Speta Legea 10/2001. Decizia 298/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 298

Ședința publică de la 10 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

Grefier: - - -

*****

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 02 2009 privind apelul declarat de reclamanții moștenitori, cu domiciliul în Dr.Tr. S,-, jud. M, cu domiciliul în O,-,. C,. 8,. 2, jud. M, și - decedată, având ca moștenitori pe ceilalți apelanți reclamanți moștenitori din cauză (descendenți), împotriva sentinței civile nr. 1475 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. 345/2003, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA, având ca obiect legea 10/2001, trimis spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr. 562 din 30 aprilie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, prin decizia civilă nr. 1727 din 14 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit părțile, fără citare.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile din ședința publică din data de 02 2009 au fost consemnate într-o încheiere separată, care împreună cu încheierea de amânare a pronunțării de la 5 2009, fac parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

1. Prin sentința civilă nr.1475 din 18.10.2006, pronunțată în dosar nr.345/2003, Tribunalul Mehedinția respins contestația, precizată și completată, formulată de reclamantul (decedat) și continuată de moștenitorii reclamanți, și.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că data de 16 decembrie 2002, reclamantul a formulat contestație împotriva adresei nr. 13341/21.11.2002 a Primăriei, prin care i-a fost respinsă notificarea formulată în temeiul Legii nr.10/2001, prin care a solicitat despăgubiri pentru terenul de 23.615 mp. ocupat ca urmare a lucrărilor Porțile de În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în temeiul extraselor de carte funciară este singur proprietar al acestor suprafețe pe care le-a moștenit de la părinții săi, terenuri ce au fost preluate de stat fără a fi despăgubit.

Prin precizarea de acțiune din 30.01.2004, reclamanții au solicitat despăgubiri bănești pentru terenurile înscrise în CF 206/213, în afară de terenul arabil de 1749 mp. din "Dealul Lazuri"; de asemenea au solicitat restituirea în natură a terenului de 442 stânjeni din punctul "" și despăgubiri bănești pentru terenul de 6474 mp.din punctul " " înscris în 515 și pentru casa demolată din punctul "".În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și expertiza tehnică.

Intimata Primăria Comunei, prin dispozițiile emise la data de 18 sept.2006 sub numerele 85, 86 și 87 respins notificările formulate de reclamantul cu motivarea că terenul din punctul "" a fost transformat devenind un imobil nou pe care s-au amplasat construcții de utilitate publică, iar celelalte terenuri solicitate se află în prezent acoperite de apele Dunărea, precum și faptul că reclamantul nu a depus acte privind plata despăgubirilor ce i s-au acordat pentru terenul expropriat.

S-a constatat din extrasul Cărții Funciare cu nr.206/213 al Primăriei Comunei că sunt înscrise mai multe terenuri extravilane având ca proprietar pe în cota de 1/1, iar din extrasul Cărții funciare cu nr.513 a rezultat că sunt înscrise 2 terenuri: suprafața de 6474 mp. teren arabil în pct." " și suprafața de 2600 mp. teren plantat cu de vie, proprietar fiind, cu cota de 4/6 și și cu cota de 1/6 pentru fiecare, iar din arborele genealogic a rezultat că defuncta a fost bunica lui, însă calitatea de moștenitor a acestuia din urmă față de ceilalți doi coproprietari tabulari nu a fost dovedită.

Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză și completat ulterior a reieșit faptul că terenurile înscrise în cartea funciară sunt acoperite în prezent de apele Dunărea, urmare a construirii barajului Porțile de, iar din certificatul de moștenitor nr.64/29 mai 2001 eliberat de BNP, a rezultat că numitul ( a fost tatăl lui autorul reclamanților).

Ca urmare a situației de fapt reținute, s-a constatat că pentru terenurile înscrise în cele două file ale Cărții funciare, care au fost expropriate și pentru care a solicitat despăgubiri, sunt incidente dispoz.art.8 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora nu intră sub incidența acestei legi, terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, concluzionându-se în acest sens că sunt legale dispozițiile 86 și 87 din 18 sept.2006 emise de Primăria Comunei.

Referitor la imobilul situat în punctul "" s-a constatat că anterior preluării de către stat nu s-a dovedit faptul că a fost proprietatea autorului reclamanților, dovadă ce trebuia făcută cu extras de carte funciară sau cu vreun alt titlu translativ de proprietate. În același timp, raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a stabilit că terenul situat în punctul respectiv este intravilan, în prezent fiind afectat în parte de Str. - din localitate, imobil expropriat prin Decretul 641/1969, însă în tabelul cu proprietarii și terenurile expropriate figurează numai și nu.

S-a concluzionat că decizia nr.85/18 sept.2006 a Primăriei Comunei este legală, nefiind fondată cererea formulată de reclamanți prin care au solicitat restituirea terenului în suprafață de 442 stânjeni situată în pct. și despăgubiri pentru casa edificată pe teren și demolată în urma exproprierii.

Împotriva hotărârii respective, la data de 20 2006 au declarat apel reclamanții, și, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin motivele de apel d epuse pe data de 24 nov. 2006 și precizate pe data de 19 martie 2007, reclamanții au criticat hotărârea primei instanțe referitore la modul de soluționare al cererii având ca obiect restituirea în natură a terenului situat în pct..

Astfel, s-a susținut că în mod greșit prima instanță a constatat că reclamanții nu au făcut dovada faptului că terenul solicitat din punctul respectiv a fost proprietatea autorului acestora, anterior preluării de către stat, în condițiile în care la filele 134-137 din dosarul Tribunalului Mehedinți, există procesele verbale de expropriere, unde figurează ca expropriați la data de 13 august 1969 și 21 aug.1969, cu suprafața de 872 mp. precum și cu suprafața de 792 mp. fiind una și aceeași persoană cu, în condițiile în care, este corespondentul în limba maghiară a lui, Primăria Comunei făcând parte din -Ungar.

S-a susținut și faptul că terenurile respective sunt menționate în cartea funciară cu nr.206 ca subparcele, pe numele lui, situație care exclude posibilitatea ca imobilul respectiv și solicitat să aparțină altor persoane.

S-a invocat și faptul că terenul respectiv este închiriat altor persoane din comună, aspect apreciat ca neconcludent de prima instanță, și trecut sub tăcere, aspect care nu a fost examinat.

2. Prin decizia civilă nr. 562/30 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. l- s-a respins apelul declarat de reclamanții moștenitori, cu domiciliul în Dr.Tr.S,-, județul M, cu domiciliul în comuna, nr.3, județul M și, cu domiciliul în O,-,.2,.C,.8, județul M împotriva sentinței civile nr.1475 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr.345/2003, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA, având ca obiect "Legea 10/2001".

Pentru a se pronunța astfel Curtea a avut în vedere că potrivit dispoz.art.1 și 2 din Lf.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 dec.1989, a rezultat faptul că imobilele preluate în perioada respectivă în mod abuziv de către stat, de către organizații cooperatiste sau de către orice alte persoane juridice, se restituie în natură în condițiile legii; în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, măsuri reparatorii constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Raportând aceste principii la datele speței, s-a constatat că, în mod întemeiat prima instanță a respins cererea formulată de reclamanți privind restituirea în natură a terenurilor situate în pct., deși au reținut în mod greșit că aceștia nu au făcut dovada faptului că anterior preluării de către stat, terenurile au aparținut în proprietate autorului ().

Reclamantul a făcut dovada acestui fapt, la filele 98 și 99 în dosarul primei instanțe, fiind depusă foaia cadastrală din care a rezultat faptul că aceștia au figurat în cartea funciară cu suprafața de 356 stânjeni, respectiv suprafața de 1281,6 mp.

De asemenea, la filele 118 și 119 și filele 134 - 136 din cadrul primei instanțe, se află tabelul cu propunerile pentru exproprieri la nivelul Comunei, Jud.M, conform Decretelor de expropriere nr.545/1958 și 641/1969, precum și procesele verbale întocmite cu ocazia exproprierilor, din care a rezultat faptul că, () a fost expropriat cu suprafața de 872 mp. precum și cu suprafața de 792 mp.

Deși au făcut dovada faptului că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite în baza Legii nr.10/2001 de a solicita terenul respectiv, fiind moștenitorul lui (), decizia nr.85 din 18 sept.2006, emisă de Primarul Comunei, jud.M, prin care s-a respins cererea de restituire a terenului din punctul, este legală și temeinică, nefiind posibilă restituirea în natură atâta vreme cât pe suprafața respectivă se află construcții de utilitate publică, fiind afectat parțial de 2 străzi, - și și făcând parte din planul urbanistic general al satului.

Această situație de fapt a fost pusă în evidență de raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză în primă instanță și completat ulterior, din care a rezultat faptul că suprafața de 173 mp. (Parcela 1 ) se află în posesia moștenitorilor; suprafața de 304 mp. (Parcela 2 ) se află în posesia numiților și și suprafața de 143 mp. (Parcela 3 ) se află ocupată de strada -, cu mențiunea că suprafața ocupată de către și are construcții edificate.

Referitor la suprafața de 734 mp. aflată în posesia numitului, pe baza unui contract de închiriere încheiat cu primăria locală, s-a constatat că într-adevăr nu a aparținut autorului reclamantului, câtă vreme sunt înscrisuri din care rezultă că acestuia i-a fost expropriată suprafața de doar 872 mp.

Pe de altă parte, din întâmpinarea depusă în cadrul instanței de apel d e către intimata Primăria Comunei a rezultat faptul că supraf. de 872 mp. situată în zona este liberă, primăria locală neopunându-se la restituirea acesteia, cu precizarea însă că terenurile solicitate de prin notificarea respinsă prin decizia nr.85/18 sept.2006, privește o suprafață de teren suplimentară, întrucât terenurile situate în pct."Locul " au aparținut construcțiilor iar cele cu denumirea de Punctul "" au constituit terenuri separate.

S-a concluzionat astfel că, potrivit Decretului de expropriere nr.641/1969 (pozt.15 din proiectul nr.13176/1969), autorului () i-a fost expropriat imobilul format din casă de locuit și teren în suprafață de 872 mp. casa de locuit ulterior demolată, iar în prezent terenul este liber de sarcini, Primăria locală a Com., neopunându-se la restituirea acestuia, fiind vorba de teren situat în continuarea grădinii de la casa demolată.

În același timp, suprafața solicitată prin prezenta acțiune excede suprafeței respective și care nu mai poate fi restituit în natură atâta vreme cât este ocupată de construcțiile aflate în proprietatea altor persoane sau constituie domeniul public.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanții,.

3. Prin decizia civilă 1727/14 martie 2008 pronunțată de ICCJ B în dosarul nr. 16157/2005 s-a admis recursul declarat de reclamanți, s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de apel.

Pentru a se pronunța astfel ICCJ a avut în vedere că, deși s-a reținut că Primăria nu se opune la restituirea terenului în suprafață de 872 mp situat în zona, întrucât acesta este liber (fiind situat în continuarea grădinii casei demolate), Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia recurată a respins apelul ca nefondat, hotărârea fiind nemotivată sub acest aspect.

Înalta Curtea constatat că se impune completarea probatoriului pentru lămurirea situației juridice a terenului în suprafață de 872 mp situat în pct. a cărui restituire s-a solicitat, urmând ca în rejudecarea căii de atac, instanța să se pronunțe și asupra obiecțiunilor formulate de reclamanți la expertiza realizată de expert, precum și a cererii de completare a expertizei având în vedere înscrisurile depuse ulterior efectuării acesteia.

În rejudecare după casare, s-a format Dosar -, cu prim termen la data de 22 septembrie 2008, pentru când s- dispus amânarea cauzei, având în vedere decesul apelantei, pentru a se face dovezi în acest sens și pentru nominalizarea, conceptarea și citarea moștenitorilor acesteia, și - descendenți.

La termenul din 20 octombrie 2008, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, având ca obiective identificarea terenului intravilan situat în pct., să se precizeze persoanele în posesia cărora se află terenul și să se aibă în vedere și obiecțiunile formulate de reclamanți cu privire la expertiza tehnică întocmită în primă instanță - filele 125 - 126 dosar fond. Apelanții au achitat onorariul de expert la data de 19 ian. 2009, iar instanța a numit expert prin tragere la sorți, conform art. 202 Cod procedură civilă, în persoana ing..

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 9 aprilie 2009, iar instanța a dispus amânarea cauzei pentru observare și formularea de eventuale obiecțiuni de către părțile interesate, având în vedere disp. art. 209 Cod procedură civilă privind termenul procedural de 5 zile pentru depunerea lucrării.

La termenul din 11 mai 2009, instanța a încuviințat în parte obiecțiunile formulate în cauză de către apelanți prin avocat, așa cum rezultă din încheierea premergătoare de la acea dată. În același timp, Curtea a dispus completarea obiectivelor la expertiză, în sensul identificării și a celor două terenuri de 191 mp și 1464 mp - evidențiate în de expropriere depuse la dosarul de fond filele 134-137 (intravilane - de construcție) - prin dimensiuni, vecinătăți, schiță la scară și să precizeze dacă sunt libere sau afectate de detalii de sistematizare și dacă pot fi restituite în natură, dacă sunt în intravilan sau extravilan.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere în esență, faptul că acestea sunt terenurile intravilane la care s- făcut trimitere în motivele de apel d epuse - de 191 mp și 1454 mp, alături de suprafața de 872 mp din pct. (), fiind evidențiate în de expropriere depuse la dosarul de fond filele 134-137 - ca înscrisuri depuse ulterior expertizei după formularea de obiecțiuni la raport filele 125-126 dosar fond și mai înainte de formularea cererii de completare a probei cu expertiza din primul ciclu procesual al apelului.

Pentru un răspuns corect la aceste probleme, s-au avut în vedere disp. art. 315 Cod procedură civilă și faptul că în decizia de casare, în partea finală, ÎCCJ dispus ca in rejudecare, instanța de apel să se pronunțe și asupra obiecțiunilor formulate în primă instanță, dar și asupra cererii de completare a expertizei, având în vedere tocmai înscrisurile depuse de reclamanți la fond după efectuarea expertizei, acestea fiind aceleași înscrisuri la care se face mențiune în motivele de apel arătate și privesc nu numai suprafața de 872 mp, ci și celelalte suprafețe de 191 mp și 1454 mp - despre care reclamanții apelanți arată că sunt intravilane.

În detaliu, considerentele care au stat la baza acestor premise de lucru, sunt redate în încheierea de ședință premergătoare de la data de 11 mai 2009.

De asemenea, s-a cerut expertului să evidențieze în mod clar pe schiță prin suprapunere sau într-un alt mod ce poate fi înțeles și valorificat de instanță, ce suprafață a fost deținută înainte de expropriere, ce suprafață s-a expropriat și ce suprafață este susceptibilă de a fi restituită în natură, pentru fiecare din cele trei suprafețe arătate de 872 - propuși pentru expropriere a se scoate din producția agricolă vegetală, din care 80 mp - grădină și 792 - vie, 191 - propuși la expropriere din 360 mp suprafață din CF 206 și 1464 mp - din CF 206.

În măsura în care, după convocarea părților, la fața locului se prezenta și un reprezentant al primăriei, expertul urma să solicite acestuia să precizeze prin elemente suficiente care este terenul de 872 mp susceptibil de a fi restituit in natură reclamanților, potrivit întâmpinării depuse în primul ciclu procesual al apelului, înainte de casare și să-l evidențieze ca atare, în schiță.

La data de 23 octombrie 2009, în termenul procedural prev. de art. 209 Cod procedură civilă, expertul desemnat a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză, la care părțile nu au mai formulat obiecțiuni, iar instanța fiind lămurită, nu a fost cazul a dispune întregirea sau refacerea lucrării, în condițiile art. 212 alin. 1 Cod procedură civilă.

Verificând în baza art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 315 Cod procedură civilă, - în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, Curtea constată că apelul declarat în cauză este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

-Potrivit art. 3alin. 1 lit.din Legea 10/2001 sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent: persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.

De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, conform art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ. De asemenea, succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi, in conditiile art. 4 alin. 3 din Legea 10/2001.

Din perspectiva acestor dispoziții legale, se reține că reclamantul, decedat în prezent - titular al notificărilor și al acțiunii de față, este fiul lui (), așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar și moștenitor al acestuia, potrivit certificatului de moștenitor nr.64/29 mai 2001 eliberat de BNP, iar este autorul reclamanților.

În temeiul și în condițiile Legii 10/2001, reclamantul - în prezent decedat, a adresat trei notificări prin executorul judecătoresc, astfel: 168/N/2002 - soluționată prin respingere în timpul procesului prin Dispoziția 87/2006, 171/N/2002 - soluționată prin respingere în timpul procesului prin Dispoziția 85/2006 și 172/N/2002- soluționată prin respingere în timpul procesului prin Dispoziția 86/2006.

-Tot legea speciala prevede ca, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi, potrivit art. 1 alin. 1 din lege.

Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în acest construcții, conform rt. 6 alin. 1 din lege. În sensul prezentei legi, categoriile de imobile preluate în mod abuziv sunt enumerate in cuprinsul art. 2 alin. 1 lit. a - i din acelasi act normativ.

În cauză, imobilele ce au făcut obiectul de analiză au fost preluate de stat prin expropriere Decret 641/1969, de la autorul reclamantului, (), fără legătură cu, acesta din urmă fiind evidențiat cu suprafața de 792 mp preluați de stat prin același act normativ, fiind necesară această precizare, întrucât prima instanță a făcut o confuzie în această privință.

Autorul reclamantului figurează cu trei suprafețe de teren expropriate, astfel: 872 mp în pct. - fără CF (fără construcție), 191 mp CF 206 și 1464 mp CF 206.

De subliniat că în punctul nu a existat o construcție care să fi fost expropriată și demolată.

Preluarea abuzivă, realizându-se în temeiul acestui act normativ, regimul juridic al imobilelor este guvernat de dispozițiile art. 11 alin. 3 sau 4 dupa caz, din Legea nr. 10/2001, republicată, care prevăd că: În cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) și (6) se vor aplica în mod corespunzător., in cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.

Dispozițiile contestate prin precizarea la acțiune, au stabilit că imobilul din punctul a devenit un imobil nou pe care s-au amplasat utilități publice, iar celelalte terenuri se află în prezent sub apele fluviului Dunărea și reclamanții nu au depus acte privind plata despăgubirilor ce li s-au acordat pentru terenurile expropriate.

Prin Notificarea 172/N/2002, reclamantul a solicitat în calitate de moștenitor (nepot), al lui defunctei (bunica), măsuri reparatorii în echivalent - despăgubiri pentru suprafața de 6.474 din CF 513- teren aflat în prezent sub apele fluviului Dunărea, având în vedere construcțiile hidrotehnice edificate în urma exproprierii.

Prima instanță a respins contestația în ceea ce privește modul de soluționare a acestei Notificări, menținând ca legală și temeinică Dispoziția nr. 86/2006 a Primăriei comunei, având în vedere, printre altele și împrejurarea că terenurile solicitate sunt exceptate de la aplicarea Legii 10/2001, fiind incidente disp. art. 8, potrivit cărora terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, nu intră sub incidența acestui act normativ.

Soluția dată în această privință nu a fost apelată de către reclamanți, așa cum rezultă din cererea de apel și precizările depuse de apelanți, în primul ciclu procesual al apelului - filele 4-5 și 24 Dosar 1- al Curții de APEL CRAIOVA. De asemenea, reclamanții au recurat decizia pronunțată în apel și casată în primul ciclu procesual, în limita a ceea ce s-a apelat.

Prin urmare, cererea de probatorii depusă în al doilea ciclu procesual, prin care s-a reiterat cererea de completare a raportului de expertiză avându-se în vedere înscrisurile noi depuse chiar în fața primei instanțe, a fost admisă în parte, în limita criticilor din apel dar și a casării cu trimitere și a vizat numai terenurile intravilane care au făcut obiectul Dispozițiilor 85 și 87/2006 - evidențiate în actele de expropriere, preluare și evaluare depuse: 14895/1969 (1464 mp și 191 mp) și 20096/1969 (872 mp - pct. ), Total - 2527 mp.

S-a apreciat ca nefiind utilă o expertiză pentru evaluarea construcțiilor demolate, dar și a terenurilor de sub ape (extravilane), sau a terenului intravilan ce nu poate fi restituit în natură - având în vedere pe de-o parte limitele apelului și ale casării cu trimitere, dar și faptul că în cauza de față deciziile contestate au fost emise de entitatea notificată după modificarea Legii 10/2001 prin Legea 247/2005 - cu referire la Titlul VII al acestui act normativ.

Prin Notificarea 171/N/2002 - s-au solicitat măsuri reparatorii ( natură și echivalent despăgubiri), pentru imobilul situat în pct. de stânjeni fără CF. iar prinNotificarea 168/N/2002- s-au solicitat măsuri reparatorii (natură și echivalent despăgubiri), pentru mai multe terenuri, din care terenurile intravilane sunt de 1464 mp și 191 mp - CF 206/213.

Or, în ceea ce privește aceste imobile, în mod greșit prima instanță a dispus respingerea acțiunii, aceasta fiind întemeiată în parte.

Din Raportul de expertiză tehnică de specialitate, refăcut și suplimentat în apel după casare, rezultă că din totalul suprafeței de 1464 mp preluați prin de expropriere nr. 14895/1969, este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 876 mp, delimitată în Raport și Schița anexă prin punctele 12 - 13 - 14 - 15 - 12. Suprafața este liberă de construcții și neafectată de utilități publice, fiind închiriată lui.

De asemenea, suprafața de 191 mp intravilan preluată prin același proces-verbal de expropriere, a fost identificată de expert ca liberă și făcând parte dintr-o suprafață de 273 mp care se aflăîn faptîn posesia reclamanților, aceasta din urmă fiind delimitată pe plan în același raport și schiță anexă la expertiza, astfel: 1 - 2 - 3 - 4 - 20 - 21 - 1, urmând a fi restituităîn drept.

În aceeași ordine de idei, expertul mai identificat o suprafață liberă, susceptibilă de a fi restituită în natură, de 335 mp - compuși din 208. din verbal p. de expropriere 14895/1969 și 127 mp din total 872. ( pct. ) - din verbal p. de expropriere 20096/1969, suprafața delimitată pe plan în expertiza arătată la pct. 1, astfel: 11 - 16 - 16 indice 1 - 11 indice 1 - 11, stabilită de instanță pe schița anexă - fila 74,prin trasarea laturii de nord a acestei suprafețe între pct. 16 indice 1 - 11 indice 1, de către instanță, rezultând laturile: N și S = 20,50. și E și V = 16,35. Suprafața este liberă de construcții și nu este afectată de utilități publice sau detalii de sistematizare.

Instanța a procedat la trasarea laturii de nord în maniera arătată și evidențiată sub semnătură pe schiță fila 74 între pct. 161și 111pentru a delimita suprafața de teren liberă ce poate fi restituită, de suprafața de teren cu construcții casă și garaj C4 ce nu poate fi restituită reclamanților, deținută de moștenitoarea lui, căruia i s-a atribuit teren în anul 1971 pentru construire de locuință, teren cu CF 655, în care este inclusă și suprafața cu locuință de la.

Prin restituirea în natură a acestor suprafețe, din totalul de 2527 mp, rămâne o diferență de teren de 1125 mp nerestituită, pentru care se va constata dreptul la măsuri reparatorii în echivalent conform titlului VII din Legea 247/2005 cu aplicarea art. 11 alin. 2 și 7 Legea 10/2001, prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru terenul în litigiu de 2527 mp, în cuantum de 2147,95 lei - sumă stabilită la data exproprierii. S-a avut în vedere la stabilirea acestei sume, valoarea unui mp la data exproprierii, așa cum este evidențiată în procesele verbale de evaluare, respectiv 0,85 lei/mp.

- În cauză sunt incidente disp. art. 24 din legea 10/2001. Din actele de preluare rezultă că în pct. nu a existat construcție expropriată și demolată și în orice caz, în ceea ce privește dovada dreptului de proprietate, potrivit disp. legale arătate, în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. În aplicarea prevederilor alin. 1 și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.

Din aceste procese verbale depuse de reclamanți, reprezentând copii eliberate de Direcția județeană a Arhivelor Naționale, rezultă că s-au întocmit în 5 exemplare, din care unul s-a înaintat la Banca de Investiții - Sucursala

Deși, inițial prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul care solicită despăgubiri bănești pentru 23.615 mp teren expropriat și afirmă că nu au fost primite despăgubiri, totuși prin precizarea la motivele de apel din primul ciclu procesual de la data de 19.03.2007 - fila 24, apelanții arată prin avocat faptul că s-au plătit despăgubiri cu ocazia exproprierii autorului.

În același timp - având în vedere poziția oscilantă a apelanților și împrejurarea că în calitate de titular al notificărilor beneficiarul/beneficiarii moștenitori, nu au prezentat declarații autentificate prin care să declare pe propria răspundere că pentru imobilele respective nu s-au încasat despăgubiri și totodată își asumă obligația rambursării acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constată și se dovedește că totuși s-au acordat despăgubiri, potrivit art. 11.3 din HG 498/2003 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001 - în vigoare la data emiterii dispozițiilor, Curtea va concluziona în sensul plății acestora, procedând în consecință.

- Potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, prin teren liber, restituibil în natură, se înțelege terenul neconstruit sau neafectat de amenajări de utilitate publică, ce nu afectează căile de acces (existența pe terenul respectiv a unor străzi, parcări, trotuare), existența sau utilizarea unor amenajări subterane (conducte de alimentare cu apăr, gaze, petrol, electricitate de mare calibru).

Dispozițiile art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001 și art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 trebuie interpretate în sensul că sintagma "amenajări de utilitate publică" are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafața de teren supusă unor amenajări destinate a servi nevoile comunității, căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.

Or, in cauza, pe baza probei cu expertiza, necontestata de parti, asa cum a fost refăcută și suplimentata in apel în baza art. 315 Cod procedură civilă, - este justificata concluzia potrivit careia o parte din terenuri în limita a ceea ce s-a cerut, sunt socotite libere in sensul legii si pot fi restituite in natura reclamanților moștenitori beneficiari și pentru diferența, se va constata dreptul lamăsuri reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005 - dispozițiile fiind emise ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

Acestea sunt considerentele în baza cărora, potrivit art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de reclamanții, - moștenitori (descendenți) ai reclamantului - decedat și ai apelantei reclamante - decedată, continuată de aceiași moștenitori, împotriva sentinței civile nr. 1475 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. 345/2003, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA.

Va schimba în parte sentința, va admite în parte acțiunea precizată, va anula în parte Dispoziția 87/2006 și Dispoziția 85/2006, astfel:

Va dispune restituirea în natură a următoarelor suprafețe de teren, situate în perimetrul localității, jud. M:

1. - 876 mp ( din total suprafață 1464 mp) din verbal p. de expropriere 14895/1969, identificați de expert ing. în Supliment la Raport de expertiză și schița anexă, întocmite în apel - filele 71 - 74, delimitată pe plan prin punctele 12 - 13 - 14 - 15 - 12. Acest teren este liber de construcții, fiind închiriat numitului.

2. - 191 mp - din verbal p. de expropriere nr. 14895/1969, ce face parte din suprafața de 273 mp, aflați în posesia reclamanților, aceasta din urmă fiind delimitată pe plan în expertiza arătată la pct. 1, astfel: 1 - 2 - 3 - 4 - 20 - 21 - 1. Terenul se află în fapt, în posesia reclamanților.

3. - 335 mp - compuși din 208. din verbal p. de expropriere 14895/1969 și 127 mp din total 872. ( pct. ) - din verbal p. de expropriere 20096/1969, suprafața delimitată pe plan în expertiza arătată la pct. 1, astfel: 11 - 16 - 16 indice 1 - 11 indice 1 - 11, stabilită de instanță pe schița anexă - fila 74, prin trasarea laturii de nord a acestei suprafețe între pct. 16 indice 1 - 11 indice 1, de către instanță, rezultând laturile: N și S = 20,50. și E și V = 16,35. Această suprafață este liberă de construcții și neafectată de utilități publice și poate fi restituită în natură.

Va constata dreptul la măsuri reparatorii în echivalent conform titlului VII din Legea 247/2005 cu aplicarea art. 11 alin. 2 și 7 Legea 10/2001, pentru suprafața nerestituită de 1125 mp, ( diferența teren ), prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru terenul în litigiu de 2527 mp, în cuantum de 2147,95 lei - sumă stabilită la data exproprierii.

Va menține restul dispozițiilor sentinței privind soluția pronunțată asupra Dispoziției contestate nr. 86/2006.

Având în vedere soluția pronunțată, culpa procesuală și disp. art. 274 Cod procedură civilă, va obliga intimata pârâtă către apelanții reclamanți la 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată fond și apel - reprezentând onorarii expert și avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanții moștenitori, cu domiciliul în Dr.Tr. S,-, jud. M și, cu domiciliul în O,-,. C,. 8,. 2, jud. M - moștenitori (descendenți ai reclamantului decedat ) și ai apelantei reclamante - decedată, împotriva sentinței civile nr. 1475 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. 345/2003, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA, având ca obiect legea 10/2001, trimis spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr. 562 din 30 aprilie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, prin decizia civilă nr. 1727 din 14 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosar nr-.

Schimbă în parte sentința civilă nr. 1475 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. 345/2003.

Admite în parte acțiunea precizată.

Anulează în parte Dispoziția 87/2006 și Dispoziția 85/2006, astfel:

Dispune restituirea în natură a următoarelor suprafețe de teren, situate în perimetrul localității, jud. M:

1. - 876 mp ( din total suprafață 1464 mp) din verbal p. de expropriere 14895/1969, identificați de expert ing. în Supliment la Raport de expertiză și schița anexă, întocmite în apel - filele 71 - 74, delimitată pe plan prin punctele 12 - 13 - 14 - 15 - 12.

2. - 191 mp - din verbal p. de expropriere nr. 14895/1969, ce face parte din suprafața de 273 mp, aflați în posesia reclamanților, aceasta din urmă fiind delimitată pe plan în expertiza arătată la pct. 1, astfel: 1 - 2 - 3 - 4 - 20 - 21 - 1.

3. - 335 mp - compuși din 208. din verbal p. de expropriere 14895/1969 și 127 mp din total 872. ( pct. ) - din verbal p. de expropriere 20096/1969, suprafața delimitată pe plan în expertiza arătată la pct. 1, astfel: 11 - 16 - 16 indice 1 - 11 indice 1 - 11, stabilită de instanță pe schița anexă - fila 74, prin trasarea laturii de nord a acestei suprafețe între pct. 16 indice 1 - 11 indice 1, de către instanță, rezultând laturile: N și S = 20,50. și E și V = 16,35.

Constată dreptul la măsuri reparatorii în echivalent conform titlului VII din Legea 247/2005 cu aplicarea art. 11 alin. 2 și 7 Legea 10/2001, pentru suprafața nerestituită de 1125 mp, ( diferența teren ), prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru terenul în litigiu de 2527 mp, în cuantum de 2147,95 lei - sumă stabilită la data exproprierii.

Menține restul dispozițiilor sentinței privind soluția pronunțată asupra Dispoziției contestate nr. 86/2006.

Obligă intimata pârâtă către apelanții reclamanți la 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată fond și apel.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 10 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red. Jud.

4 ex/10.12.09

Tehnored.

Jud. fond

Președinte:Tatiana Rădulescu
Judecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 298/2009. Curtea de Apel Craiova