Speta Legea 10/2001. Decizia 275/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 275/
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C, împotriva sentinței civile nr. 430/C din 27.03.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, str. -. - nr. 41,.1, județ C, cererea de chemare în judecată având ca obiect "contestație în temeiul Legii nr. 10/2001".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat - pentru apelantul pârât Primarul Municipiului C, potrivit delegației de substituire FN/25.11.2009 emisă de avocatul titular, pe care o depune la dosar împreună cu împuternicirea avocațială seria -, nr. 54155/16.10.2009 și 1428/12.10.2009, înscris cu care face dovada cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu de avocat, și avocat pentru intimata reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale seria -, nr. 93519/25.11.2009, pe care o depune la dosar.
Procedura este legal îndeplinită,conform art. 87 și urm. Cod proc.civilă.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform prev. Legii nr. 10/2001, solicitându-se judecata și în lipsa părților, conform art. 242 pct. 2 Cod proc.civilă, după care:
Apărătorul apelantului pârât, având cuvântul, depune la dosar în cadrul probei cu înscrisuri relații privind stadiul soluționării notificării formulate de, pentru imobilul situat în C, b-dul. - - nr. 91 și toate înscrisurile aflate la dosarul de notificare, precizând împrejurarea că dosarul notificării este incomplet.
Având pe rând cuvântul, părțile prezente prin apărători, precizează că nu mai sunt alte cererii de formulat sau probe de propus, cauza fiind în stare de judecată.
Instanța, în raport de susținerile apărătorilor părților, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra motivelor de apelul.
Apărătorul apelantului pârât, având cuvântul, solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat și dezvoltat în motivele de apel, cu consecința schimbării sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.
Luând cuvântul, apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată. Mai arată că, astăzi s-a depus la dosar de către apelant o adresă din 08.03.2006 necomunicată intimatei până la acest termen.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului C solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța pârâtul să fie obligat să emită decizie/dispoziție motivată asupra notificări formulate prin executorul judecătoresc și înregistrată sub nr.1961 din 16.11.2001 privind restituirea imobilului compus din trei camere și bucătărie precum și teren în suprafață de 312,5 mp situat în C-.
În motivarea cererii reclamanta a arătat în esență că este succesorul legal al defunctului,proprietarul imobilului și cu toate că a notificat pe deținătorul imobilului Primăria Municipiului C,până la această dată nu a fost emisă o dispoziție motivată în acest sens.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001 art.21 din Constituție și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pârâtul Primarul Municipiului C nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 430/27.03.2009 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâtul Primarul Municipiului C să emită dispoziție/decizie motivată asupra notificării formulate de reclamantă prin intermediul Biroul Executorului Judecătoresc - și înregistrată sub nr.1961/16.11.2001 cu privire la imobilul construcție compus din trei camere și o bucătărie și teren în suprafață de 312, 5 mp situat în situat în C,-.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că deși reclamanta a declanșat în termen legal procedura administrativă prealabilă prevăzută de Legea nr.10/2001, notificând în acest sens unitatea deținătoare a imobilului, în speță Primăria Municipiului C, unitatea deținătoare nu s-a pronunțat asupra notificării reclamantei prin emiterea unei dispoziții motivate în termenul legal de 60 de zile, tribunalul reținând că, în acest caz, legiuitorul a dat posibilitatea persoanei îndreptățite să se adreseze instanței pentru pronunțarea unei hotărârii judecătorești care să oblige unitatea deținătoare să analizeze notificarea cu privire la imobilul revendicat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului C, susținând că hotărârea este netemeinică și nelegală deoarece termenul de 60 de zile prevăzut de lege este un termen de recomandare care poate fi respectat numai dacă și reclamantul respectă cerințele legii sau emiterea notificării nu este împiedicată de alte cauze obiective.
Apelul nu este întemeiat.
Reclamanta a notificat Primăria Municipiului C pentru restituirea imobilului din C, b-dul - - încă din 2001 și nu se poate afirma că reclamanta a stat în pasivitate câtă vreme la dosar au fost depuse dovezi cu privire la solicitările numeroase adresate de reclamantă pârâtului în vederea soluționării notificării sale. În acest sens, solicitările din 13 februarie 2006 și din 18 august 2008 sunt dovada acestor demersuri efectuate de reclamantă.
Dincolo de demersurile reclamantei, apelantul precizează că termenul poate fi depășit dacă reclamanta respectă cerințele legii și dacă nu există alte cauze obiective care împiedică soluționarea notificării. Aceste afirmații nu numai că sunt generale, nespecifice și care nu arată în mod concret cauzele care au împiedicat pârâtul să emită o dispoziție ca răspuns la notificarea reclamantei, dar nici nu pot fi apreciate ca și cauze obiective de dilatare a termenului pentru o perioadă de mai bine de 8 ani, soluționarea notificării în lipsa unor înscrisuri care erau în sarcina notificatorului putându-se realiza eventual după expirarea unui termen fixat de comisia de soluționare a notificării.
Se constată însă că în speță notificatoarei reclamante nu i s-a pus în vedere să completeze documentația de notificare și nici nu s-a stabilit un termen în acest sens, dar nici nu s-a oferit reclamantei vreo explicație rezonabilă cu privire la motivul nesoluționării notificării.
În privința termenului de 60 de zile prevăzut de art. 26 din Legea nr. 10/2001, instanța de fond în mod corect a stabilit caracterul său imperativ.
Pornind de la rațiunea adoptării Legii nr.10/2001 privind situația juridică a unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exprimată în caracterul profund reparatoriu, este de precizat că, prin acest act normativ, legiuitorul a urmărit să înlăture prejudiciile suferite de proprietar pentru abuzurile săvârșite de stat.
În acest sens, și în concordanță cu scopul elaborării actului normativ, este evident că dispozițiile neclare trebuie interpretate în favoarea persoanei îndreptățite.
În acest cadru trebuie privite reglementările art. 25 alin. (1) din lege "potrivit cu care în termen de 60 zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură"; în conformitate cu art. 26 alin. (1) al aceluiași act normativ "dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii -. În lumina dispozițiilor legale mai sus evocate, legiuitorul a considerat că termenul în care unitatea deținătoare trebuie să răspundă notificării persoanei îndreptățite este imperativ, iar nu unul de recomandare. Orice altă calificare ar deturna finalitatea urmărită de legiuitor, așa cum a reținut instanța de fond. Dacă ar fi să considerăm că termenul are caracter de recomandare s-ar încălca indirect și s-ar amâna rezolvarea echitabilă a retrocedării imobilelor sau după caz procedura acordării de despăgubiri și pe această cale s-ar îngrădi dreptul la reparație.
Prin urmare, constatând că sunt neîntemeiate criticile pârâtului, instanța va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C, împotriva sentinței civile nr. 430/C din 27.03.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, str. -. - nr. 41,.1, județ C, ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond - -
Red.dec.jud./15.01.2010
Tehnored.disp.gref.M/5ex./15.10.2009
Emis 3 com/15.10.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
