Speta Legea 10/2001. Decizia 300/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 300/A/2008
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.401/F din 04 iulie 2008 a Tribunalului Bistrița - N pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții PRIMARUL COMUNEI și COMUNA având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă mandatarul reclamantului apelant, domnul asistat de avocat din Baroul Bistrița - N, lipsă fiind reclamantul și pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate pârâtului Primarul com. să se prezinte la dezbateri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă mandatarul reclamantului apelant, domnul asistat de avocat din Baroul Bistrița - N, lipsă fiind reclamantul și pârâții.
Reprezentantul reclamantului apelant arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul reclamantului apelant solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul anulării Dispoziției nr.180/2007 emisă de primarul com. și a restituirii în natură a imobilului casă și curte în suprafață de 1411, pentru motivele arătate pe larg în memoriul de apel.
La solicitarea mandatarului reclamantului apelant, de a se încuviința să pună concluzii în cauză, Curtea aduce acestuia la cunoștință, că potrivit dispozițiilor art.68 și art.69 din pr.civ. pot pune concluzii doar mandatarii care sunt absolvenți ai unei facultăți de drept, și întrucât mandatarul reclamantului apelant, nu este absolvent al unei facultăți de drept, potrivit legii, nu poate pune concluzii pe fond în fața Curții de APEL CLUJ.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.401 din 4.07.2008 a Tribunalului Bistrița -N, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului împotriva Dispoziției nr.180/2007 emisă de Primarul comunei reținându-se următoarele considerente:
Prin notificarea nr. 47/N din 13.02.2002 (67) petentul a solicitat, în baza Legii nr.10/2001, restituirea în natură a imobilului înscris în CF 104, nr.top.213, 214, casă, anexe gospodărești, curte și grădină, fostă proprietate tabulară a părinților săi, și, preluate prin expropriere de către Statul Român.
Urmare a verificării notificării, a actelor de stare civilă și a extraselor de carte funciară, prin Dispoziția nr.180/2007 s-a respins cererea petentului, reținându-se că acesta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, nefăcând dovada legăturii de rudenie cu proprietarul tabular al imobilelor solicitate, acesta nefiind una și aceeași persoană cu tatăl petentului.
Imobilele a căror restituire a fost solicitată de petent au fost inițial înscrise în CF 104 (13-15, 80-83), iar la data de 13 februarie 1888 acestea au fost întabulate în favoarea lui și și transnotate în CF 2166. Din lectura colii evolutive a acestui CF (186-187) se observă că această înscriere s-a făcut în baza sentinței Judecătoriei Bistrița nr.5929/1887 și a încheierii de CF 894/13 februarie 1888, iar la data de 31 ianuarie 1889, numitul devine proprietar asupra întregului imobil ca urmare a contractului de rentă viageră încheiat cu, coproprietar de CF. De la această dată, proprietarul de CF este, iar la data de 5 decembrie 1909 imobilul cu nr. top. 213,214 se transcrie în CF 2322, fără ca până la data respectivă să fi intervenit modificări în ceea ce privește proprietarul imobilelor.
Din coala evolutivă a CF 2322 (16-23) se constată că la data de 5 decembrie 1909 (aceeași dată cu cea privind mențiunea de închidere a CF 2166), imobilele în litigiu, cu nr.top.213,214 sub nr. de ordine din Coala A, se transcriu în favoarea lui "proprietarul de până acum", mențiune existentă atât în coala CF în limba maghiară cât și în traducerea legalizată.
Coroborând cele două funciare, respectiv CF 2166 (186-187) cu CF 2322 (16-23) se observă că este vorba de același proprietar, adică, întabulat în anul 1888 prin încheierea de CF 894 din 13 februarie 1888, care nu poate fi una și aceeași persoană cu tatăl reclamantului. Tatăl reclamantului s-a născut la 10 martie 1900, fiind fiul lui și, astfel cum rezultă din copia certificatului de naștere și de deces (74,31-32), fiind evident că nu el este proprietarul de CF al imobilelor în litigiu.
Instanța a pus în vedere în repetate rânduri mandatarului petentului, necesitatea de a depune la dosarul cauzei și alte acte de stare civilă, din care să rezulte existența unei legături de rudenie a tatălui petentului cu proprietarul de CF arătat, însă acesta nu a depus alte acte înafara celor avute în vedere și de către Comuna, astfel că nu se poate reține îndreptățirea petentului în calitate de fiu al lui (născut la 10 martie 1900), la restituirea în natură a imobilelor înscrise în CF 2322, nr.top.213,214 și ulterior înscrise ca urmare a dezmembrărilor în CF 3533,3967,4012, nefiind dovedită calitatea sa de moștenitor al proprietarului tabular întabulat în 1888, persoană care are același nume și prenume cu tatăl petentului.
Potrivit art. 3 alin.1 lit."a" și art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001, sunt îndreptățite la restituire, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora sau moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, ori petentul nu îndeplinește condiția de persoană îndreptățită, în baza textelor legale invocate, potrivit motivelor expuse mai sus.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul solicitând schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond, vizează nelegalitatea hotărârii sub următoarele aspecte:
Astfel, se învederează că instanța de fond nu a observat faptul că la 2 ianuarie 1910 când era născut tatăl său, sub și în baza procesului verbal încheiat sub nr.de mai sus (36) și a adeverinței eliberate de autorități, dreptul de proprietate asupra imobilelor din CF 2163 și care în natură reprezintă casa cu nr.216, se transmite cu titlu de proprietate și posesie faptică în favoarea lui, care este tatăl său.
Or, susține apelantul față de situația rezultată din actele susmenționate, instanța a făcut o greșită interpretare a probelor și o greșită aplicare a legii câtă vreme, imobilele au fost preluate de Statul Român de la tatăl său și din moment că și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel, a actelor de la dosar și a dispozițiilor art.295-297 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Potrivit art.3 alin.1 lit.a, art.4 alin.2 din Legea 10/2001 la restituirea imobilelor preluate abuziv sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora; - persoanele fizice, asociați ai persoanelor juridice care dețineau imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv, și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Instanța de fond prin prisma acestor dispoziții legale imperative și exprese, a analizat acțiunea reclamantului raportat la situația rezultată din extrasele de CF 2166 și 2322 (16-23 și respectiv 186-187 dos.instanței de fond) și actele de stare civilă depuse de reclamant la filele 31-32 și 74 dos.instanței de fond.
Astfel, din extrasul de CF 2322 fila 51 dos.instanței de fond, rezultă că sub B2, 3 și 4 asupra imobilului casă cu nr.216 și curte, grădină de 590 mp și 821 mp, figura înscris ca proprietar tabular potrivit încheierii de CF 8244/1906.
Tatăl reclamantului așa cum rezultă din actul de stare civilă depus la fila 31 (dos.instanței de fond) s-a numit (fila 35) dar acesta s-a născut la 10.03.1900 și a decedat la 2.10.1972 în Austria.
Tatăl reclamantului a fost fiul lui și așa cum rezultă de altfel din certificatul de naștere și de deces existente la filele 31-32 și 74 dos.instanței de fond.
Or, imobilele a căror restituire se solicită de către reclamant prin notificarea nr.47/A din 13.02.2002 (67 dos.instanței de fond) au fost inițial înscrise în CF 104 iar în 1888 au fost întabulate în favoarea lui și și transnotate în CF 2166.
Față de înscrierile existente în CF 2166 (filele 186-187 dos.instanței de fond) rezultă fără posibilitate de echivoc că aceste înscrieri s-au făcut în baza sentinței nr.5929/1887 a Judecătoriei Bistrița și a încheierii de CF nr.894/13.02.1888 și că devine proprietar asupra întregului imobil în baza contractului de rentă viageră încheiat cu (cooproprietar de CF, 186-187 dos.instanței de fond).
Din CF 2166 fila 186, dos.instanței de fond, rezultă fără posibilitate de echivoc că asupra imobilului casă la nr.216, curte și grădină cu nr.top 213, 214 sub B1 și B2 la 13 februarie 1888 potrivit încheierii nr.894 s-a procedat la întabularea dreptului de proprietate a numiților în cotă de 2/3 părți și a lui (născută văduva) în cotă de 1/3 părți potrivit sentinței civile nr.5929/1887.
Or, pornind de la aceste evidente clare și neechivoce din CF 2166 și de la faptul că tatăl reclamantului s-a născut la 10 martie 1900 că bunicul patern al reclamantului se numea, este de reținut că într-adevăr reclamantul nu a făcut dovada raporturilor sale de rudenie cu proprietarul al cărui drept de proprietate s-a înscris sub B1 încă la 13 februarie 1888 (când tatăl reclamantului încă nu era născut).
Or, la 13 februarie 1888 când a operat înscrierea dreptului de proprietate în baza sentinței civile 5929/1887 acel proprietar de sub B1 era minor.
Cum reclamantul nu a făcut dovada calității lui de moștenitor (în condițiile dreptului comun) a proprietarului tabular întabulat la 13 februarie 1888 în baza sentinței 5929/1887, nu sunt incidente dispozițiile art.3 alin.1 lit.a, art.4 alin.2 din Legea 10/2001.
Instanța de fond în virtutea rolului activ prev.de art.129 pr.civ. a solicitat și a pus în vedere reprezentantului reclamantului (așa cum rezultă din încheierile de ședință din 21.11.2007 și 19.12.2007) să depună acte de stare civilă pentru a-și dovedi calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în raport cu evidențele și înscrierile din CF 2166, fila 186 dos.instanței de fond.
Or, nefiind făcută o astfel de dovadă a calității reclamantului raportat la proprietarii de CF susținerile apelantului sunt fără suport juridic și probator, situație în care apelul reclamantului, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, prin mandatar împotriva sentinței civile nr.401/F din 04.07.2008 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.PE/CA
16.12.2008 - 5 ex.
Jud.fond.
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
