Speta Legea 10/2001. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (874/2009)
Completul 3
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 313
Ședința publică de la 19.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
GREFIER - I -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanților - contestatori, și, împotriva sentinței civile nr. 1802 din 28.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN COMISIA CENTRALĂ DIN CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚII și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
are ca obiect - Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul Municipiul B prin Primarul General, prin consilier juridic, fără delegație la dosar, lipsind apelanții - contestatori, și intimații Guvernul României prin Comisia Centrală din Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății și Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cerere de apel este scutită de plata taxei judiciare de timbru, motivele de apel au fost comunicate către toți intimații, și faptul că, prin serviciul registratură, la data de 28.04.2009, apelanții - contestatori au depus o petiție, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 al. 2 Cod procedură civilă
Curtea invocă excepția nulității apelului față de împrejurarea că există contradicție între minută, dispozitivul sentinței apelate si considerentele acesteia, iar, în dispozitivul sentinței apelate, nu există menționată soluția pronunțată în cauză.
Intimatul Municipiul B prin Primarul General, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, la data de 14.09.2006, pe rolul Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, contestatorii, și au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimații Primarul General al Municipiului B, Guvernul României, prin Comisia Centrală din subordinea Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății și Ministerul Economiei și Finanțelor, să se constate refuzul pârâtelor de a acorda despăgubiri prin echivalent, pentru imobilul ce face obiectul dosarului nr. 84/2001 al Comisiei de Aplicare a Legii nr.10/2001 și obligarea pârâtelor să le acorde despăgubiri prin echivalent pentru imobilul situat în B,-, sector 5, compus din teren în suprafață de 214. și o casă de 5 camere din cărămidă, ce a fost demolată pentru utilitate publică, în urma Decretului nr. 249/11.07.1984.
La termenul din 13.10.2006, contestatorii și-au întregit contestația, solicitând introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitate de intimat, pentru ca, în cazul în care celelalte pârâte, ar refuza, prin tergiversare nejustificată, să le acorde despăgubiri în echivalent, prin titluri de valoare la fondul Proprietatea, solicită de la Ministerul Economiei și Finanțelor suma de 900.000 Euro pentru imobilul demolat.
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, la termenul din 13.10.2006, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, față de împrejurarea că, potrivit Legii nr.10/2001, după ce unitatea deținătoare, învestită cu soluționarea notificării, emite dispoziția privind măsurile reparatorii, pe calea procedurii administrative, urmează aplicarea măsurilor prevăzute în capitolul V titlul VII, în sensul că decizia însoțită de întreaga documentație este înaintată Secretariatului Comisiei Centrale, care își desfășoară activitatea în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății. S-a mai invocat excepția prematurității cererii față de această comisie, întrucât, numai după soluționarea notificării, așa cum s-a arătat mai sus, se pot face propuneri, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, pentru acordarea de despăgubiri prin echivalent.
Pe fond, s-a arătat că cererea, așa cum a fost completată, este neîntemeiată, întrucât, potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005, evaluarea pretențiilor de restituire în echivalent, având ca obiect imobilele demolate, înstrăinate sau alte imobile a căror restituire în natură nu este4 posibilă, este atributul exclusiv al evaluatorilor autorizați desemnați de către Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor în mod aleatoriu.
La același termen de judecată, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece, potrivit art. 1 alin. 1 din HG nr. 361/2005, aceasta este un organ de specialitate al administrației publice centrale, fără personalitate juridică, în subordinea Cancelariei Primului Ministru. S-a mai arătat că, potrivit Legii nr. 10/2001, aceasta nu are decât atribuții de sprijin, îndrumare, control, monitorizare și, nicidecum, nu se poate substitui entității învestite cu soluționarea notificărilor, care are atribuții în ceea ce privește modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptățite.
Ministerul Finanțelor Publice, prin consilier juridic, la termenul din 23.02.2007, a invocat, la rândul său, excepția calității procesuale pasive în prezenta cauză.
Prin sentința civilă nr. 303/23.02.2007, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, prin Comisia Centrală din subordinea Cancelariei Primului Ministru a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății și a Ministerul Finanțelor Publice, în prezenta cauză; a respins acțiunea reclamanților, și față de pârâții Comisia Centrală din subordinea Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății și Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată față de persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepția prematurității cererii reclamanților, ca nefondată; a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților, și în contradictoriu cu Municipiul B prin Primarul General.
Prin decizia civilă nr. 441/A/25.06.2007, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis apelul declarat de apelanții contestatori, și, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Prin sentința civilă nr. 1802/28.11.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins excepțiile ca nefondate și a respins acțiunea reclamanților, și, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, în susținerea pretențiilor lor, reclamanții afirmă că au calitate de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii reglementate de dispozițiile Legii nr.10/2001, ca moștenitori ai defunctei.
Imobilul din-, sectorul 5 aparținut defunctei, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 390/06.12.1962 și a trecut în proprietatea statului, prin Decretul nr. 249/1984, așa cum rezultă din adresa nr. 25957/02.12.2002, emisă de Administrația Fondului Imobiliar (fila 10).
Din conținutul aceluiași certificat de moștenitor, rezultă că mama reclamanților a moștenit doar suma de 7.500 lei, depuși la. imobilul făcând obiectul legatului cu titlu particular în favoarea statului.
Acest certificat nu a fost desființat pe cale judecătorească, iar mama reclamanților, defuncta, a acceptat succesiunea autoarei sale, venind la succesiunea acesteia în calitate de soră.
Cum imobilul din str. - - nu a aparținut niciodată autoarei reclamanților, aceștia nu pot avea calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, prin art. 4 din acest act normativ, stabilindu-se că au calitatea de persoane îndreptățite foștii proprietari ai imobilelor trecute în patrimoniul statului în perioada martie 1945 - decembrie 1989, sau moștenitorii acestora, situație ce nu se regăsește în speță, astfel că acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel contestatorii, și, solicitând anularea deciziei civile nr. 1802/28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanții au arătat că instanța de fond, în mod nelegal, a anulat cererea lor, ca neîntemeiată, invocând lipsa calității procesuale active a celor trei contestatori, în sensul că nu sunt persoane îndreptățite potrivit Legii nr. 10/2001, neavând calitatea de succesibili față de defuncta.
În raport de această excepție, apelanții au înțeles să invoce, prin motivele de apel, autoritate de lucru judecat, potrivit art. 1201 Cod civil, și anume, decizia civilă nr. 441A/25.06.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, hotărâre prin care a fost admis apelul exercitat împotriva sentinței civile nr. 303/23.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, s-a desființat sentința civilă apelată și a fost trimisă cauza, spre rejudecare, pe fond, aceleiași instanțe.
Faptul că instanța Curții de APEL BUCUREȘTI nu a anulat apelul exercitat de apelanții, și, în temeiul acestei excepții "de procedură", a lipsei calității procesuale active, pe care nici intimatele nu au invocat-o în întâmpinare, astfel încât neregularitatea s-a acoperit dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfățișare, echivalează cu recunoașterea acestei calități, decizia civilă nr. 441/25.06.2007 având autoritate de lucru judecat.
Apelanții au invocat și faptul că există o neconcordanță în decizia atacată, întrucât, deși motivarea s-a raportat la o excepție, în dispozitiv, este menționată respingerea cererii pe fond, ca neîntemeiată.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 289 alin. 2 Cod procedură civilă.
În ședința publică din 19.05.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității sentinței civile nr.1802 din 28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în raport de împrejurarea că există contradicție între minută, dispozitivul sentinței apelate și considerentele acesteia, iar, în dispozitivul sentinței apelate, nu există menționată soluția pronunțată în cauză.
Examinând sentința apelată, prin raportare la motivul de ordine publică, invocat, din oficiu, de instanță, Curtea reține următoarele:
În conformitate cu art. 261 alin. 1 Cod procedură civilă, care reglementează conținutul hotărârii judecătorești, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și argumentele pentru care s-au înlăturat cererile părților (pct. 5), precum și dispozitivul (pct. 6); nerespectarea acestor dispoziții determinând nulitatea hotărârii conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
conținutul obligatoriu al hotărârii judecătorești, hotărâre care semnifică "rostirea dreptului" (iuris dictio), legiuitorul statornicește faptul că aceasta reprezintă concluzia formulată la un demers având ca obiect o situație juridică litigioasă, dar și consacrarea unei stări de drept definitive sau irevocabile, după caz, prin forța ce îi este atașată actului, sub denumirea de "autoritate de lucru judecat" sau "putere de lucru judecat".
Stabilind că suntem în prezența unei hotărâri ce consacră un deznodământ juridic, și care ar trebui să se bucure de o prezumție de validitate, aceasta nu poate fi decât consecința unui silogism, "motivele de fapt și de drept" la care se referă art. 261, pct. 5 Cod procedură civilă constituind elementele acestui silogism, premisele de fapt și de drept care au determinat o anumită soluție și care trebuie să constituie o motivare pertinentă, întemeiată, omogenă, concretă și convingătoare.
Procedând la analizarea sentinței civile nr. 1802 din 28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, prin raportare la minuta consemnată de judecător pe prima filă a dosarului nr- al acelei instanțe, Curtea constată că minuta întocmită la data de 28.11.2008 conține următoarele mențiuni: "Respinge excepțiile ca nefondate. Respinge acțiunea ca neîntemeiată",însă dispozitivul acestei sentințe nu reproduce conținutul minutei, ci se rezumă la următoarea mențiune: "Reclamanții - contestatori domiciliată în B,-,. A,. 1,. 2, sector 2, domiciliat în B,-,. 58,. A,. 17, sector 6 și, domiciliată în B,-, sector 6, față de pârâții Comisia Centrală din subordinea Cancelariei Primului Ministru cu sediul în B, Calea, nr.202, sector 1, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietății, ambii cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, cu sediul în B și Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu Municipiul B reprezentat prin Primarul General, cu sediul în B, B,-, sector 5 ".
Astfel, deși, în doctrina juridică, s-a exprimat și opinia că absența dispozitivului în hotărârea redactată ulterior nu ar conduce la nulitate, deoarece soluția pronunțată de instanță este cea trecută în minută, iar neregularitatea poate fi îndreptată, prin completarea hotărârii cu dispozitivul întocmit conform minutei, în cauză, Curtea nu poate fi de acord cu această opinie, câtă vreme nu s-a formulat o cerere de completare a hotărârii sau de lămurire a dispozitivului de către părțile interesate, care au ales, în virtutea principiului disponibilității, să exercite, împotriva sentinței civile nr. 1802/28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, calea de atac a apelului, criticând această neregularitate procedurală, iar principiul este că soluția instanței nu există în sine, în mod separat de considerente, pentru că, în absența acestora ea, este lipsită de fundament, considerentele unei hotărâri făcând corp comun cu dispozitivul, lămurindu-l și explicându-i înțelesul.
Mai mult, în cauză, nu există doar o absență a dispozitivului din conținutul sentinței civile nr. 1802/28.11.2008, în sensul absenței soluțiilor consemnate în minută, dar, în considerentele sentinței civile atacate, instanța de fond nu analizează în niciun fel excepțiile la care face referire în minută - de asemenea, fără a le individualiza - și care reprezintă mijloace prin care, în cadrul procesului civil, se pot invoca, în condițiile prescrise de lege și fără a se pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, neregularități procedurale sau lipsuri privind exercițiul dreptului la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea judecății în fond, soluționând contestația, prin raportare la faptul că reclamanții nu au calitatea de persoane îndreptățite, astfel încât instanța de apel nu poate realiza controlul legalității și temeiniciei soluției pronunțate de tribunal.
În acest punct, instanța de apel consideră necesar să sublinieze că motivarea hotărârilor judecătorești reprezintă un element al dreptului la un proces echitabil în materie civilă, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o garanție împotriva arbitrariului, ce s-ar putea crea, prin absența evocării rațiunilor ce au determinat o anumită soluție, astfel încât, fără a fi necesar a se răspunde fiecărui argument de fapt invocat de părți, instanța ar trebui să examineze, în mod real, problemele esențiale ce i-au fost supuse prin declanșarea unei proceduri judiciare, deoarece Convenția nu urmărește să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauzaArtico contra Italiei, hotărârea din 13 mai 1980).
Astfel, Curtea Europeană reamintește că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat drept unul efectiv, decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat "reținute", adică analizate corespunzător de către instanța sesizată, articolul 6 reglementând în sarcina instanței obligația de a proceda la o analiză efectivă a motivelor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, cu condiția să le aprecieze relevanța și fără ca asta să implice un răspuns detaliat pentru fiecare argument în parte (a se vedea, în acest sens, cauza Albina contra României, hotărârea din 28 aprilie 2005, cauzaDima contra României, hotărârea din 16 noiembrie 2006), instanța de apel apreciind, în raport de circumstanțele particulare ale cauzei, că excepțiile, la care se face referire în minută, dar cu privire la care nu este expus nici un argument, reprezintă apărări esențiale la care instanța ar fi trebuit să răspundă.
Pentru considerentele expuse, Curtea, constatând că nu se poate reține cauza pentru evocarea fondului, în sensul art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, câtă vreme nu se poate aprecia care este soluția pronunțată de instanța fondului și care sunt excepțiile pe care această instanță le-a respins, ca nefondate, și pentru a se respecta principiul dublului grad de jurisdicție, în temeiul art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanții, și împotriva sentinței civile nr. 1802/28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații Municipiul B, prin Primarul General, Guvernul României, prin Comisia Centrală din Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietății și Ministerul Finanțelor Publice, va desființa sentința apelată și va trimite cauza, spre rejudecare, Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții-contestatori, domiciliată în B,-,. A,. 1,. 2, sector 2, domiciliat în B,-,. 58,. A,. 17, sector 6 și, domiciliată în B,-, sector 6, împotriva sentinței civile nr.1802/28.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5, GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN COMISIA CENTRALĂ DIN CANCELARIEI PRIMULUI MINISTRU, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚII, ambii cu sediul în B, Calea nr. 202, sector 1, cu sediul în B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5.
Desființează sentința apelată și trimite cauza, spre rejudecare, Tribunalului București.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
-
GREFIER, I
Red.
Tehnodact.
9 ex./29.06.2009
- Secția a V-a Civ. -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu
