Speta Legea 10/2001. Decizia 306/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 306
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de contestatorul G, cu domiciliul în DTS,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 26 de la 05 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI D TR. S, PRIMARUL MUNICIPIULUI D TR. S având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat reprezentând apelantul contestator G, lipsind intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI D TR. S, PRIMARUL MUNICIPIULUI D TR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind excepții de invocat, alte cereri de formulat, curtea constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul.
Avocat reprezentând apelantul contestator Gap us concluzii de admitere a apelului, schimbarea în tot a sentinței apelante în sensul de a se admite contestația și a se dispune anularea Dispoziției nr. 1847 din 09.05.2007 a Primarului municipiului -.Tr. și restituirea în natură a suprafeței de 225. situată în -.Tr. S, str. -.-. - - - (fostă -), așa cum este individualizată în actele dosarului, cu următoarele elemente de identificare: parcela 1258/1/1 conform documentației OCPI, și schița aflată la fila 62 din dosar, între numerele stradale 42 și 46 și cu dimensiunile de 7,5/30
A învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.
A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
1. Prin sentința civilă nr. 26/5 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a respins contestația formulată de contestatorul G domiciliat în DTT.-, județul M, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului DTS, având ca obiect Legea 10/2001.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere că la data de 25 mai 2007, contestatorul G, în contradictoriu cu Primăria municipiului DTSa solicitat anularea dispoziției nr. 1847/09.05.2007 a Primăriei DTS, prin care i s-a respins cererea de restituire, în natură a imobilului situat în DTS str. -. - (fostă -) nr. 46, imobil ce i-a fost preluat de stat în temeiul Decretului de expropriere nr. 67/1985.
Prin dispoziția nr. 1847/09.05.2007, Primăria municipiului DTSa respins cererea de restituire în natură a imobilului și a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, motivând că imobilul este afectat de utilități publice.
A mai arătat că această susținere nu corespunde realității deoarece terenul este neîmprejmuit și fără construcții, la aproximativ 2 de teren situându-se conductele subterane ale blocurilor din apropiere, însă acestea nu pot afecta terenul, nefiind amplasate sub acesta.
S-au depus la dosar de contestator dispoziția nr. 1847/09.05.2007, și schiță a terenului în litigiu.
Prin adresa nr. 19711/09.11.2007 Primăria DTSa înaintat actele care au stat la baza soluționării notificării nr. 59/E/2001, respectiv dispoziția ce face obiectul contestației, notificarea înaintată de contestator în baza 10/2001, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 960/18 mai 1968, adresa nr. 2149/18.04.2006, adresa SC ACTIV SRL nr. 4915/23.11.2006, adresa SC SA nr. 8236/24.11.2006,
Pentru soluționarea contestației s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate care să identifice terenul solicitat în raport de actele de proprietate, să stabilească dacă terenul este afectat de utilități publice și dacă este posibilă restituirea în natură a acestuia.
Pentru efectuarea expertizei a fost desemnat expert.
Tribunalul a avut în vedere și că Gaf ost proprietarul imobilului situat în DTS str. -. -, compus din teren în suprafață de 225 mp și clădiri în suprafață de 104,10 mp, pe care l-a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 960/18 mai 1968.
Acest imobil a făcut obiectul exproprierii fiind preluat în temeiul Decretului de expropriere nr. 67/1985 iar, conform adresei SC SA nr. 2149/18.04.2006, acesta a primit despăgubiri pentru imobilul expropriat în sumă de 61.658 lei.
După expropriere, clădirile au fost demolate iar în prezent potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză terenul este afectat de utilități publice, fiind în totalitate betonat și utilizat ca parcare și drum de acces pentru cele 10 garaje private și pentru cele 4 intrări secundare din bloc. Din același raport de expertiză s-a mai reținut că pe latura estică a terenului solicitat au fost identificate cămine de vizitare pentru rețelele de apă și canalizare ce deservesc blocurile din zonă, fiind posibilă existența unor ramificații de rețele apă, canal și sub platforma de beton existentă pe terenul revendicat.
Potrivit art.1 al.2 din 10/2001, astfel cum a fost modificată și completată prin 247/2005,în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, reclamantul a declarat apel, în termen și motivat - criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de apel s-au depus la data de 11 mai 2009, data poștei - filele 27 - 28 dosar apel, socotită prima zi de înfățișare în sensul disp. art. 134 Cod procedură civilă, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată, pentru când cauza suspendată la data de 7 aprilie 2008 în temeiul disp. art. 242 Cod procedură civilă, a fost pusă pe rol din oficiu și s-a constatat că nu operează excepția perimării cererii de apel, pentru considerentele arătate în încheiere. Totodată, la aceeași dată, apelantul personal a scris și a semnat că nu își însușește motivele de apel din cererea de apel existentă la dosar - fila 7.
Criticile sunt în esență următoarele: În mod greșit s-a respins acțiunea, deși pârâta nu a formulat întâmpinare, achiesând în acest mod la pretențiile reclamantului; starea de fapt nu este pe deplin lămurită de către prima instanță; expertul nu a răspuns la toate obiectivele stabilite, iar raportul conține o serie de contradicții, precum și faptul că obiecțiunile reclamantului au fost respinse nemotivat și în mod greșit nu s-a admis cererea pentru efectuarea unei noi expertize în cauză. Arată că există contradicții între dispoziția atacată și documentația care a stat la baza emiterii acesteia și, deși s-a reținut că reclamantul a făcut dovada dreptului și a calității sale de persoană îndreptățită, certificatul fără număr și dată al Comisiei interne, se referă la alt imobil (nr. 40A, în loc de 46 ), iar concluziile formulate sunt arbitrare, de vreme ce nu există nici un înscris pentru identificarea și individualizarea terenului în litigiu.
Solicită administrarea de noi probe în apel: o nouă expertiză tehnică de specialitate pentru a se identifica terenul în litigiu și a se stabili dacă este afectat (inclusiv subteran) de amenajări de utilitate publică, dar și efectuarea unor adrese către autoritățile locale, pentru a se comunica regimul juridic al terenurilor învecinate și al construcțiilor edificate - garaje, evidențiate în raportul de expertiză al primei instanțe.
În baza rolului activ, instanța a apreciat ca fiind necesar a se emite adresă către Primăria Municipiului -.Tr. prin care s- solicitat: să se indice regimul juridic al terenului pe care se află garajele, teren învecinat cu terenul în litigiu; față de răspunsul din concluziile expertizei întocmită în cauză anterior, să se indice din ce categorie de teren face parte terenul în litigiu în suprafață de 225. situat în -.Tr. S, str. -. - - ( fostă - ) nr. 46, respectiv regimul juridic al acestuia, hotărârea însoțită de anexele la aceasta care atestă apartenența la domeniul public sau privat al municipiului; să se indice anul amenajării parcării, dacă este prevăzută în documentele sau hotărârile primăriei cu această destinație; cu privire la garajele de pe terenul învecinat, să se indice dacă anul edificării acestora, de către cine au fost edificate precum și dacă acestea au fost edificate cu autorizație de construcție; să se indice dacă terenul în litigiu despre care în expertiză se menționează că ar avea destinația de parcare și terenul pe care se află garajele reprezintă suprafață ce deservește o destinație comună. S- prorogat soluționarea cererii privind administrarea probei cu expertiza.
Prin adresele înaintate cauzei, Primăria -. tr. Sad epus la dosar dovezi din care rezultă faptul că terenul învecinat celui în litigiu a aparținut numitului G, cel de la care a dobândit reclamantul terenul în litigiu, că a fost restituit acestuia prin hotărâre judecătorească pe dreptul comun, că anterior restituirii terenul a fost concesionat unui număr de 18 persoane, care au edificat autorizat 18 garaje (filele 75 - 100 dosar apel)
După primirea datelor solicitate, instanța de apel a apreciat că nu este necesară în cauză, din perspectiva utilității și concludenței potrivit art. 167 și art. 201 Cod procedură civilă, refacere a probei cu expertiza, fiind pe deplin lămurită asupra împrejurărilor de fapt ce ridică probleme în cauză.
În raport cu disp. art. 295 Cod procedură civilă, verificând în limitele cererii de apel, modul cum prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat dispozițiile legale, Curtea constată că apelul este nefondat și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
- Achiesarea reprezinta un act procesual de dispozitie al partilor alaturi de desistare (renuntare) si tranzactia judiciara pentru stingerea procesului civil, acte ce trebuie facute personal sau prin mandatar cu procura speciala. Conditiile acestui act de dispozitie nu difera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Achiesarea poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoaste in intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. In ambele cazuri recunosterea trebuie sa fie si simpla, adica neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie o achiesare.
Recunoasterea pretentiilor partii adverse se obtine cel mai adesea pe calea interogatoriului. Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza supusa instantei spre solutionare. Dar, achiesarea poate fi si partiala, caz in care instanta poate pronunta o hotarare in acest sens. Astfel, potrivit art. 270. proc. civ: "Daca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclamantului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii".
Din textul citat rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata și de acordul reclamantului, in sensul ca numai in atare conditii se poate pronunta o hotarare partiala. Pentru a constitui temei al unei hotarari fie și partiale recunoasterea paratului trebuie sa fie data in forma unei marturisiri judiciare exprese. Marturisirea extrajudiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu poate fi pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a raspunde la interogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus.
Cu atât mai puțin, neformularea întâmpinării de către pârât, în raport cu disp. art. 118 Cod procedură civilă, nu echivalează cu o achiesare totală sau parțială la pretențiile reclamantului.
În procedura judecării contestației formulate împotriva dispoziției/deciziei unității deținătoare sau entității investite cu soluționarea Notificării, ce presupune parcurgerea unei etape prealabile declanșate prin formularea acesteia, instanța civilă verifică legalitatea și temeinicia actului emis, în raport cu documentația atașată Notificării, a celorlalte probe administrate în fața sa și cu dispozițiile legale aplicabile prevăzute în legea specială.
Prin urmare, instanța - în lipsa întâmpinării ca act procedural al pârâtului emitent, în nici un caz nu va admite automat contestația titularului notificării, fiind ținută să verifice legalitatea și temeinicia dispoziției contestate în raport cu documentația prealabilă emiterii actului, cu dispozițiile legale aplicabile și în baza rolului activ, prev. de art. 129 alin. 4 și 5 Cod procedură civilă - va pune în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt și de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare (deci și în lipsa întâmpinării), sau va putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În orice caz, având în vedere parcurgerea unei proceduri prealabile, dar și existența unei documentații care a stat la baza emiterii Dispoziției, nu operează vreo decădere pentru pârât din dreptul de a se apăra în sensul art. 115 și art. 118 alin. 3 Cod procedură civilă, căci toate aceste elemente au valoarea procedurală și în mod suficient, eficiența și finalitatea unei întâmpinări, ce s-ar formula într-o cauză obișnuită, în care pretențiile titularului sunt cunoscute de către pârât după primirea cererii de chemare în judecată, iar nu printr-o notificare anterioară.
- În cauză, sunt suficiente elemente probatorii pentru a concluziona în sensul că a fost corect identificat de către expert amplasamentul terenului în litigiu. Astfel, reclamantul a dobândit în proprietate acest teren de la numitul G, care i-a înstrăinat acestuia J din suprafața deținută, respectiv 225 mp, prin actul autentic nr. 960/18 mai 1968, vânzătorul fiind ulterior expropriat, ca și reclamantul prin Decret 67/1985. Or, terenul este situat în-, fiind învecinat celui în litigiu (46A) și restituit numitului G prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă nr. 10561/1996 pronunțată de Judecătoria -. Tr. Acesta este terenul învecinat celui în litigiu și identificat prin raportul de expertiză, pe care s-au edificat cele 18 garaje autorizate, terenul fiind concesionat de Primărie celor 18 persoane, anterior restituirii către Or HG, odată identificat terenul de la nr. 46 pe care se află cele 18 garaje, este fără dubiu că terenul în litigiu anterior exproprierii parte din corpul de proprietate al numitului G, se află în prezent în continuarea acestuia, așa cum a fost corect evidențiat în schița la raport.
De asemenea, prin contestația formulată asupra Dispoziției 1847/2007, reclamantul nu contestă amplasamentul terenului în litigiu, așa cum a fost stabilit de către emitentul actului, ci pornind de la acei parametrii, înțelege să combată punctul de vedere al primăriei și să invoce faptul că terenul este gol, neîmprejmuit și că nu este un impediment la restituire, învecinarea acestuia la cca. 2 de conductele de apă-canal subterane ale blocurilor.
În aceste condiții, în mod corect - câtă vreme problema litigioasă nu se dezlega obligatoriu prin măsurători topometrice, instanța a dispus realizarea lucrării de un expert în specialitatea construcții.
În orice caz, Curtea nu a identificat existența unor contradicții între documentația ce a stat la baza emiterii actului și Dispoziția contestată, sau a unor contradicții în cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză, care să fi reclamat lămuriri suplimentare și la reformarea soluției.
- Potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, prin teren liber, restituibil în natură, se înțelege terenul neconstruit sau neafectat de amenajări de utilitate publică, ce nu afecteazăcăile de acces- existența pe terenul respectiv a unor străzi, parcări, trotuare -, existența sau utilizarea unor amenajări subterane - conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, electricitate de mare calibru.
Dispozițiile art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001 și art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG 250/2007, trebuie interpretate în sensul că sintagma "amenajări de utilitate publică" are în vedere, acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafața de teren supusă unor amenajări destinate a servi nevoile comunității, căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele. Individualizarea acestor suprafețe, în cadrul procedurilor administrative de soluționare a notificărilor, este atributul entității învestite cu soluționarea notificărilor.
și carosabilul constituie amenajări de utilitate publică, în sensul dispozițiilor legale, ele fiind destinate accesului spre locuințe, folosinței normale a acestora, astfel că în cauză, suprafața de teren solicitată a fi restituită în natură, nu poate fi restituită parțial sau total, cuvenindu-se doar măsuri reparatorii în echivalent.
Prima instanța a procedat la o corectă interpretare și aplicare a prevederilor acestei dispoziții legale în raport cu starea de fapt clar stabilită, considerând că terenul în litigiu suprafață de 225, nu constituie teren "liber de construcții și detalii de sistematizare", nefiind restituibil în natură, fiind în prezent o platformă betonată cu destinație de drum de acces la zona de parcare și la cele 4 intrări secundare la Blocul 1.
Împrejurarea că aceeași suprafață de teren învecinată și aflată la limita terenului proprietate privată a numitului G, este folosită și pentru accesul la garajele edificate pe acest teren, nu reprezintă un motiv suficient pentru restituirea terenului în litigiu, întrucât destinația sa principală este cea arătată mai sus în raport cu blocurile edificate în urma exproprierii, făcând parte dintr-un ansmablu urbanistic funcțional, păstrându-și această destinație indiferent de existența, durata sau inexistența, ori numărul de garaje edificate pe terenul învecinat - proprietate privată.
Prin urmare, o restituire parțială a terenului nu este posibilă față de dimensiunile (mai ales lățimea), ale terenului în litigiu, iar o restituire totală ar bloca efectiv drumul de acces din str. - (actual ) spre zona de parcare și intrările secundare la Blocul 1, concepute odată cu edificarea ansamblului de blocuri.
Într-adevăr, în ceea ce privește rețeaua de canalizare și alimentare cu apă ce deservește blocurile din zonă, față de căminele de vizitare existente suprateran la est de terenul în litigiu, pentru asigurarea zonei de protecție și de lucru în caz de avarie (adresa SC - fila 44 dosar fond), apare imposibilă restituirea fie și parțială ( eventual prin diminuarea inacceptabilă a lățimii), a terenului în litigiu aflat la numai 1,5 de rețea. Având în vedere existența acestei rețele și argumentele expuse în precedent, este nerelevantă împrejurarea că terenul nu este traversat de o rețea de termoficare (adresa SC Activ srl - fila 42 dosar fond).
Astfel, criticile apelantului sub acest aspect sunt nefondate. În mod corect prima instanță a apreciat că, din analiza probelor administrate în cauză, inclusiv raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, a rezultat fără dubiu că terenul în suprafață de 225 mp este afectat de carosabil ca alee de acces spre curtea interioară a blocului, fiind aplicabile în speță prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 și art. 11 alin. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Sub acest aspect, față de elementele esențiale de fapt și de drept ale speței, împrejurarea că certificatul - fila 33 dosar fond, unul din actele documentației care au stat la baza emiterii dispoziției contestate, nu are număr sau conține o eroare cu privire la numărul factorial (40A în loc de 46A), este nerelevantă.
Pentru toate aceste considerente, a fost respins apelul în baza art. 296.proc.civ. a fost menținută sentința Tribunalului Mehedinți, care a respins acțiunea formulată de reclamant, constatând în mod just că prin dispoziția atacată, Primarul a procedat corect respingând cererea de restituire în natură și constatând în favoarea reclamantului dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatorul G, cu domiciliul în DTS,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 26 de la 05 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI D TR. S, PRIMARUL MUNICIPIULUI D TR.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009
Președinte, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/16.12.2009
Tehnored.
Jud. fond
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tatiana Rădulescu
