Speta Legea 10/2001. Decizia 337/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 337

Ședința publică de la 09 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinela Sălan

JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu

Grefier - -

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă și apelanta reclamantă moștenitoare ambele cu domiciliul în S,-,. 8,. B,. 11, jud. O, împotriva sentinței civile nr. 549 din 22 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 824/2006, ca urmare a casării deciziei civile nr. 16 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul -, prin decizia civilă nr. 5622 din 8 octombrie 2008, pronunțată de ÎCCJ, în dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S cu sediul în S,-, jud. O și intimații reclamanți moștenitori I, I, toți cu domiciliul în S,-,. 8,. B,. 11, jud. O, având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanta reclamantă, apelanta reclamantă moștenitoare, intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S și intimații reclamanți moștenitori I, I,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează depunerea raportului de expertiză cu respectarea termenului legal prevăzut de dispozițiile art. 209 Cod procedură civilă, respectiv la data de 30 noiembrie 2009 și cererea de judecare în lipsă formulată de apelanții reclamanți, cererea existentă la fila 156 din dosarul de apel din primul ciclu procesual, respectiv dosar nr. -, după care;

Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de apelanții reclamanți, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă a apreciat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Prin cererea înregistrată sub nr.824/2006 pe rolul Tribunalului O l t, reclamanții -, I, -, - și, au contestat dispoziția nr.304 din 31 ianuarie 2006, emisă de Primăria S, prin care li s-a restituit în natură terenul de 693,68 mp. și li s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcții și terenul de 4606,32., solicitând restituirea în natură a terenului de 7800. aflat în fața de bătrâni S, str. -.

În motivarea acțiunii, au arătat că autorul lor a deținut în intravilan un teren de 21.000., situat în S,-, din care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, prin titlul de proprietate nr.6724/32/12.05.1993 pentru suprafața de 1 ha. și 3200., rămânând să li se mai restituie suprafața de 7800.

Prin sentința civilă nr.549 din 22 iulie 2006, Tribunalul Olta respins ca nefondată contestația.

Pentru se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamanții și-au probat dreptul de proprietate numai pentru terenul în suprafață de 5300., din care s-a stabilit posibilitatea restituirii în natură pentru suprafața de 693. teren aflat pe vechiul amplasament. Pentru diferența de 4606. teren, pentru care s-a probat dreptul de proprietate, s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent, motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel reclamantele - și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Au susținut că în mod greșit s-a apreciat că s-a făcut dovada întinderii dreptului de proprietate doar pentru 5300., din actele depuse rezultând că în- S, autorii lor au deținut în proprietate 2,02 ha. suprafață preluată abuziv în anul 1978, din care, potrivit legii fondului funciar, a fost reconstituită o suprafață de 1,32 ha. astfel că, măsurile reparatorii se impun a fi stabilite pentru diferența de 7800 mp.

O altă critică s-a referit la forma măsurilor reparatorii individualizată de prima instanță, arătându-se că spațiul are regimul juridic de teren liber, neocupat de investiții sau utilități publice, și ca atare, poate face obiectul restituirii în natură.

Au solicitat admiterea apelului, potrivit art. 296 Cod pr. civilă.

Prin decizia civilă nr.16 din 15 ianuarie 2008, Curtea de Apel Craiovaa admis apelul reclamantelor și a schimbat sentința nr.549 din 22.06.2006, în sensul modificării dispoziției nr.304 din 31.01.2006 a Primăriei S, constatând dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent, aferente suprafeței de 7106,32. și menținând măsura restituirii în natură a suprafeței de 693,68.

S-a reținut că reclamanții au probat preluarea abuzivă a suprafeței de 7800. teren ( în afara suprafeței de 1 ha. și 3200 mp. pentru care au primit titlul de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991), din care 5300. prin expropriere, iar 2500. fără titlu, astfel că sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii pentru întreaga suprafață, și nu doar pentru 5300., așa cum a statuat tribunalul prin sentința apelată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Primăria Municipiului S și reclamantele și.

În motivarea recursului său, Primăria Saa rătat că instanța de apel a reținut că, pe lângă suprafața de 5300. teren expropriat prin Decretul nr.191/1978, statul a preluat fără titlu și diferența până la 7106,32. teren. Or, în stabilirea suprafeței de teren de 7106,32 mp. luată în calcul la acordarea măsurilor reparatorii s-a avut în vedere registrul agricol și certificatul de moștenitor nr.238/1969, iar sub aspectul preluării abuzive, prezumția de apartenență la patrimoniul statului a diferenței de teren neevidențiată în decretul de expropriere, deși era posibil ca această diferență să provină de la terțe persoane.

A susținut recurenta că instanța de apel a ignorat posibilele modificări în situația juridică a terenului între actele ( registrul agricol din 1963 și certificatul de moștenitor nr.238/1969 ), care atestau dreptul de proprietate al autorului reclamanților și actul de preluare - Decretul de expropriere nr.191, intervenit după un interval de 9 ani.

În recursul declarat, reclamanții au solicitat modificarea dispoziției nr.304/2006 emisă de Primăria S și restituirea în natură a suprafeței de 7106,32 mp. teren pe vechiul amplasament, deoarece terenul este liber.

În subsidiar, reclamanții au solicitat obligarea Primăriei S la acordarea prin compensare a unui teren din rezerva sa, situat pe raza Municipiului S, în cazul în care se va considera ca imposibilă restituirea pe vechiul amplasament.

Prin decizia nr.5622 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.-, s-a admis recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului S, prin primar, împotriva deciziei civile nr.16 din 15 ianuarie 2008 Curții de Apel Craiova, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

S-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantele și, împotriva aceleiași decizii.

Referitor la recursul Primăriei S, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că reclamanții au notificat Primăria S pentru restituirea în natură a suprafeței de 7800. teren, provenind de la autorul lor, din suprafața totală avută de acesta în proprietate de 21.000., din care li s-a restituit în temeiul Legii nr.18/1991 prin titlul de proprietate nr.6724/32/12.05,1993, suprafața de 1 ha. și 3200.

Că, prin dispoziția contestată nr.304/31.01.2006, Primăria a motivat că în temeiul prezumției prevăzută de art. 24 din Legea nr.10/2001, autorul reclamanților și deci aceștia în calitate de succesori, a avut în proprietate ( în afara suprafeței restituite în temeiul Legii nr.18/1991), suprafața de 5300 mp, reținând că în afara rolului agricol și certificatului de moștenitor, nu s- mai depus un alt titlu de proprietate.

S-a mai reținut că instanța de apel a prezumat preluarea fără titlu de către stat a suprafeței de 2500., pe lângă cei 5300. expropriați în temeiul Decretului nr.191/1978, concluzionând că în afara suprafeței de 693,68. teren restituit în natură, reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 7206,32 mp.

Că, registrul agricol invocat de reclamanți în sprijinul notificării, evidențiază că, deci o persoană cu un alt prenume decât ( autorul reclamanților ) figurează cu suprafața de 1,75 ha. în timp ce în rolul agricol - act de asemenea invocat de reclamanți, figurează o altă persoană, cu suprafața de teren de 2 ha. și 2 ari.

S- mai reținut că, aceste acte nelegalizate, așa cum statuează art. 21 din Legea nr.10/2001 și contradictorii, nu pot forma convingerea asupra justeței concluziei la care s-a ajuns prin decizia recurată, în condițiile în care reclamanții nu au înfățișat nici comisiei și nici instanței titlul de proprietate al autorului lor, iar certificatul de moștenitor nu ține locul acestuia.

În același timp, s-a reținut că instanțele anterioare nu s-au preocupat de suplimentarea materialului probator cu schița terenului în litigiu, fosta proprietate a autorului reclamanților, despre care primăria face vorbire în întâmpinarea de la fila 28 dosar fond și extrasul de carte funciară, despre care expertul face vorbire în lucrarea sa de la fila 68 dosar fond.

În ceea ce privește recursul reclamantelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că pe suprafața de teren liberă de construcții solicitată de recurente se află parcarea și spațiul, ce deservesc blocul de locuințe pentru care s-a făcut exproprierea, făcând imposibilă restituirea acesteia în natură.

Referitor la atribuirea unui teren echivalent ca suprafață și valoare pe un alt amplasament, o atare cerere a fost formulată pentru prima oară în recurs, instanțele de fond și apel nefiind sesizate sub acest aspect, astfel că cererea apare ca tardivă.

În rejudecare la Curtea de Apel Craiova, s-a format dosarul nr-.

În vederea respectării îndrumărilor date prin decizia de casare, instanța a dispus suplimentarea probatoriilor cu o completare la raportul de expertiză întocmit în primul ciclu procesual de expert și cu înscrisurile menționate expres în decizia de casare, respectiv schița terenului în litigiu, fostă proprietate a autorului reclamanților, despre care primăria a făcut vorbire în întâmpinarea de la fila 28 din dosarul de fond.

În ceea ce privește extrasul de carte funciară menționat în decizia de casare, în urma interpelării procuratorului apelantelor reclamante, s-a constatat că la data exproprierii nu exista carte funciară pentru zona în care era situat terenul, expertul din eroare făcând referire în cuprinsul raportului de expertiză la acest document.

În ședința publică din 11 martie 2009 au fost stabilite obiectivele expertizei tehnice, avându-se în vedere îndrumările date de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia de casare.

Întrucât experta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a întocmi o completare la raportul de expertiză potrivit obiectivelor stabilite, Curtea a dispus efectuarea unei noi expertize în specialitatea topografie, geodezie și cadastru de către expert .

Raportul de expertiză a fost depus la data de 30 noiembrie 2009, fără ca părțile implicate în proces să formuleze obiecțiuni cu privire la concluziile expertului tehnic.

Apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin dispoziția nr.304/31 ianuarie 2006 emisă de Primăria Municipiului S, prin Primar, s-a dispus restituirea în natură către moștenitoarele autorului a terenului în suprafață de 693,68., iar pentru diferența de 4606,32 mp. s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent, urmând a se deduce valoarea sumei acordate de stat cu titlul de despăgubire, la data deposedării.

S-a reținut că suprafața de teren preluată prin expropriere în baza Decretului nr.191/1978 de la autorul reclamantelor moștenitoare a fost de 5300., astfel încât, reclamantele au calitatea de persoane îndreptățite în baza Legii nr.10/2001, numai cu privire la suprafața menționată în decretul de expropriere.

Prin contestația formulată la instanța de judecată, reclamantele au susținut că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii nr.10/2001 pentru suprafața de 7800. nicidecum pentru 5300. teren, așa cum greșit a reținut Primăria Municipiului S, prin dispoziția nr.304/2006.

Aceeași poziție au avut-o apelantele reclamante în calea de atac apelului în primul ciclu procesual, în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și în cadrul apelului de față, acestea arătând că suprafața preluată de către stat prin Decretul de expropriere nr.191/1978 a fost mult mai mare, decât cea menționată în anexa la decret.

Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond la filele 27,28, intimata Primăria Municipiului S s-a apărat, arătând că terenul preluat de la autorul reclamantelor -, prin expropriere a avut suprafața de 5300. așa cum rezultă din anexa la decret.

Intimata a arătat că analizând posibilitatea restituirii în natură, comisia a comparat planurile cadastrale ale terenului din perioada exproprierii cu cele din prezent și a concluzionat că este posibilă restituirea în natură numai a suprafeței de 693,68. teren, împărțită în două loturi, pentru diferența până la 5300. propunându-se acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

În scopul argumentării punctului de vedere cu privire la întinderea suprafeței preluată de la autorul reclamantelor, intimata Primăria Municipiului S face referire în finalul întâmpinării de la fila 28 dosar fond, la schița terenului în litigiu, arătând că aceasta cuprinde fosta proprietate a autorului reclamantelor, peste care a fost suprapusă schița actuală a zonei respective.

Implicit, intimata pârâtă recunoaște că întinderea suprafeței de teren preluată prin decretul de expropriere de la autorul reclamantelor, este identică cu suprafața evidențiată în schița terenului din perioada exproprierii, peste care se suprapune schița actuală a zonei în discuție.

Expertiza tehnică întocmită în apel d e către expertul a avut ca obiective, printre altele, identificarea terenului în litigiu prin stabilirea suprafeței reale și amplasamentul acestuia, ținându-se seama la efectuarea lucrării de schița terenului în litigiu, planul de situație al terenului înainte de expropriere, cât și planul de situație actual, planuri depuse de către intimata Primăria Municipiului S la dosarul cauzei, la data de 6 mai 2009.

Concluziile expertului tehnic au fost în sensul că terenul în litigiu are suprafața de 7800., terenul fiind amplasat în partea de vest a suprafeței de 1,32 ha. retrocedată în baza Legii nr.18/1991 moștenitorilor autorului.

Expertul a precizat că operațiunea de identificare a terenului s-a făcut de comun acord cu reprezentantul Primăriei Municipiului S, prezent la data efectuării măsurătorilor, pe baza schiței terenului în litigiu, avându-se în vedere planul de situație al terenului înainte de expropriere, cât și planul de situație actual.

Concluziile expertului au fost însușite implicit de toate părțile implicate în proces, câtă vreme nu au fost formulate nici un fel de obiecțiuni, raportul de expertiză fiind depus cu respectarea termenului legal de 5 zile prevăzut de art. 209 Cod pr. civilă.

În atare situație, Curtea reține că suprafața reală preluată prin actul de expropriere a fost de 7800., și nu de 5300. cât s-a menționat în anexa la Decretul nr.191/1978, astfel încât, apelantele reclamante sunt îndreptățite la măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață preluată.

În speță, nu sunt incidente prevederile art. 24 din Legea nr.10/2001, așa cum a susținut intimata pârâtă prin apărările formulate în cauză, deoarece textul menționează expres că întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, numai în absența unor probe contrare.

Or, în cauză, există probe indubitabile din care rezultă cu certitudine că întinderea suprafeței de teren preluată de la autorul a fost în realitate de 7800., și nu de 5300.

Astfel, planul de situație al terenului în litigiu înainte de expropriere, cât și planul de situație actual se suprapun în totalitate, iar măsurătorile efectuate de expert în limita acestor planuri, demonstrează că întinderea terenului în momentul preluării a fost de 7800., așa cum este de altfel și în prezent.

Forța probantă a planurilor de situație a fost recunoscută de pârâtă prin întâmpinarea depusă la instanța de fond și confirmată în al doilea ciclu procesual, întrucât a solicitat în mod expres ca expertiza să aibă în vedere cele două planuri de situație și schița terenului în litigiu.

Așadar, apelantele reclamante sunt îndreptățite la măsuri reparatorii pentru suprafața totală de 7800. și nu 5300. cât s-a stabilit prin dispoziția nr.304/31 ianuarie 2006.

Câtă vreme reclamantele au primit în natură suprafața de 693,68. pentru diferența de 7106,32. teren intravilan, acestea urmează să primească măsuri reparatorii prin echivalent.

Aspectele referitoare la restituirea în natură a suprafeței menționate sau atribuirea prin compensare a unui teren echivalent, au fost tranșate în mod irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia de casare, astfel încât instanța de apel nu le mai poate cenzura.

Față de situația expusă, apelul formulat de reclamante este întemeiat, așa încât, în baza art. 296 Cod pr. civilă, urmează a fi admis.

Pe cale de consecință, va fi schimbată sentința în sensul că va fi admisă în parte acțiunea și va fi modificată dispoziția nr.304/31 ianuarie 2006 Primăriei Municipiului

Se va constata dreptul reclamantelor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 7106,32. teren intravilan, situat pe raza Municipiului S, fiind menținută dispoziția referitor la restituirea în natură a suprafeței de 693,68. teren.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta reclamantă și apelanta reclamantă moștenitoare, împotriva sentinței civile nr. 549 din 22 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 824/2006, ca urmare a casării deciziei civile nr. 16 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul -, prin decizia civilă nr. 5622 din 8 octombrie 2008, pronunțată de ÎCCJ, în dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S și intimații reclamanți moștenitori I, I și.

Schimbă sentința, în sensul că admite în parte acțiunea.

Modifică dispoziția nr.304/31 ianuarie 2006 Primăriei Municipiului S, în sensul că se va constata dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 7106,32 mp. teren intravilan situat pe raza Municipiului

Menține dispoziția referitor la restituirea în natură a suprafeței de 693,68. teren.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 09 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./11 ex.

16.12.2009

Jud.fond

Președinte:Costinela Sălan
Judecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 337/2009. Curtea de Apel Craiova