Speta Legea 10/2001. Decizia 284/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 284/A/2009

Ședința publică din:4.11.2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ana Ionescu

JUDECĂTOR 2: Andrea Chiș

GREFIER:- -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 213/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind pe intimatul-pârât Primarul Municipiul C-N, și Municipiul C-N prin Primar, având ca obiect plângere la Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul apelantei avocat, cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de solicitat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulaz în sensul de a se dispune anularea dispoziției de respingere a notificării formulate de apelantă cu obligarea pârâtului Municipiul CNp rin Primar la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu. Instanța de fond a respins acțiunea considerând Dispoziția atacată corect emisă, motivat de faptul că apelanta este moștenitoare testamentară doar asupra bunurilor mobile nu și imobile ale defunctului și că nu ar avea calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în sensul Legii 10/2001 invocând art.4 alin.2 din Legea 10/2001.Instanța de fond a greșit procedând în acest mod deoarece legea prin articolul reținut de către instanța de fond respectiv art. 4 alin.2 din Legea 10/2001,statuează că de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 213/9.04.2009 Tribunalului Cluja fost respinsă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Municipiului C N și excepția inadmisibilității acțiunii și respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată și întregită de reclamanta împotriva pârâtilor Primarul Municipiului C N și Municipiul CNp rin Primar având ca obiect constatarea preluarii abuzive a imobilului înscris în CF 22338 cu nr.topo. 12802/2, anularea dispoziției nr. 1611/03.03.2008 și acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul în litigiu.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Municipiului C N, raportat la dispozitiile art.21 alin.4 din Legea nr.10/2001, conform cărora"în cazul imobilelor detinute de unitatile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent catre persoana îndreptățită se face prin dispozitia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului B, ori, după caz, a președintelui consiliului județean" instanța considerat că acest pârât, fiind deținătorul imobilului in litigiu, are calitate procesuală, în condițiile în care prin actiune se solicită restituirea lui în natură.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, instanta a constatat prin întregirea de acțiune din 13.03.2009 că reclamanta a solicitat si anularea dispozitiei nr.1611/03.03.2008 emisă de Primarul municipiului CNa stfel că solicitarea reclamantei de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu este admisibilă, iar soluția în cazul acestei cereri depinde de soluționarea petitului privind anularea dispozitiei.

Pe fondul cauzei, instanta a reținut că prin notificarea inregistrată sub nr.1425/10.08.2001 la BEJ reclamanta a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despagubiri pentru imobilul situat în C-N-, imobil expropriat de la antecesorul său.

Conform extrasului CF 22338 C N, imobilul cu nr.topo. 12802/2, gradină și pomet în- în suprafață de 292 stj.p. a constituit proprietatea tabulară a numitului.

Conform anexei la Decretul de expropriere nr.100/1981, imobilul situat în C N- apare ca fiind expropriat de la numitul.

Din certificatul de deces seria D 9 nr.- rezultă că a decedat la data de 20.11.1992.

Prin testamentul autentificat prin încheirea nr.16861/1990 a notariatului de Stat C defunctul a lăsat toate bunurile sale mobile care se vor găsi în patrimoniul său la data decesului reclamantei.

Prin dispozitia nr.1611/03.03.2008 Primarul municipiului CNa respins notificarea reclamantei, pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la masuri reparatorii prevazute de Legea nr.10/2001.

Față probatoriul administrat, instanța a considerat corectă soluția menționată mai sus, fiind respectate dispozitiile art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, întrucât reclamanta nu are calitatea de mostenitor în sensul acestor dispozitii.

Conform dispozitiilor art.894 alin.1 civ. reclamanta are calitatea de legatar cu titlu universal doar în ceea ce privește bunurile mobile ale defunctului, neavând nici o vocatie succesorală asupra imobilelor defunctului, indiferent dacă la data deschiderii succesiunii acestea se aflau în patrimoniul acestuia sau erau preluate în mod abuziv de stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal reclamanta, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și în consecință, anularea dispoziției de respingere notificării și obligarea pârâtului Primarul mun. C-N la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu.

În motivarea apelului, reclamanta a arătat că este moștenitor testamentar după defunctul în baza testamentului autentificat sub nr. 16861/28.11.1990 asupra tuturor bunurilor mobile ale defunctului.

Soluția instanței de fond de respingerea acțiunii cu motivarea că este moștenitoare testamentară doar asupra bunurilor mobile nu și asupra bunurilor imobile ale defunctului și că, prin urmare, nu ar avea calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în sensul Legii nr.10/2001 este nelegală. Aceasta, pentru că, legea prin art. 4 alin. 2 nu face nicio referire la faptul că testamentul trebuie să fie cu referire la bunuri mobile sau imobile. Or, în condițiile în care legiuitorul nu a făcut nicio distincție cu privire la conținutul dispoziției testamentare, nici instanța nu poate să facă aceasta și să o priveze de un drept, cu atât mai mul cu cât, în anul 1990 când a fost întocmit testamentul nimeni nu se putea gândi la posibilitatea despăgubirii prin echivalent a persoanelor prejudiciate de Statul Român.

Soluția apare nelegală cu atât mai mult cu cât, antecesorul ei nu a primit vreo despăgubire de la Statul Român, iar în condițiile în care ar fi formulat notificare în nume propriu, ar fi primit în schimb tot bunuri mobile, adică titluri de despăgubiri.

Prin întâmpinarea depusă pârâtul Primarul mun. C-N s- opus admiterii apelului, arătând că dispoziția atacată a fost eliberată cu respectarea disp. art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001, motivat de faptul că reclamanta nu are calitatea de moștenitor după proprietarul de carte funciară.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și, în consecință, în baza art. 296 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 3 alin. 1 lit. coroborate cu art. 4 alin. 2 din Legea nr.10/2001, au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora sau moștenitorii acestora.

Calitatea de moștenitor fostului proprietar sau cea de succesibil a reclamantei trebuie analizată, în primul rând, în raport de actele cu care aceasta își dovedește calitatea de moștenitor. Reclamanta a susținut că face dovada calității de moștenitor prin testamentul autentificat sub nr. 16861/1990, dar din conținutul acestui testament rezultă că testatorul înțeles să testeze în favoarea reclamantei doar bunurile mobile aflate în posesia sa la data decesului.

cu titlu universal sunt limitativ prevăzute de art. 894. civil: legatul unei fracțiuni de moștenire; legatul tuturor bunurilor imobile; legatul tuturor bunurilor mobile, legatul asupra unei fracțiuni din totalitatea bunurilor mobile și imobile.

Prin urmare, curtea apreciază că reclamanta are calitate de legatar cu titlu universal în ce privește bunurile mobile ale defunctului și nu are nicio vocație succesorală asupra bunurilor imobile ale defunctului, indiferent dacă acestea se aflau sau nu în patrimoniul defunctului.

În contextul acestor rețineri, afirmațiile apelantei că legea nu face referire la faptul că testamentul trebuie să se refere la bunuri imobile sunt nefondate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, din chiar titlul Legii nr.10/2001 rezultă că aceasta se referă la regimul juridic al bunurilor imobile preluate în mod abuziv, astfel că disp.art. 3 și 4 din acest act normativ nu pot să ceară dovedirea calității de moștenitor decât cu privire la aceste bunuri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 213 din 9.04.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o menține.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 4.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red. IA dact. GC

5 ex/11.11.2009

Jud.primă instanță:

Președinte:Ana Ionescu
Judecători:Ana Ionescu, Andrea Chiș

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 284/2009. Curtea de Apel Cluj