Speta Legea 10/2001. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 38/A/2010
Ședința publică din 19 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitoș
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, împotriva sentinței civile nr. 176 din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații G sen. G jr. și, având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal se prezintă reclamantul intimat G jr. asistat de avocat, care îi reprezintă și pe intimații G sen. și, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 13 ianuarie 2010, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului apelant, un înscris la care a anexat planul de situație prin care se evidențiază, amănunțit, toate detaliile de sistematizare existente pe porțiunea de teren în suprafață de 461 mp.
Reprezentanta reclamanților intimați arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea apelului ca fiind netemeinic și nelegal, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial în sumă de 500 lei conform chitanței privind onorariul avocațial și contravaloarea raportului de expertiză.
Solicită acordarea despăgubirilor în modalitatea în care a făcut-o prima instanță, și lasă la aprecierea instanței modul de soluționare cu privire la parcelele în suprafață de 481 mp și de 50 mp.
Notă: după luarea cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului apelant Primarul Municipiului C-N, consilier juridic, care depune delegație la dosar și solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 176 din 25 martie 2009, pronunțată de Tribunalul, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta - decedată în cursul procesului și continuată de moștenitorii G senior, G junior, - împotriva pârâtului PRIMARUL MUN. C-N și în consecință s-a anulat în parte Dispoziția nr. 1512/23.01.2007 emisă de pârâtul Primarul mun. C-N în ceea ce privește art. 2.
S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a terenului în suprafață de 991 mp din nr. top inițial 3382, conform identificărilor efectuate în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert.
S-a dispus acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafață de 4543 mp din imobilul cu nr. top. inițial 3382, ținând cont de valoarea de circulație de 879 lei/mp.
S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a suprafeței de 1350 mp din imobilul cu nr. top. inițial 14088, conform identificărilor efectuate în cauză de expert.
S-a dispus acordarea de despăgubiri bănești pentru suprafața de 4070 mp din imobilul cu nr. top. inițial 14088 ținând cont de valoarea de circulație de 879 lei/mp.
Pârâtul Primarul mun. C-N a fost obligat să plătească în favoarea reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 2700 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit copiei CF C nr. 25166 cu nr. top. 3382 imobilul casă, curte și grădină situat în C-N,- a aparținut în părți egale numiților și.
Imobilul cu nr. top. 3382 înscris inițial în CF 15297 Caa vut suprafața de 1 jug și 46 stjp și s-a dezmembrat în nr. top. 3382/1, care la, rândul său s-a dezmembrat în baza Decretului nr. 307/1968 în imobilul cu nr. top. 3382/1/1 casă, curte și grădină în suprafață de 388 mp și nr. top. 3382/1/2 grădină în suprafață de 461 mp care s-a transcris într-o nouă coală funciară în proprietatea Statului Român. Imobilul cu nr. top. 3382/1/1 a fost vândut de moștenitori, iar cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 s-a întabulat în favoarea Statului Român cota de 43/388 parte din teren.
Prin urmare, în proprietatea Statului în baza Decretului nr. 307/1968 a trecut doar suprafața de 461 mp.
Restul imobilului s-a dezmembrat în nr. top. 3382/2 până la 3382/12, constând din loc de casă în diferite suprafețe. Acest imobil a constituit proprietatea numitului.
La apariția Legii nr. 10/2001 reclamanta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul situat inițial în-, înscris în CF 15297 nr. top. 3382, respectiv pentru imobilul înscris în CF 1597, nr. top. 14088.
Prin Dispoziția nr. 1512/23.01.2007 emisă de Primarul mun. C-N s-a respins notificarea formulată de și pentru imobilul situat în C-N- și s-a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale în favoarea numitei pentru terenul expropriat situat în mun. C-N, în suprafață de 461 mp.
Conform expertizei topografice efectuate în cauză parcela cu nr. top. 3382 înscrisă inițial în CF 15297 avut o suprafață echivalentă în mp a 5920.
Așa cum s-a reținut și din copia cărții funciare imobilul a suferit mai multe dezmembrări, iar în baza Decretului nr. 307/1968 o parte din parcele au fost dezmembrate și transmise în CF 185 în favoarea Statului Român și în administrarea Municipiului C-
Ulterior în baza Decretului nr. 469/1969 o parte din imobile s-au transmis în CF 27684 C în favoarea Statului Român și în administrarea operativă a Sfatului Popular al orașului
În urma identificărilor din teren expertul a constatat că o parte din terenul identificat inițial cu nr. top. 3382 este liberă și poate fi restituită în natură.
Conform raportului de expertiză este liberă suprafață de 461 mp cu nr. top. 3382/1/2 și alte două parcela în suprafață de 50, respectiv 480 mp.
Aceste parcele sunt libere de construcții cu caracter definitiv și au amplasate în parte garaje ale proprietarilor imobilelor învecinate.
În ceea ce privește imobilul cu nr. top. 14088 înscris inițial în CF 15297 arător la Pietroasa în suprafață de 1506 stjp echivalentul a 5420 mp, expertul a concluzionat că pe acest teren se află parțial construcții cu caracter definitiv, parțial construcții cu caracter provizoriu, propunând restituirea unei suprafețe de 1350 mp, repartizată în trei parcele, identificate în tabela anexată la raport.
În urma evaluării imobilului teren s-a stabilit că valoarea unui mp de teren similar celui în litigiu este de 879 lei/mp.
În cursul procesului a decedat reclamanta, respectiv la data de 18.02.2008, conform certificatului de deces nr. 554/2008, moștenitorii acesteia, soțul și cei doi copii, depunând cerere de continuare a procesului început de soția, respectiv de antecesoarea lor.
Având în vedere că din raportul de expertiză reiese că o parte din terenul solicitat de reclamant este liber, raportat la dispozițiile art. 9, 10 alin. 3 și 11 alin. 4 din Legea 10/2001, terenurile care nu sunt ocupate integral de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea precum și cele pe care se află amplasate construcții ușoare sau demontabile se restituie în natură.
Astfel în ceea ce privește imobilul cu nr. top. inițial 3382 Tribunalul a apreciat că nu se încadrează potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 imobilul cu nr. top. 3382/2/1 în suprafață de 386 mp cu privire la care sunt incidente dispozițiile art. 36 alin 3 din Legea nr. 18/1991, care recunoaște în favoarea proprietarilor locuințelor dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor trecute în proprietatea Statului în baza dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974.
Cu privire la aceste terenuri legiuitorul a recunoscut un drept de proprietate în favoarea proprietarului construcției, precum și incidența dispozițiilor Legii nr. 18/1991, ceea ce exclude aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
Din întreaga suprafață de 5920 mp a imobilului cu nr. top. inițial 3382 urmează a fi redusă suprafața de 386 mp care a fost înstrăinată odată cu construcția situată în C-N,-, rămânând a fi analizat dreptul la măsuri reparatorii doar cu privire la diferența de 5532 mp.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză este liberă și poate fi restituită suprafața de 991 mp, pentru diferență de 4543 mp urmează ca reclamanților să li se acorde măsuri reparatorii constând în despăgubiri bănești ținând cont de valoarea de circulație de 879 lei/mp
În ceea ce privește imobilului cu nr. top. inițial 14088 în suprafață de 5420 mp, acesta fiind preluat integral în proprietatea statului de la, urmează ca potrivit raportului de expertiză să se restituie în natură reclamanților suprafața de 1350 mp, pentru diferență urmând a se acorda despăgubiri bănești, ținând cont de valoarea de circulație de 879 lei/mp.
În acest sens s-a pronunțat ICCJ prin Decizia nr. XX/2007 prin care a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate
În ceea ce privește despăgubirile bănești acestea constituie una dintre măsurile reparatorii stabilite în art. 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001. Chiar dacă Legea nr. 247/2005 stabilește în Titlul VII modalitatea de stabilire a despăgubirilor, autoritatea competentă care le stabilește, precum și cea care le plătește, tribunalul a apreciat că în baza dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Constituția României raportat la art. 1 din Protocolul 1 la CEDO și art. 6 din CEDO se încalcă dreptul reclamantei la soluționarea într-un termen rezonabil a cererilor, termen care a început la 60 de zile de la înregistrarea notificărilor, precum și dreptul de proprietate.
Deși prin Ordonanța de Urgență nr. 81/2007 s-a stabilit că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților efectuează plăți doar în limita sumei de 500.000 lei, datorită nefuncționării Fondului Proprietatea măsura reparatorie stabilită în favoarea reclamanților nu este una efectivă decât prin stabilirea despăgubirilor bănești, astfel încât Tribunalul a apreciată că potrivit practicii CEDO este necesar ca hotărârea judecătorească să poată fi pusă în executare pentru ca reclamanții să beneficieze efectiv de recunoașterea dreptului de proprietate conform art. 1 din Protocolul I adițional la CEDO.
În acest sens s-a pronunțat CEDO în cauza Enciu și Lega contra României statuând că "pentru persoanele care nu au posibilitatea de a obține restituirea bunului lor, legea propune să le acorde o despăgubire sub forma unei participații la un organism de plasare de valori mobiliare, organizat sub forma societății pe acțiuniProprietatea. În principiu, persoanele care au dreptul de a primi o despăgubire pe această cale vor primi titluri de valoare care vor fi transformate în acțiuni, odată ceProprietateava fi cotată la bursă.
Curtea ia notă că, la 29 decembrie 2005,Proprietateaa fost înscrisă la Registrul Comerțului din Pentru ca acțiunile emise deProprietateasă poată face obiectul unei tranzacții pe piața financiară, trebuie mai întâi să fie urmată procedura de aprobare a Consiliului Național al Valorilor Mobiliare ( ""). Pe de altă parte, numai după obținerea acestei aprobări de la și conversia titlurilor de valoare în acțiuni cotate la bursă persoanele care au fost despăgubite prin astfel de titluri își pot vinde acțiunile în mod legal. Curtea constată că aceste operațiuni, prealabile acordării unei despăgubiri efective, nu au fost finalizate până în prezent.
Este de presupus că cererea de restituire prezentată de reclamanți în temeiul Legii nr. 10/2001 este admisibilă și poate face obiectul unei despăgubiri, Curtea ia notă căProprietateanu funcționează actualmente într-un mod susceptibil de a duce la acordarea efectivă a unei despăgubiri reclamantei și că cererea acestora din urmă întemeiată pe legea sus menționată nu a făcut obiectul nici unei examinări de mai mult de cinci ani. În plus, nici Legea nr. 10/2001, nici Legea nr. 247/2005 care o modifică nu țin seama de prejudiciul suferit prin absența prelungită a despăgubirii de către persoanele care, ca și reclamanții, s-au văzut în imposibilitatea de a se bucura de bunurile lor restituite în temeiul unei sentințe definitive (a se vedea,mutatis mutandis,împotriva României, nr. 4596/03, 34, 16 februarie 2006).
Ca urmare, Curtea consideră că blocarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra apartamentelor nr. 5 și 5A în cauză, asociată cu absența totală a despăgubirii de aproximativ nouă ani, i-au făcut să sufere o dificultate disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1."
Raportat la considerentele mai sus invocate Tribunalul a apreciat că Dispoziția nr. 1512/23.01.2007 emisă de pârâtul Primarul mun. C-N este parțial nelegală, în ceea ce privește art. 2 prin care se propune acordarea de despăgubiri pentru întregul imobil cu nr. top. 3382/1/2, deși acesta este integral liber, precum și cu privire la nesoluționarea și nepronunțarea pentru diferența de teren preluată de la antecesorul reclamantei, respectiv 5532 mp.
Ca urmare, în baza dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 10/2001 Tribunalul a admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantă - decedată în cursul procesului și continuată de moștenitori.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului C-N, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată.
În motivarea apelului arată că, imobilul în litigiu, situat în C-N, str. -i nr. 105, înscris în CF inițial 15297 C, sub nr. top 3382, în suprafață de 1 jug. si 46 stjp a aparținut numiților și, fiind dezmembrat succesiv.
La apariția Legii nr. 10/2001, reclamanta, decedată în prezent, a solicitat restituirea în natură a imobilelor înscrise în CF 15297, nr. top 3382 si CF 1597, nr. top 14088.
Conform expertizei efectuată în cauză a rezultat că parcela cu nr. top 3382 avut o suprafață de 5920 mp, top dezmembrat ulterior și că, din parcela cu nr. top 3382/1/2 sunt libere: o suprafață de 461 mp, una de 50 mp și una de 480 mp, fiind restituibile în natură.
Menționează că nu este de acord cu soluția instanței de a restitui în natură aceste parcele întrucât ele fac parte din arealul sistematizat din zonă.
Chiar dacă expertul a stabilit faptul că aceste suprafețe de teren sunt libere de construcții definitive, aceasta nu înseamnă că sunt și restituibile în natură. Instanța, în baza principiului disponibilității, are datoria de a cenzura concluziile expertului, care dealtfel nu este în măsură să stabilească ce se poate restitui în ntaură, ci doar să facă o analiză din punct de vedere tehnic a situației în teren, și, în funcție de situația de fapt și de drept, să dea o soluție. Ori, în cauză, din studiul planurilor de situație întocmite de către expert, se poate observa cu ușurință faptul că porțiunile identificate ca fiind libere de construcții definitive, sunt în fapt ocupate de alei asfaltate, necesare accesului la blocurile din zonă ori la dotările din cartier. De asemenea, o parte din suprafețele în cauză sunt amenajate ca și spații verzi. Acestea, sub sancțiunea nulității absolute, este interzis a fi înstrăinate sau a li se schimba destinația potrivit prevederilor nr.OUG 114/2007, privind protecția mediului. Aceste zone sunt complet structurate și foarte bine închegate sub aspect urbanistic, iar schimbarea regimului juridic al acestora ar genera neajunsuri, de ordin funcțional, estetic și urbanistic.
Mai arată că sistematizarea are drept scop organizarea judicioasă a teritoriului țării, județelor și comunelor, a localităților urbane și rurale, zonarea funcțională privind modul de folosință a terenului, stabilirea regimului de înălțime, a densității construcțiilor, precum și a densității locuitorilor, a spațiilor plantate și de agrement, echiparea cu dotări social- culturale, cu lucrări tehnico - edilitare și căi de comunicație și transport, păstrarea și îmbunătățirea mediului înconjurător, punerea în valoare a monumentelor istorice și de artă și a locurilor istorice, creșterea eficienței economice și sociale a investițiilor și îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă, de locuit și odihnă pentru întreaga populație.
Apoi, zona sistematizată nu cuprinde numai construirea de imobile și a drumurilor de acces la acestea, ci, în mod obligatoriu și spatii de parcare, garaje, spații verzi, spații de joacă pentru copii, unități de învățământ etc, care practic, toate sunt necesare creării unui mediu ambiental acceptabil persoanelor care locuiesc în imobilele din vecinătatea acestor zone. Este evident faptul că nu s-a putut și nici nu este posibil ca, o suprafață de teren expropriată, să fie ulterior integral ocupată numai cu clădiri definitive, pentru buna exploatare a acestora fiind absolut necesare toate celelalte elemente menționate.
Mai mult decât atât, prin expertiza efectuată în cauză nu s-a stabilit dacă suprafețele sunt ocupate sau nu de rețele edilitare, ceea ce este un aspect extrem de important.
În sensul considerentelor de mai sus arată că imobilul în litigiu se integrează în obiectivul exproprierii pentru care a fost preluat, ca atare, nu este de acord cu restituirea în natură a acestor suprafețe, fiind parte integrantă a planului de sistematizare. În acest sens invocă prevederile art. 11 alin. 4 din Legea nr. 10/2001: În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
În ceea ce privește soluția instanței de acordare a despăgubirilor bănești consideră că, acestea trebuie acordate în temeiul Legii nr. 247/2005, Titlul VII, Comisia de Stabilire a Despăgubirilor fiind competentă în acest sens, instanța, în temeiul Deciziei nr. XX a Înaltei Curți de Casație și Justiție neputând soluționa decât fondul, nu și dispune evaluarea efectivă a terenurilor revendicate. Mai arată că suma stabilită de către expert, este exagerată, întrucât la data exproprierii terenurile aveau destinația de teren agricol, iar în prezent, sunt situate în zona sistematizată, ori, condițiile, restricțiile sau interdicțiile de construire pot fi cunoscute abia dintr-un certificat de urbanism și abia apoi se poate trece la stabilirea valorilor pentru coeficienții formulei folosită la evaluarea terenurilor, prin metoda comparației bonitare.
Reclamanții, prin întâmpinarea de la 10-17, solicită respingerea apelului ca netemeinic și nelegal.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că acesta este fondat în parte, din considerentele ce urmează.
În apel s-a efectuat un supliment la expertiză de către expert pentru a se stabili dacă parcela cu nr. top. 3382 este sau nu afectată de rețele utilitare, în ce limită, care ar fi terenul susceptibil de restituit în natură.
De asemenea s-au solicitat de la furnizorii de utilități să menționeze dacă pe terenul din nr. top. 3382 propus la fondul cauzei să fie restituit în natură există rețele de utilități de suprafață sau subterane.
La fond s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a terenului în suprafață de 991 mp din nr. top inițial 3382, conform identificărilor efectuate în raportul de expertiză întocmit în cauză de expert, în fapt fiind propuse trei parcele, una de 480 mp, una de 50 mp și una de 461 mp.
SC de SA, în răspunsul său (fila 57 dosar apel) arată că parcela în suprafață de 480 mp este traversată de o conductă publică de cu diametrul de 300 mm și de o conductă publică de canalizare cu diametrul de 30 cm.
SC SA, în răspunsul său (fila 60-61 dosar apel) arată că pe parcela în suprafață de 480 mp și cea de 50 mp se află rețele electrice și echipamente energetice iar pe parcela de 461 mp nu se regăsesc astfel de rețele ci doar consumatorul final, un garaj.
SC E-on Gaz Distribuție SA, în răspunsul său (fila 70-71 dosar apel) arată că pe parcela în de 50 mp se află rețele de gaz.
Primăria Municipiului C-N în răspunsul său (fila 79-80 dosar apel) arată că pe plan sunt evidențiate toate detaliile de sistematizare existente pe teren pe parcela de 461 mp.
Mai arată că se opune restituirii în natură a acestui teren deoarece s-ar distruge locul de joacă, prevăzut ca atare pe planurile de sistematizare aprobate pentru această zonă. Terenul este recent reamenajat și dotat cu aparate de joacă. De asemenea prin restituirea acestei porțiuni s-ar îngreuna accesul la postul trafo.
În expertiza efectuată în apel d e către expert acesta indică două parcele, una de 461 mp și una de 480 mp, din parcela cu nr. top. 3382 care ar fi susceptibile de restituit în natură (fila 26-33 dosar apel).
Față de aceste probe curtea constată că parcela de 50 mp este traversată de rețele electrice și rețele de gaz iar pe parcela de 480 mp se află rețele electrice și echipamente energetice.
Acestea nu pot fi restituite în natură, potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, care prevede că " În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
Prin urmare și pentru aceste suprafețe de 480 mp și 50 mp restituite în natură de instanța de fond, se vor stabili despăgubiri bănești, la valoarea de 879 lei/mp, astfel că la suprafața de 4543 mp pentru care instanța de fond a acordat despăgubiri se adaugă și suprafața de mai sus de 530 mp rezultând suprafața de 4073 mp.
Astfel, pentru diferența de suprafață aferentă nr. top inițial 3382, de 5073 (față de suprafața de 4543 mp menționată în sentință) despăgubirile bănești sunt în cuantum de 4.459.167 lei.
În ce privește parcela de 461 mp aceasta nu este traversată de rețele, existând doar consumatorul final, un garaj alimentat de energie electrică, dar acesta nu poate constitui un impediment.
Primăria Municipiului C-N în răspunsul său (fila 79-80 dosar apel) arată că pe plan sunt evidențiate toate detaliile de sistematizare existente pe teren pe parcela de 461 mp.
Curtea reține că ar fi avut relevanță planul inițial de sistematizare, cel întocmit cu ocazia executării construcțiilor pentru care s-a executat exproprierea, dar un astfel de plan nu s-a depus.
Prin urmare nu există dovada dacă locul de joacă executat pe parcela de 461 mp era prevăzută pe planul de sistematizare inițial.
Nu are nici o relevanță că pe planul depus sunt evidențiate detaliile de sistematizare atâta timp cât nu se cunoaște dacă locul de joacă era aprobat pentru planul inițial de sistematizare, faptul că există nu îi arogă atributul de legalitate, iar planul de sistematizare depus este cel din prezent iar nu cel inițial.
Nu există dovada datei la care s-a amenajat locul de joacă, ba chiar din această ultimă adresă reiese că terenul este recent reamenajat și dotat cu aparate de joacă.
Or, potrivit art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, " Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri și/sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi."
De asemenea se mai susține că prin restituirea acestei porțiuni s-ar îngreuna accesul la postul trafo.
Acest aspect este doar o susținere și nu a fost dovedită iar furnizorul de energie electrică nu a făcut la rândul lui nici o mențiune cu privire la acest aspect, deși ar fi fost cel mai în măsură să o facă.
În concluzie curtea reține că această parcelă de teren de 461 mp poate fi restituită în natură iar soluția instanței de fond trebuie menținută cu privire la acest aspect.
În ceea ce privește critica soluției instanței de fond de acordare a despăgubirilor bănești consideră că, acestea trebuie acordate în temeiul Legii nr. 247/2005, Titlul VII, Comisia de Stabilire a Despăgubirilor fiind competentă în acest sens, instanța, în temeiul Deciziei nr. XX a Înaltei Curți de Casație și Justiție neputând soluționa decât fondul, nu și dispune evaluarea efectivă a terenurilor revendicate. Mai arată că suma stabilită de către expert, este exagerată, întrucât la data exproprierii terenurile aveau destinația de teren agricol, iar în prezent, sunt situate în zona sistematizată, ori, condițiile, restricțiile sau interdicțiile de construire pot fi cunoscute abia dintr-un certificat de urbanism și abia apoi se poate trece la stabilirea valorilor pentru coeficienții formulei folosită la evaluarea terenurilor, prin metoda comparației bonitare.
Curtea reține că pe lângă argumentele reținute pertinent de instanța de fond, care înlătură criticile formulate de apelant, dat fiind că tocmai procedura invocată de apelant duce la neacordarea efectivă a despăgubirilor, ceea ce nu poate fi admis, mai pot fi amintite și următoarele:
Despăgubirile la care au dreptul reclamanții în temeiul Legii nr. 10/2001 nu au nici o perspectivă certă în ceea ce privește momentul la care ar putea intra în posesia acestora.
Este adevărat că pentru satisfacerea drepturilor persoanelor îndreptățite la primirea de despăgubiri a fost instituită o procedura specială prin dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Regimul stabilirii și plății despăgubirilor, prevăzut la art. 1 alin. 3 și art. 2, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, stabilește faptul că "Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, vor urma procedura și se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege" iar în conformitate cu art. 2 pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordării de despăgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi se înființează organismul de plasament colectiv în valori mobiliare denumit Fondul "Proprietatea", conform prevederilor Capitolului II.
Totodată în conformitate cu dispozițiile Capitolul III art. 13 alin. 1, alin. 6 și alin. 7 din Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare se constituie in subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care are printre altele obligația de a emite titlul de despăgubire în baza raportului de evaluare întocmit.
S-a constatat astfel că, prin dispozițiile legale speciale s-a stabilit calitatea procesuală în vederea stabilirii și modalității de plată a despăgubirilor pentru Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instituții care acționează în numele și pe seama Statului Român.
Este de observat faptul că alături de cele două instituții menționate, Statului Român prin Ministrul Economiei și Finanțelor îi sunt conferite atribuții speciale în cea de a doua etapă a procedurii administrative, prin mai multe dispoziții legale cuprinse în Titlul VII al Legii nr. 247/2005, care justifică, calitatea procesuală pasivă a acestuia.
Astfel potrivit dispozițiilor art. 8 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 până la finalizarea procedurilor de despăgubire, Ministerul Finanțelor Publice va reprezenta statul R ca acționar al Fondului "Proprietatea" și va exercita toate drepturile care decurg din aceasta calitate. Totodată potrivit dispozițiilor art. 12 alin. 3 din același act normativ capitalul social inițial al Fondului "Proprietatea" este împărțit în acțiuni deținute de Ministerul Economiei și Finanțelor, iar potrivit dispozițiilor art. 141alin. 4 sursele de finanțare a acordării despăgubirilor în numerar de către Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor se asigură, până la listarea Fondul Proprietatea -, din dividendele aferente acțiunilor deținute de stat la Fondul Proprietatea și în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei și Finanțelor.
Prin urmare aplicarea dispozițiilor cuprinse în Titlul VII - din Legea nr. 247/2005, privind acordarea despăgubirilor în favoarea persoanei îndreptățite presupune asigurarea fondurilor necesare din partea Ministerului Economiei și Finanțelor, ca reprezentant al Statului Român, acesta având astfel calitate procesuală pasivă în litigiile ce decurg din aplicarea procedurii administrative reglementată prin dispozițiile legale speciale în materie.
Este adevărat că atribuțiile prevăzute în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor se referă la cea de a doua etapă a aplicării procedurii administrative, însă atât timp cât pentru reclamanți nu există nici o perspectivă certă în ceea ce privește momentul la care ar putea beneficia efectiv de despăgubiri, trebuie să se recunoască instanței, pentru celeritatea finalizării procedurii în vederea respectării duratei rezonabile de finalizare a litigiului în înțelesul prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, posibilitatea de a se substitui entității investite potrivit procedurii speciale, atunci când se constată o tergiversare din partea acesteia, în vederea stabilirii îndreptățirii persoanei de a beneficia de măsuri reparatorii și în vederea determinării cuantumului acestora, situație în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor urmează doar să procedeze la actualizarea acestora.
Statul Român a fost condamnat în numeroase cauze privind litigii în legătură cu proprietatea, cu referire la imobilele naționalizate, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție și pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, instanța europeană statuând în sensul că în prezent Fondul Proprietatea nu funcționează într-un mod susceptibil să conducă la acordarea unei despăgubiri efective (Hotărârea din 21.02.2008 în cauza Johanna împotriva României; Hotărârea din 14.02.2008 în cauza Dumitrescu împotriva României; Hotărârea din 07.02.2008 în cauza Silimon și împotriva României; Hotărârea din 13.01.2009 în cauza Faimblat împotriva României).
În cauza Faimblat, citată anterior, Curtea Europeană a statuat în sensul că, deși Legea nr. 10/2001 le oferă părților interesate atât accesul la o procedură administrativă, cât și, ulterior, la o procedură contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind în prezent în măsură să conducă într-un termen rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.
S-a constatat astfel că procedura administrativă specială, oferită de legislația internă, nu este în măsură să conducă la acordarea de despăgubiri efective, într-un termen rezonabil, în acord cu cerințele prevăzute de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum s-a statuat și în cauzele mai sus citate, astfel că nu putem concluziona decât în sensul că acordarea de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești în favoarea persoanelor îndreptățite să se facă direct de către instanță.
În temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă cât și al art. 282 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să admită ca fondat în parte apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței civile nr. 176 din 25 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte în sensul că va dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 461 mp din nr. top inițial 3382, conform expertizei tehnice judiciare întocmite în apel d e către dl. expert și va dispune acordarea de despăgubiri bănești pentru diferența de suprafață aferentă nr. top inițial 3382, de 5073 (față de suprafața de 4543 mp menționată în sentință) în cuantum de 4.459.167 lei. Celelalte dispoziții ale sentinței vor fi menținute ca legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței civile nr. 176 din 25 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte în sensul că dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 461 mp din nr. top inițial 3382, conform expertizei tehnice judiciare întocmite în apel d e către dl. expert.
Dispune acordarea de despăgubiri bănești pentru diferența de suprafață aferentă nr. top inițial 3382, de 5073 (față de suprafața de 4543 mp menționată în sentință) în cuantum de 4.459.167 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- - - -
de, dactilografiat de
În 6 ex. la data de 08.03.2010
Judecător fond -, Tribunalul Cluj
Președinte:Marta Carmen VitoșJudecători:Marta Carmen Vitoș, Ioan Daniel Chiș