Speta Legea 10/2001. Decizia 375/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 10/2001 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE NR. 375
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de reclamanții, cu domiciliul în Tg.J,-, județul G, ( FOSTĂ ), cu domiciliul în Tg.J, str. - ( fostă -,. 2..am.1,. 4, județul G și de către pârâții PRIMARUL MUNICIPULUI TG.J-, CONSILIUL LOCAL TG.J, MUNICIPIUL TG.J, împotriva sentinței civile nr. 119 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat reprezentând apelanții reclamanți, (fostă ) -, lipsind apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPULUI TG.J-, CONSILIUL LOCAL TG.J, MUNICIPIUL TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței că s-au depus cererile formulate de apelanții reclamanți, (fostă ) - prin care înțeleg să renunțe la apelul declarat, cereri la care se află atașate în xerocopie dovada comunicării notificărilor nr. 482/2001 și 483/2001 formulate prin Biroul Executorului Judecătoresc, notificările formulate și adresa nr. 5050/22.04.2002 emisă de Prefectura Județului G către Primăria Tg.
Instanța, a constatat că înscrisurile solicitate apelanților pârâți au fost depuse la dosarul cauzei de către apelanții reclamanți, acte care sunt cunoscute de ambele părți, și nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru apelanții reclamanți, (fostă ) -, a solicitat să se ia act că apelanții reclamanți renunță la judecarea apelului declarat.
A solicitat respingerea apelului formulat de pârâți ca nefondat, susținând că Tribunalul Gorja pronunțat o sentință legală, în mod corect Primarul Municipiului Tg.J fiind obligat la emiterea unei noi dispoziții prin care se acordă reclamanților despăgubiri, pentru suprafața totală de 285.
La interpelarea instanței a învederat că suprafața totală de teren pe care reclamanții au deținut-o în acte este de 246.
A susținut că intenția și voința reclamanților a fost aceea de a obține despăgubiri pentru toate imobilele expropriate din Tg.-.S-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față;
La data de 11 octombrie 2007 reclamanții I și () I - au formulat plângere împotriva dispoziției 6492 din 7.09. 2007 emisă de Primarul Municipiului Tg-J, solicitând ca în contradictoriu cu Municipiul Tg-J, Consiliul Local al Mun Tg-J și Primarul Municipiului Tg-J, să se dispună emiterea unei dispoziții de restituire în natură a terenului expropriat prin Decretul nr. 180 din 30 mai 1986, iar pentru diferența de suprafață care nu poate fi restituită fizic să se acorde despăgubiri. S-au solicitat despăgubiri și pentru construcțiile expropriate prin același decret de expropriere.
Prin sentința civilă 119 din 8 iulie 2008 Tribunalului Gorjs -a admis plângerea, s-a anulat dispoziția nr. 6492 din 7.09. 2007 emisă de Primarul Municipiului Tg-J și s-a dispus emiterea unei noi dispoziții prin care se acordă reclamanților despăgubiri, pentru suprafața totală de 285 mp teren.
Au fost obligați pârâții la 2.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru se pronunța astfel tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2130 din 9.10.1967, și, au înstrăinat reclamanților cumpărători și - un teren pentru construcții în suprafață de 92,15 mp împreună cu construcțiile de pe acesta, respectiv o casă din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din 2 camere, antreu și sală cu geamlâc, construcțiile fiind situate în Tg-J-, având ca vecini la est - proprietatea, la vest - drumul de ieșire comun și rest proprietate vânzător, la nord - proprietatea și la sud vest proprietate vânzător.
Prin testamentul autentic 6335 din 16 mai 1970, a dispus ca după încetarea sa din viață reclamanții și părinții lor, și, să primească în deplină proprietate o bucată de teren folosită ca drum de trecere, situat în Tg-J-, și având suprafața de 123,50 mp.
De asemenea prin testamentul nr. 6537 din 16 mai 1970, tot
a dispus ca după încetarea sa din viață și să primească în deplină proprietate cota de 5/8 din suprafața de 23,35 mp, adică suprafața de 14,60 teren situat în Tg-J- împreună cu cota de 5/8 dintr-o altă casă de locuit cu 2 camere construită din cărămidă, casa și terenul având ca vecini: la est la vest C-tin la nord și - și la sud moștenitorii G.
In baza Decretului de expropriere 180/1986 s-a expropriat suprafața de 26655,20 mp teren, printre care și imobilele reclamanților și ale autorilor lor.
La apariția legii 10/2001 reclamanții au adresat primăriei notificările 3876 din 10.08. 2001 și 5050 din 10.08. 2001
Prin dispoziția 6492 din 7 septembrie 2007, Primarul Municipiului Tg-J a propus acordarea de despăgubiri reclamanților, pentru terenul în suprafață de 92, 15 mp și construcțiile în suprafața de 98,70 mp în condițiile Legii speciale Titlu VII din Legea nr. 247/2005.
Tribunalul a apreciat că au fost expropriate suprafețele de 92 mp de la I și I - și 154 mp de la și, însă din actele prezentate de părți suprafața reală expropriată și ocupată este de 285 mp, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză.
Din raportul de expertiză coroborat cu hotărârea Consiliului Local 133 din 30.07.1999 s- reținut că terenul expropriat face parte din domeniul public, al Municipiului Tg-J și nu se poate restitui în natură.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri ambele părți.
Reclamanții apelanți nu au motivat apelul lor, iar la data de 12 2008 au formulat cerere scrisă prin care au solicitat să se ia act că renunță la judecarea apelului declarat.
În temeiul art. 247 instanța, având în vedere cererea reclamanților apelanți, va lua act că aceștia renunță la judecata apelului lor.
În motivarea apelului declarat de pârâți s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului Tg. J și s-a susținut că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 123. Apelanții pârâți au invocat faptul că reclamanții au solicitat prin notificările lor acordarea de măsuri reparatorii doar pentru suprafața de 123. astfel că din eroare tribunalul a admis acțiunea pentru o suprafață de 285. teren.
La data de 15 octombrie 2008 reclamanții apelanți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului pârâților.
Apelul declarat de pârâți este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
de punere în aplicare a legii10/2001 presupune parcurgerea etapei administrative prealabile, finalizată prin emiterea dispoziției sau deciziei și etapa procedurii judiciare, folosită de persoanele nemulțumite de modul de soluționare a notificărilor.
Potrivit art. 26 alin. 4 din Legea 10/2001 contestația se îndreaptă împotriva unității emitente a dispoziției. Pentru situația în care dispoziția este emisă de primar, art. 20 alin 3 din Legea 10/2001, anterior modificării sale prin Legea 247/2005, conferea calitatea de entitate obligată la restituire primăriei. Deși art. 77 din Legea 215/2001 stabilește că primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică, dispozițiile cu caracter special ale legii reparatorii impuneau chemarea sa în judecată.
După modificarea legii 10/2001, art. 21 alin 4 dispus ca entitatea obligată la restituire să fie unitatea administrativ teritorială, care stă în judecată prin primar, acesta justificând în contestația de față calitate procesuală pasivă.
În nici unul dintre textele sale, legea 10/2001 nu cuprinde dispoziții referitoare la obligații ale consiliului local în procedurile de restituire.
În temeiul art. 21 din legea 215/2001, așa cum a fost modificată prin legea 286/2006, consiliile locale sunt autorități administrative deliberative prin care se realizează autonomia locală și ele îndeplinesc atribuțiile stabilite la art. 38 din lege.
Nici în legea administrației publice locale nu se conferă consiliilor locale rolul de a sta în judecată în litigii derivând din aplicarea legii 10/2001.
Ca urmare, se constată că în mod greșit reclamanții au chemat în judecată Consiliul Local Tg. J, care nu are calitate procesuală pasivă. Tribunalul Gorja admis greșit acțiunea față de acest pârât, ignorând prevederile legale arătate, astfel încât în apel se va schimba sentința în parte, urmând a fi respinsă acțiunea față de Consiliul Local.
Un alt motiv care duce la schimbarea în parte a sentinței este modul în care tribunalul a aplicat în speță principiul disponibilității.
Potrivit art. 1, art. 2 și cu raportare la art. 11 din Legea 10/2001 cad sub incidența legii reparatorii imobilele preluate de stat în perioada 1945-1989, inclusiv cele preluate prin expropriere. Procedura de restituire debutează, așa cum am arătat, printr-o procedură necontencioasă, persoana care se consideră îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii, în sensul art 3 și 4 din lege, având obligația de a adresa o notificare unității deținătoare a imobilului, în termenul de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, termen stabilit de art. 22.
Conform art. 22 alin 2 din legea 10/2001, notificarea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare ale persoanei îndreptățite și ale bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimativă a acestuia. Lipsa indicării elementelor necesare identificării bunului obiect al cererii de restituire atrage respingerea notificării.
Legea acordă notificării o importanță deosebită pentru că modul în care aceasta este formulată stabilește cadrul în care se identifică imobilul și se analizeză titlul unității deținătoare asupra imobilului, titlul fostului deținător, ocupațiunea și destinația actuală, tipul măsurilor reparatorii ce pot fi acordate. În faza judiciară a procedurii de restituire, principiul disponibilității care guvernează orice proces civil este analizat din perspectiva conținutului contestației, dar și a notificării.
Astfel, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere calitatea procesuală activă reclamantului, titular al contestației, calitatea procesuală pasivă a persoanelor chemate în judecată, obiectul cererii atât sub aspectul identificării imobilului pentru care se cer măsurile reparatorii, cât și al tipului acestor măsuri. Investirea instanței de judecată se face direct prin contestație, ca orice cerere de chemare în judecată, însă în mod indirect instanța este ținută și de cele solicitate prin notificare.
Aceasta este firesc cât timp procedura administrativă, care debutează prin înaintarea notificării, este una obligatorie, astfel că în lipsa notificării instanța nu poate analiza pe fond cererea de chemare în judecată ( contestația). Contestația și notificarea au un conținut identic în ceea ce privește identificarea imobilului, elementele de identificare ale celui ce adresează notificarea și, de cele mai multe ori, și ale unității deținătoare.
Este posibil ca sub aspectul identificării imobilului să apară diferențe între notificarea inițială și contestație, dar numai în ipoteza în care fie pe parcursul perioadei de 12 luni stabilită de art 22, fie pe parcursul derulării etapei administrative, persoana îndreptățită a adus alte elemente suplimentare de identificare a imobilului, atunci când inițial nu s-a precizat suficient compunerea acestuia. Este evident, însă, că persoana îndreptățită nu poate solicita instanței acordarea de măsuri reparatorii pentru părți din imobil care nu au fost precizate în notificare, dacă notificarea a fost suficient de clară iar cercetarea administrativă a privit imobilul așa cum a fost identificat inițial.
În speță, reclamanții au adresat două notificări, sub nr. 3876/10.08.2001 și 5050/10.08.2001 și în ambele notificări s-au solicitat măsuri reparatrii pentru imobilul situat în-, compus din 123. teren și construcții demolate. Nu este întemeiată susținerea reclamanților din întâmpinarea formulată în apel în sensul că în una dintre notificări s-a solicitat imobilul în ansamblul său, pentru că așa cum rezultă din actele ( notificările) depuse la filele 26 și 28 apel, reclamanții au făcut referire expresă la suprafața de 123.
Dispoziția fost emisă cu privire la acest imobil.
În fața instanței de judecată, reclamanții au făcut referire la o suprafață de teren mai mare, de 285. pârâta înțelegând să critice acordarea de măsuri reparatorii pentru o suprafață de teren mai mare decât s-a solicitat.
Chiar dacă expertul a identificat această ultimă suprafață de teren, instanța nu este îndreptățită să acorde măsuri reparatorii pentru suprafețe de teren ce nu au fost solicitate prin notificare.
Conținutul notificărilor a fost clar și precis, reclamanții s-au aflat în psoesia tuturor actelor de proprietate despre care fac vorbire în contestație inclusiv la data când au adresat notificările, astfel că nimic nu justifică depășirea limitelor în care aceștia au înțeles să declanșeze procedura administrativă de restituire și acordarea de despăgubiri pentru o suprafață de teren ce nu a fost inițial solicitată.
Constatând că în mod greșit tribunalul a aplicat dispozițiile art. 22 din legea 10/ 2001 și principiul disponibilității, fără a ține seama de investirea sa implicită prin notificare, se va admite apelul. Potrivit art 296 se va schimba în parte sentința în sensul că se va constata dreptul reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 123. solicitată prin notificare. Se va respinge acțiunea față de Consiliul Local, așa cum s-a arătat, urmând a se menține restul dispozițiilor sentinței privitoare la admiterea acțiunii față de ceilalți pârâți și la obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act că apelanții reclamanți, cu domiciliul în Tg.J,-, județul G, ( FOSTĂ ), cu domiciliul în Tg.J, str. - ( fostă -,. 2.. 1,.1,. 4, județul G renunță la judecata apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 119 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-.
Admite apelul formulat de pârâții PRIMARUL MUNICIPULUI TG.J-, CONSILIUL LOCAL TG.J, MUNICIPIUL TG.J, împotriva sentinței civile nr. 119 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința civilă nr. 119 din 08 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în sensul că se va constata că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 123. teren.
Respinge acțiunea față de pârâtul Consiliul Local Tg.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored. GI
7ex/ 26.11.2008
Jud. Fond -
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Gabriela Ionescu
