Speta Legea 10/2001. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.315
Ședința publică din 09 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul apelant PRIMARUL MUNICIPIULUI T împotriva sentinței civile nr.1009/PI/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanții intimați G și, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic pentru pârâtul apelant Primarul Municipiului T și personal reclamanții intimați G și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 04.12.2009 obiectivele pentru expertiză formulate de către pârâtul apelant.
Intimații învederează instanței că numiții au cale de ieșire din imobilul lor pe str.-.
Reprezentanta pârâtului apelant arată că susține cererea de probațiune constând în efectuarea unei noi expertize topografice.
Reclamanții intimați arată că se opun administrării acestei probe.
Instanța, în deliberare, respinge cererea de probațiune privind efectuarea unei noi expertize de specialitate topografie, solicitată de reprezentanta pârâtului apelant, având în vedere că referirea la existența unui afirmativ loc înfundat a fost formulată în apel, iar obiectul pricinii este contestație la Legea 10/2001.
Reprezentanta pârâtului apelant și reclamanții intimați învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic, în reprezentarea pârâtului apelant Primarul Municipiului T, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și respingerea acțiunii reclamanților pentru motivele invocate în cererea de apel.
Intimatul G solicită respingerea apelului, în principal restituirea integrală a terenului, iar în subsidiar menținerea hotărârii primei instanțe.
Intimata arată că achiesează la concluziile intimatului
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Timiș reclamanții G și au chemat în judecată pârâtul Primarul Municipiului T solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va da, să anuleze Dispoziția nr.1925/19.08.2008 emisă de pârât și obligarea acestuia să emită o nouă dispoziție prin care suprafața de 500 mp situat în T,- înscris în CF 18298 T, nr.top 18937/2 să le fie restituit în natură.
În motivare au arătat că imobilul le-a fost preluat de Statul Român în baza Legii 4/1973 cu plata sumei de 14338 lei, iar refuzul pârâtei de a le restitui susmenționatul teren încalcă regula restituirii în natură instituită de dispozițiile art.24 din Legea 10/2001.
În drept au invocat dispozițiile art.21 din legea 10/2001.
Pe cale de întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, învederând că imobilul-construcție preluat de la reclamant a fost vândut în baza Legii 112/1995 și că, deși imobilul are aceeași configurație ca în momentul trecerii în proprietatea statului, restituirea terenului nu poate fi dispusă.
Prin sentința civilă nr.1009/PI/25.03.2009 Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea, în sensul că a dispus restituirea în natură a imobilului teren în întinderea cantitativă și topografică rezultată din expertiza tehnică efectuată de expert care face parte integrantă din prezenta hotărâre, condiționat de rambursarea sumei primite de reclamanți cu titlu de despăgubiri în compensare pentru imobilul expropriat.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că pretențiile reclamanților vizează refuzul pârâtului de a restitui în natură terenul de 500 mp înscris în CF 18298 T, nr.top 18937/2.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.7 al.5 din Legea 10/2001 republicată, terenurile aferente construcțiilor înstrăinate în baza Legii 112/1995 nu se restituie în natură; per a contrario, ceea ce excede terenului aferent se restituie în natură foștilor proprietari, dacă nu există alte impedimente.
Terenul aferent construcției în cauză (format din terenul de sub construcții și cel strict destinat normalei exploatări a acesteia) a fost stabilit prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert inginer ca fiind în întindere de 150 mp, fiind posibilă restituirea suprafeței de 350 mp identificată topografic sub nr.18937/2/2.
Instanța nu și-a însușit concluziile expertului referitoare la instituirea servituții de trecere stabilite de expert în favoarea imobilului identificat sub nr.top 18397/2/1 - teren și construcția înstrăinată în baza Legii 112/1995 - acest aspect nefăcând obiect al cauzei (cerere întemeiată pe dispozițiile Legii 10/2001).
Împotriva sentinței a declarat apel în termen pârâtul care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând schimbarea ei în sensul respingerii acțiunii.
În motivare a invocat că prin dispoziția contestată s-a propus acordarea de despăgubiri potrivit legii speciale de restituire întrucât un serviciu al primăriei nu a fost de acord cu dezmembrarea și restituirea în natură a terenului.
A mai invocat că restituirea în natură a terenului în modalitatea dispusă de prima instanță lasă fără acces la stradă imobilul vândut în baza Legii 112/1995.
În fine, a făcut trimitere la dispozițiile Legii 10/2001 modificată prin Legea 1/2009 și la decizia nr.56/14.01.2009 a Curții Constituționale referitoare la terenul aferent construcțiilor înstrăinate în baza Legii 112/1995.
Pe cale de întâmpinare, intimații au solicitat respingerea apelului.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate și în baza art.295 al.1 pr.civ. față de probele administrate și de normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Imobilul înscris în CF 18298 T, nr.top 18937/2 grădină cu casă de 500 mp a intrat în proprietatea statului cu titlu de cumpărare de la reclamanți în baza legii 4/1973, suma primită de aceștia din urmă fiind în cuantum de 14.338 lei.
Aceste împrejurări din care rezultă calitatea reclamanților de persoane îndreptățite în sensul legii 10/2001 nu au fost contestate în cauză, pârâtul refuzând prin decizia contestată solicitarea de restituire în natură a terenului înscris în cartea funciară, rămas în proprietatea statului după înstrăinarea construcției edificate pe teren în baza Legii 112/1995.
În ceea ce privește refuzul de restituire, acesta apare ca nefiind justificat, cum în mod corect a reținut prima instanță.
Astfel, în primul rând, referirile apelantului la dispozițiile Legii 1/2009 și la decizia din anul 2009 Curții Constituționale nu au relevanță în cauză câtă vreme, pe de o parte, prezenta cerere de chemare în judecată a fost promovată anterior adoptării susmenționatei legi și, respectiv, pronunțării Curții Constituționale asupra constituționalității ei și, pe de altă parte, atât legea cât și decizia vizează terenul aferent construcției înstrăinate în baza Legii 112/1995. Or, prima instanță, reținând că terenul aferent construcției este de 150 mp, a stabilit că susceptibilă de restituire este parcela de 350 mp, așa cum rezultă din planul de situație depus în faza jurisdicțională de expert (fila 107 dosar fond).
Nici susținerile pârâtului referitoare la accesul la stradă a parcelei de teren pe care este amplasată construcția înstrăinată în baza Legii 112/1995 nu se constituie în temeiuri de schimbare a sentinței apelate câtă vreme, astfel cum a reținut prima instanță, dispozițiile art.576 și următoarele civil nu pot fi invocate de persoana pârâtă în procedura reglementată de Legea 10/2001.
Instituirea unei servituți de trecere poate fi, însă, solicitată pe cale separată, cu atât mai mult cu cât reclamanții s-au arătat de acord cu recunoașterea acestui dezmembrământ al dreptului lor de proprietate inclusiv în fața instanței de apel.
Pentru aceste considerente, cererea pârâtului de efectuare a unei noi expertize întrucât, afirmativ, dreptul unui terț ar fi afectat prin modalitatea de restituire însușită de prima instanță a fost respinsă, cu atât mai mult cu cât aceste susțineri au fost formulate pentru prima oară în apel.
Pentru aceste considerente, văzând și limitele caracterului devolutiv al apelului, în baza dispozițiilor art.296 pr.civ. instanța va respinge apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr.1009/PI/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanții G și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T împotriva sentinței civile nr.1009/PI/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu reclamanții G și.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 decembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Se comunică:
Pârât apelant - Primarul Municipiului T
- T, B-dul - nr.1, jud.
Reclamanți intimați - G, -
- T,-, jud.
Emis 3 comunicări
Red.FȘ/14.12.2009
Tehnored.MM/2 ex/04.01.2010
Instanță fond: Tribunalul Timiș - jud.
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Rujița Rambu
