatorul comunicat de către instanță, doar lista cu experți de la Tribunalul Cluj.
Instanța, în urma deliberării, revine asupra probei cu interogatoriul, constată prezentul apel în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului formulat în cauză.
Reprezentantul intimaților reclamanți solicită respingerea apelului, ca nefondat potrivit întâmpinării de la dosar și menținerea sentinței Tribunalului Cluj, ca legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Arată că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul trecut în proprietatea statului în condițiile Legii nr.58/1974, sunt foștii proprietari tabulari ai construcții și, a căror unică moștenitoare este intimata reclamată -. Notificarea în temeiul Legii nr.10/2001 a fost formulată de G și, iar prezentul proces este pornit de moșteitorii acestora, respectiv, reclamantele intimate, toate având calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul preluat în mod abuziv.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.257/9.05.2008 a Tribunalului Cluja fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele -, și -, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului C-, în temeiul Legii nr. 10/2001, și în consecință, s-a dispus anularea Dispoziției nr. 956 din 11 februarie 2008, emisă de Primarul municipiului C-N, iar pârâtul fost obligat să emită în favoarea reclamantelor o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri pentru terenul înscris în nr. 21162 C-N cu nr. top. 12770, situat în municipiul C-N,-, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Prin aceeași sentință s-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la emiterea dispoziției de acordare a unui alt imobil în compensare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța reținut următoarele:
Asupra imobilului înscris în CF nr. 21162 C-N, prin încheierea nr. 4718/1975 s-a intabulat dreptul de proprietate al defuncților și asupra construcției din C-N,-, înscrisă pe terenul cu nr. top. 12770 - 6-10. Totodată s-a întabulat dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în suprafață de 128 stj.p. și dreptul de folosință al proprietarilor construcției cu privire la 100/460 parte din teren, pe durata existenței construcției.
dreptului de proprietate cu privire la construcție s-a dispus în baza Sentinței civile nr. 6614/31.10.1974, pronunțată în dosarul nr. 7325/1974 al Judecătoriei Cluj -N, prin care pârâta a fost obligată să încheie cu reclamanții și contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul înscris în nr. 21162 C cu nr. top. 12770, în caz contrar sentința urmând să țină loc de act autentic. S-a dispus de asemenea intabularea dreptului de proprietate cu privire la întregul imobil.
Prin Decizia civilă nr. 58/1974 a Tribunalului Județean a fost admis în parte recursul declarat de pârâta și a fost modificată în parte sentința examinată în sensul constatării că terenul situat în mun. C-N, înscris în nr. 21162 cu nr. top. 12770 trecut în proprietatea statului în conformitate cu art. 30 din Legea nr. 58/1974. În considerentele deciziei s-a reținut că, după pronunțarea hotărârii instanței de fond au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 58/1974, iar în conformitate cu art. 30, în cazul înstrăinărilor de imobile, terenurile trec în proprietatea statului.
Potrivit Certificatului de moștenitor nr. 391/25.09.1996, eliberat în dosarul succesoral nr. 389/1996 de, moștenitoarea defunctului, decedat la data de 22.07.1996 este reclamanta, în calitate de fiică. Ulterior, la data de 29.08.2005 ( 12), a decedat, așa cum atestă certificatul eliberat după actul de deces nr. 2699/29.08.2005 de către Consiliul local al municipiului C- Conform Certificatului de moștenitor nr. 51/27.09.2005, al, dosar succesoral nr. 58/2001, moștenitoarea defunctei este reclamanta -.
Prin Certificatul de moștenitor nr. 51/2001, eliberat de în dosarul succesoral nr. 53/2002, s-a dezbătut succesiunea după defunctul G, decedat la data de 28.05.2002. S-a stabilit că moștenitorii defunctului sunt reclamantele: în calitate de soție supraviețuitoare și, în calitate de fiică.
În raport de cele reținute, tribunalul concluzionat că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul trecut în proprietatea statului în condițiile Legii nr. 58/1974 sunt foștii proprietari tabulari ai construcției, și, a căror unică moștenitoare este reclamanta.
Tribunalul mai făcut aplicarea art. 1.4 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 sunt prevăzute soluții ce urmează să fie adoptate de către comisiile investite cu soluționarea notificărilor în cazul unor acte normative emise sub imperiu Constituției din 1065 sau al anumitor situații juridice conexe, prin care s-au preluat imobile.
Referitor la convenția încheiată între și G, antecesorii reclamanților, tribunalul reținut că raportat la raportat la clauza examinată din convenția încheiată la 9.01.1972, se poate aprecia că și reclamantele și - au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul - construcție și teren -, preluat în mod abuziv.
Tribunalul a apreciat însă că sunt neîntemeiate susținerile privitoare la fostul că dreptul de proprietate asupra întregului imobil s-a transmis în favoarea defunctului prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, pentru că, forma autentică contractului reprezenta o condiție de validitate în ipoteza vânzării terenurilor la data încheierii convenției, 9.10.1972.
Capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la emiterea dispoziției de acordare a unui alt imobil în compensare a fost respins întrucât, pe de o parte, la nivelul municipiului C-N nu s-a întocmit o listă cu imobilele ce pot fi acordate în compensare în temeiul Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte, reclamantele nu au formulat cereri în probațiune pentru a se stabili existența unor asemenea imobile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal pârâtul primarul mun. C-N, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea apelului, pârâtul a arătat că dispoziția prin care s-a respins notificarea este legală, întrucât reclamantele nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite asupra terenului.
Prin întâmpinarea depusă, intimatele s-au opus admiterii apelului, arătând că potrivit disp. Legii nr.10/2001, persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul trecut în proprietatea statului în condițiile Legii nr. 58/1974 sunt foștii proprietari tabulari ai construcției și, căror unică moștenitoare este reclamanta . Cum, însă, între și s- încheiat o convenție prin care primul se obliga să transmită celui de-al doilea dreptul de proprietate pentru cota de parte din terenul în litigiu, convenție recunoscută de reclamanta, rezultă că și reclamantele și au calitatea de persoane îndreptățite la aplicarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea apreciază că apelul este nefondat și în baza art.296 alin.1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă, pentru următoarele considerente:
La data de 9.01.1972 proprietara de CF s-a obligat prin act sub semnătură privată să transmită în favoarea cumpărătorului dreptul de proprietate asupra imobilului casă, curte și grădină situat în C-N,- pentru prețul de 40.000 lei.
La aceeași dată, 9 ianuarie 1972, între și G se încheie o convenție sub semnătură privată, prin care primul se obligă să-i transmită celui de-al doilea dreptul de proprietate asupra cotei de parte din terenul aferent construcției și să fie de acord cu intabularea dreptului său de proprietate.
Reclamanta este moștenitoarea defunctului, conform certificatului de moștenitor nr.391/25.09.1996 și a defunctei, conform certificatului de moștenitor nr.51/27.09.2005, iar reclamantele și sunt moștenitoarele defunctului G, conform certificatului de moștenitor nr.51/2001 eliberat de Biroul Notarului Public.
reclamantei, numitul și soția și-au intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 21162 C nr.top 12770, în baza sentinței civile nr. 6614/1974 a Judecătoriei Cluj -N devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 58/1974 a Tribunalului Cluj, prin care pârâta fost obligată să încheie cu soții contract autentic de vânzare-cumpărare asupra acestui imobil.
În cele două hotărâri judecătorești instanțele au reținut că pârâta s-a obligat să transmită soților dreptul de proprietate asupra acestui imobil încă din 9.01.1972, în baza actului sub semnătură privată încheiat între ei.
Cum însă soții și-au valorificat drepturile abia în 1974, după intrarea în vigoare a Legii nr. 58/1974, cele două instanțe au făcut aplicarea disp.art.30 din acest act normativ, potrivit căruia, în cazul vânzării construcțiilor, terenurile trec în proprietatea statului.
Ulterior, imobilul construcție a fost expropriat, construcția fost demolată, iar pe teren au fost edificate alte construcții, fapt necontestat de pârât.
Disp. art.1.4 lit.c alin.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, au soluționat problema terenurilor din intravilan trecute în proprietatea statului în baza art.30 din Legea nr. 58/1974, în favoarea dobânditorilor construcțiilor, iar alin.3 al aceluiași text prevede că "în situația în care ulterior înstrăinării construcția proprietatea dobânditorului fost preluată și mai apoi demolată, acesta din urmă, neavând dreptul sau vocația de a obține titlul de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri rămâne supus incidenței prezentei legi, în favoarea persoanei îndreptățite, proprietar al terenului la data trecerii acestuia în proprietatea statului".
În raport de cele reținute, legal a apreciat instanța de fond că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii pentru terenul trecut în proprietatea statului în condițiile Legii nr. 58/1974 sunt foștii proprietari tabulari ai construcției, și, căror moștenitoare este reclamanta, că și celelalte două reclamante au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul construcție și teren în litigiu, raportat la clauza din convenție încheiată la 9.01.1972 între și antecesorul acestor reclamante, numitul
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului C- împotriva sentinței civile nr.257 din 9 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. IA dact.GC
4 ex/03.11.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu
