Speta Legea 10/2001. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.36/
Ședința publică din 22 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - -
S-au luat în examinare apelurile civile formulate de reclamantul, domiciliat în C,-, -.B,.14 și pârâtul PRIMARUL MUNCIPIULUI C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect contestație în temeiul Legii 10/2001.
La apelul nominal se prezintă apelantul reclamant și intimat asistat de d-na avocat în baza împuternicirii avocațiale AV nr. 50381/ 15.07.2009 și apelantul pârât și intimat Primarul Municipiului C reprezentat de d-na avocat conform împuternicirii avocațiale nr. 216/16.06.2009.
Procedura este legal îndeplinită, conf. art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Avocatul apelantului pârât depune la dosar listele cu terenuri ce pot face obiectul atribuirii în compensare conform Legii 10/2001 alcătuite pentru lunile ianuarie și februarie 2010.
Față de înscrisurile depuse, apelantul reclamant nu crede că municipalitatea nu dispune de terenuri ce pot fi acordate în compensare pentru că într-o emisiune TV primarul a afirmat că va aduce bani la buget din vânzarea terenurilor.
Tot în acest sens, apărătorul apelantului reclamant arată că în urmă cu o săptămână a primit o dispoziție emisă de primărie, într-un dosar similar, de acordare în compensare a suprafeței de 299. teren situat în-; depune dispoziția la care s-a referit și hotărârea pronunțată în acea cauză.
Reținând că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat ori înscrisuri de depus la dosar, instanța, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod pr. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelurilor.
Având cuvântul pentru apelantul reclamant solicită admiterea apelului formulat de reclamant, desființarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării pârâtului intimat la atribuirea în compensare a suprafeței de 216. de aceeași valoare și natură cu terenul imposibil de restituit, întrucât din înscrisurile depuse rezultă că în ianuarie 2010 existau rezerve de teren pentru a fi atribuit în compensare.
Solicită obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru apelantul pârât, avocatul acestuia având cuvântul pune concluzii de respingere a apelului declarat de reclamant, ca nefondat, întrucât din înscrisurile depuse rezultă că pe lunile ianuarie și februarie 2010 nu există ofertă de teren.
Referitor la apelul pârâtului, acesta vizează neaplicarea disp. art. 276 Cod pr. civilă referitoare la cheltuieli de judecată, iar pe fond greșita aplicare la speță a art.11 al.3 din Legea 10/2001. Conform acestei legi restituirea se face în natură dacă este posibilă. Suprafața restituită prin dispoziție este o platformă betonată folosită ca spațiu de parcare și o parte spațiu. Deși restituirea este posibilă proprietarul refuză să primească înapoi terenul pe vechiul amplasament. În raportul de expertiză realizat în faza de judecată a fondului expertul a arătat pe schița anexă că la granița terenului se află o gură de canal, iar pe teren o gură de canal termic, deci nu există nicio dovadă că acest teren este afectat de utilități ce fac imposibilă restituirea lui.
În concluzie, solicită admiterea apelului formulat de către pârât întrucât nu există nici un impediment la restituire, cu obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
Având din nou cuvântul pentru apelantul reclamant și intimat apărătorul acestuia pune concluzii de respingere a apelului pârâtului pentru că terenul nu poate fi restituit datorită sistematizării zonei și existența canalelor subterane.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelurilor.
CURTEA
Asupra apelului de față;
La 13.03.2008, reclamantul a contestat dispoziția nr. 1196/29.02.2008 emisă de PRIMARUL MUN. C, solicitând:
- anularea acestei dispoziții;
- obligarea pârâtului la restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață
de 216,28 mp situat în mun. C,- bis, jud.
În subsidiar, în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă,
reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la acordarea de măsuri reparatorii constând în acordarea unui teren în suprafață de 216,28 mp situat în intravilanul mun. C, de aceeași natură și valoare cu terenul imposibil de restituit în natură, iar dacă nici această ipoteză nu este posibilă, să se acorde despăgubiri bănești la valoarea actualizată a imobilului expropriat; cu cheltuieli de judecată.
În considerente s-a arătat că prin dispoziția nr. 1196/29.02.2008 emisă de Primarul mun. Cis -a restituit parțial în natură terenul situat în C,- bis, în suprafață de 174,43 mp. Același act a dispus respingerea cererii de restituire în natură a diferenței de teren în suprafață de 41,85 mp, ca fiind imposibil de acordat în această modalitate; pentru construcția demolată au fost propuse despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Reclamantul a invocat temeinicia deciziei menționate, apreciind că terenul a cărui restituire în natură a solicitat-o a fost proprietatea sa, fiind dobândit în baza actului de donație nr. 179/1968 de la părinții săi, și. Bunul a fost expropriat în anul 1984, în vederea ridicării unui ansamblu de blocuri. Terenul a fost identificat pe planul anexă al dispoziției, cu nr. 3, 4 și 5; pe suprafața nr. 3, de 67,35 mp există spațiu, pe cel cu nr. 4 în suprafață de 23,65 mp se află trotuar, iar pe cel cu nr. 5, în suprafață de 83,43 mp este stradă.
Pe suprafața terenului solicitat sunt amplasate, totodată, trei guri de canalizare care deservesc blocurile și.
Reclamantul a considerat că acest teren este imposibil de utilizat la justa sa valoare, întrucât datorită elementelor edilitare astfel identificate, nu este susceptibil de a fi afectat de construcții.
S-a apreciat că nu a fost legală nici respingerea cererii de restituire în natură a diferenței de teren de 41,85 mp, întrucât nu s-a motivat soluția acordării de despăgubiri și pentru care considerent nu au fost stabilite măsuri reparatorii prin echivalent.
Instituția pârâtă a depus documentația care a stat la baza emiterii dispoziției contestate.
Prin încheierea din 9.09.2008 au fost încuviințate probele apreciate ca utile și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
Expertiza tehnică imobiliară dispusă în cauză a vizat identificarea imobilului-teren în suprafață de 216,28 mp situat în C,- bis, a celui de 174,43 mp restituit în natură, cu verificarea gradului de afectare prin detalii de sistematizare, precum și determinarea valorii de circulație a imobilului-teren în suprafață de 261,28 mp și a locuinței demolate.
Lucrarea a fost efectuată de expert și depusă la termenul din 2.12.2008.
Prin sentința civilă din 21.04.2009 Tribunalul Constanțaa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul primarul Municipiului
A fost anulată în parte dispoziția nr. 1196/29.02.2008 obligat pârâtul să propună acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și pentru imobilul - teren în suprafață de 174,43 mp situat în C,- bis.
Au fost respins celelalte pretenții, ca nefondate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în baza notificării înregistrate sub nr. 952 din 27.06.2001 la., reclamantul a solicitat Primăriei C, în condițiile Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a terenului în suprafață de 261,28 mp pe care s-a aflat o construcție care a fost demolată.
Soluționând notificarea Primarul Municipiului Cae mis dispoziția nr. 1196 din 29.02.2008, în baza căreia s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 174,43 mp și pentru diferența de 41,85 mp și construcția demolată s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
În termen legal, împotriva dispoziției nr. 1196 din 29.02.2008 s-a formulat contestație de către reclamant, solicitând anularea acesteia și restituirea terenului în suprafață de 216,28 mp situat în C,- bis, județul C, iar în subsidiar, acordarea de măsuri reparatorii constând în acordarea unui teren în compensare în suprafață de 216,28. situat în intravilanul municipiului C, de aceeași natură și valoare cu terenul imposibil de restituit.
În urma probelor administrate în cauză instanța de fond a reținut că suprafața de 174,43 mp care a fost restituită conform dispoziției nr. 1196/2008 este afectată de: spații aferente blocului (69,80 mp), alee pietonală (18,75 mp) și parcare auto (90,88 mp). Această suprafață de teren este afectată pe toată lungimea de existența canalului termic.
În concluzie, terenul restituit nu este liber, fapt pentru care instanța de fond a propus despăgubiri și pentru această suprafață de teren.
În termen legal, împotriva sentinței civile pronunțate la data de 21.04.2009, au declarat apel părțile.
Apelul declarat de către reclamantul:
Motivează apelul arătând că sentința apelată este nelegală și netemeinică pentru următoarele:
Instanța de fond a greșit, întrucât a respins cererea sub aspectul măsurilor compensatorii, deoarece potrivit disp.art. 1 al.(5) din Legea 10/2001 "primarii au obligația să afișeze lunar, în termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate la sfârșitul lunii precedente, un tabel care să cuprindă bunurile disponibile și/sau, după caz, serviciile care pot fi acordate în compensare".
Întrucât această listă nu a fost afișată lunar, conform dispozițiilor legale mai sus menționate, reclamantul a solicitat ca pârâtul să depună la dosar tabelul cu bunurile disponibile și/sau serviciile care pot fi acordate în compensare, pentru fiecare lună de la data depunerii acțiunii și până la data pronunțării, respectiv pentru perioada martie 2008 - aprilie 2009.
În ceea ce privește acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005 a susținut că această măsură este lipsită de eficiență, având în vedere că Fondul Proprietatea nu funcționează, în această privință fiind edificatoare deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele contra României.
Obligarea Primarului Municipiului C de a propune acordarea de despăgubiri în condițiile Legii 10/2001 este în contradicție cu prevederile art. 6 al.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, având în vedere că " privarea de proprietate coroborată cu absența totală a unei despăgubiri constituie o încălcare a dreptului de proprietate al subsemnatului".
Pentru cele menționate a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul obligării pârâtului de a acorda teren în compensare pentru suprafața de 216,28 mp, imposibil de restituit.
Apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului C:
Critica soluției se referă:
1) Deși a fost admisă în parte acțiunea, în privința cheltuielilor de judecată erau aplicabile dispozițiile art. 276 Cod pr. civilă.
2) Instanța a aplicat greșit în speță dispozițiile art. 11 al. (3) din Legea 10/2001, întrucât suprafața de teren restituită prin dispoziție era o platformă betonată folosită abuziv ca spațiu de parcare și o parte spațiu; nu s-a restituit suprafața afectată de construcții și de alee pietonală.
betonată nu se încadrează în dispozițiile art. 11 din Legea 10/2001, astfel cum greșit a reținut instanța de fond.
Pentru motivele invocate pârâtul a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii, în sensul respingerii contestației.
Analizând apelurile formulate de ambele părți, în baza motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Obiectul de reglementare conform art. 1 al.(1) din Legea nr. 10/2001 îl constituie acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 130/1940 asupra rechizițiilor.
În speță, reclamantul pentru imobilul în litigiu, preluat de stat în mod abuziv conform Decretului de expropriere nr. 15/1984, în baza art. 22 din Legea 10/2001 a declanșat procedura administrativă, solicitând în baza notificării cu nr. 952/2001 Primăriei Municipiului C restituirea terenului în suprafață de 261,28 mp situat în C,- bis, pe care s-a aflat o construcție demolată.
Odată cu notificarea au fost depuse actele doveditoare: contractul de donație autentificat sub nr. 179 din 12.01.1968 de către fostul notariat de Stat al Regiunii D prin care părinții îi donează reclamantului imobilul în litigiu; anexă la Decretul de expropriere 15/1984 în vederea construirii de locuințe în zona Nord
Conform art. 25 din Legea 10/2001 pârâtul Primarul Municipiului Car ăspuns la notificare emițând dispoziția nr. 1196 din 29.02.2008.
În baza acestei dispoziții a fost restituit parțial în natură terenul situat în C,- bis în suprafață de 174,43 mp. S-a respins cererea de restituire în natură pentru diferența de 41,85 mp, imposibil de restituit, precum și a construcției demolate și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
S-a reținut de către pârâtă calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului la măsuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv, acesta îndeplinind cele două condiții - de proprietar și de preluare abuzivă a imobilului.
Această dispoziție a fost contestată de către reclamant la Tribunalul Constanța, solicitând restituirea în natură a terenului în litigiu, iar în subsidiar acordarea de teren în compensare.
Instanța de fond, soluționând contestația, în mod corect a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 al.(3) din Legea 10/2001.
Textul reglementează o ipoteză distinctă care prevede că, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcții noi autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se prin echivalent. Dispozițiile art. 10 al. 3,4,5 și 6 se aplică în mod corespunzător.
În speță, pentru ca terenul preluat abuziv să facă obiect al restituirii este necesar ca acesta să fie liber.
În sensul legii, sunt considerate libere, terenurile care nu sunt afectate servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, iar lucrările pentru care s-a dispus exproprierea nu ocupă funcțional întregul teren ( art. 11 al. (2) și (3) din Legea 10/2001).
În speță se constată că terenul care a fost expropriat constituie zonă de utilitate și funcționalitate a locuințelor din zona Nord, fiind afectat de o alee pietonală, de o parcare auto utilizată de proprietarii din zonă, de două canalizări care permit vizitarea rețelelor de canalizare pluvială și a rețelei termice din zonă, lucrare ce traversează în lungime amplasamentul terenului în litigiu. La fel și suprafața de 174,43 mp care a făcut obiectul restituirii în natură este afectată de spațiul aferent blocului ( 69,80 mp), alee pietonală (18,75 mp) și parcare auto (90.88 mp).
În concluzie, terenul a cărui restituie o solicită nu este liber, fiind afectat de utilități publice, nu poate fi restituit în natură, aspect reținut și de către instanța de fond.
Aceasta, soluționând cauza și acordând despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 10/2001, a greșit, neluând în calcul posibilitatea de acordare de teren în compensare avându-se în vedere răspunsul comisiei de aplicare a Legii 10/2001 că " momentan nu dispunem de rezerve de teren pentru a fi atribuit în compensare".
Există însă posibilitatea ca, până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, unitatea deținătoare să dispună de rezerve de teren pentru a fi atribuit în compensare, echivalent cu cel preluat abuziv. Numai în situația în care nu există teren pentru a fi atribuit în compensare sau oferta nu este acceptată vor fi atribuite despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Susținerea apelantului pârât Primarul Municipiului C că suprafața de 174,43 mp este liberă și susceptibilă de restituit în natură este înlăturată întrucât este ocupată de lucrări edilitare cu afectațiune publică ( cale de acces către blocurile învecinate, rețea termică subterană care deservește aceste blocuri, precum și spațiu aflat în imediata apropiere a amplasamentului -).
Privitor la acele cheltuieli de judecată solicitate de apelantul pârât, Curtea constată că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 276 Cod pr. civilă.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 296 Cod pr. civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Va admite apelul declarat de reclamantul, în sensul că va obliga pârâtul să-i atribuie în compensare teren echivalent suprafeței de 216,28 mp situată în C,- bis ce nu poate fi restituită în natură sau despăgubiri conform Titlului VII din Legea 247/2005 în ipoteza în care la data rămânerii irevocabile a hotărârii nu există teren pentru a fi atribuit în compensare sau oferta nu este acceptată.
În baza art. 274 Cod pr. civilă va obliga pe pârât către apelantul reclamant la 1500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul pârât PRIMARUL MUNCIPIULUI C, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-.
Admite apelul apelantului reclamant, domiciliat în C,-, -.B,.14, formulat împotriva aceleiași sentințe, în sensul că obligă pârâtul să atribuie reclamantului în compensare teren echivalent suprafeței de 216,28 mp situat în C,- bis, ce nu poate fi restituit în natură sau despăgubiri conform Titlului VII din legea nr. 247/2005 în ipoteza în care la data rămânerii irevocabile a hotărârii nu există teren pentru a fi atribuit în compensare sau oferta nu este acceptată de reclamant.
Obligă pârâtul către apelant la 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2010.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud.
17.03.2010
Dact. gref.
4 ex./ 18.03.2010
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Popoacă
