Speta Legea 10/2001. Decizia 42/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 42/
Ședința publică de la 19 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Simona Bacsin
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelurilor civile declarate de reclamanții, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în I,-, jud.I, cu domiciliul în I,-, Bloc 999,.B,.7,.28, jud.I, cu domiciliul în or.N,-, județul B N și pârâta PRIMĂRIA COM. - COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 10/2001 împotriva sentinței civile nr.1171/21.06.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 febr.2008, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 18.02.2008, când, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 19 febr.2008, când,
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea cu nr-,înregistrată pe rolul Tribunalului Galați reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria com., anularea dispoziției nr 199/4.09.2006,emisă de pârâta în aplicarea Legii nr. 10/2001 pentru imobilul situat în com.,compus dintr-o casă și suprafața de teren aferent.
În fapt au susținut că imobilul a fost expropriat de la autorii lor la momentul la care întreaga fam. a fost strămutată obligatoriu. După apariția Legii 10/2001 au solicitat restituirea în natură a imobilului și deși acesta este liber deținătorul a dispus restituirea prin echivalent.
În susținerea acțiunii au solicitat proba cu acte și în drept au invocat prevederile Legii 10/2001.
Prin întâmpinare,pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că terenul solicitat de reclamanți nu este liber, construcția inițială a fost demolată,iar pe teren s-a construit un alt imobil care constituie un impediment pentru restituirea în natură.
În cauză la cererea părților s-au efectuat două expertize imobiliare prin care s-a identificat terenul solicitat de reclamanți și s-a procedat la evaluarea construcției care a fost demolată.
Prin sentința civilă nr.1171/2007 a Tribunalului Galațis -a admis în parte contestația la Legea 10/2001 s-a anulat în parte dispoziția 199/2006 și s-a dispus restituirea în natură a imobilului în suprafață de 1487 mp. teren, cu excepția corpului de casă C2.
S-a dispus restituirea prin echivalent a suprafeței de 661 mp. și a construcției demolate.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții au ca autor comun pe - care a fost proprietar al imobilului din com. jud. G astfel cum rezultă din tranzacția autentificată sub nr. 317/1938 și din certificatele nr. 430/1996 și respectiv nr. 448/1996 eliberate de Arhivele Statului(f 53-54, 68 și 170 în dosarul anexă). Preluarea abuzivă a imobilului prin expropriere în baza Decretului nr. 83/1994 nu a fost contestată și rezultă de altfel din adresele emise de Ministerul Justiției, și din procesul verbal de confiscare din 30.03.1949.Reclamanții au vocație la restituirea imobilului astfel cum rezultă din actele de stare civilă,vocația acestora fiind recunoscută de altfel și cu ocazia aplicării Legii 18/1991 (, și sunt descendenți ai lui fiu al autorului; și sunt fii ai lui descendentă a autorului; este fiică a autorului reclamanților ).
Din actele de proprietate depuse la dosar rezultă că - a avut în proprietate suprafața de 2148 mp teren.Deși reclamanții au solicitat o suprafață mai mare Tribunalul reține că aceștia nu au dovedit că autorul lor a avut în comuna o suprafață mai mare.
Astfel din tranzacția din 1938 coroborat cu testamentul olograf al autorului (f.nr.179 în dosarul anexă ) se constată că dreptul de proprietate a fost dovedit doar pentru 2148 mp.
Cu privire la casa de locuit se constată că anterior preluării - a avut în proprietate o casă de locuit formată din 8 camere și dependințe astfel cum rezultă din certificatul eliberat de Arhivele Statului (f 77 în dosarul anexă ) coroborat cu mențiunile din testamentul olograf din 20.08.1972 întocmit de autor.
Din rapoartele de expertiză întocmite în cauză rezultă următoarele:
Din terenul în suprafață de 2148 mp teren expertul a identificat suprafața de 1487 mp teren care ar putea fi restituită în natură cu precizarea că din acest teren 324,10 mp sunt ocupați de două construcții (o casă veche din paiantă și una construită de deținător).
Din raportul de expertiză întocmit de expert rezultă că o parte a materialelor din veche construcție demolată se regăsesc în construcția nou edificată de deținător. Aceste materiale au fost evaluate la suma de 5311,34 RON.
Față de concluziile rapoartelor de expertiză se constată că cererea reclamanților de restituire în natură poate fi satisfăcută în parte.
Astfel Tribunalul a constatat că expertiza a identificat 1487 mp din 2148 mp cât a avut în proprietate autorul reclamanților. Existența construcției noi proprietatea deținătorului nu constituie un impediment pentru restituirea în natură,raporturile dintre cei doi proprietari putând fi rezolvate pe calea dreptului comun,iar apariția acestor raporturi juridice nu poate fi imputată reclamanților.
Impotriva acestei decizii au declarat apel reclamanții care au solicitat:
1) Restituirea în natură și a suprafeței de 661 mp. teren, situat în intravilanul
comunei și a corpului de casă C, în baza disp.art.10 al.5 din Legea 10/2001;
2) Restituirea în natură a suprafeței de 997 mp. așa cum apare în tranzacția
încheiată în 21.06.1938 între autorul lui - și.
De asemenea, pârâtul Primarul comunei a declarat apel solicitând să
se dispună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreg imobilul, întrucât altfel s-ar ajunge la situația paradoxală ca terenul să aibă un proprietar, iar construcția de pe el alt proprietar.
Prefectura a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive a sa.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, instanța reține următoarele:
Reclamanții au criticat soluția instanței de fond sub două aspecte:
1. Faptul că nu a fost retrocedată efectiv în natură și suprafața de 661 mp.
teren, situat în intravilanul comunei și corpul de casă C2.
2. Faptul că nu a fost restituită în natură și suprafața de 997 mp. care apare în
tranzacția încheiată în 21.06.1938 de autorul de autorul lui și.
Pentru soluționarea apelului, Curtea trebuie să lămurească mai multe aspecte:
a) Care au fost pretențiile concrete deduse în fața judecății prin contestația ce
a făcut obiectul dosarului -, pentru a verifica dacă s-au formulat cererii noi direct în apel, cu încălcarea disp.art.294 alin.1 pr.civilă;
b) Care este suprafața totală de teren care a fost preluată de la autor și în limita
căreia reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii în baza Legii 10/2001;
c) Care este regimul juridic al clădirii notată C2 în raportul de expertiză
întocmit de d-nul expert, pentru a verifica incidența în cauză a disp.art.10 alin.3 sau 10 alin.5 din Legea nr.10/2001;
a) Reclamanții, pretind, prin motivele de apel că în afară de
suprafața de 2148 mp. reținută de instanța de fond, autorul ar mai fi deținut 997 mp. conform tranzacției din 21.06.1938 și că întreaga suprafață de 3145 mp. face obiectul prezentului litigiu.
Din dosarul anexat dosarului de fond rezultă că au fost formulate următoarele notificări:
1.notificarea 67/28.06.2001 formulată de prin care a solicitat restituirea în natură a unui imobil compus din casă 12 camere, prăvălie, grajd, magazii, hambar și construcții anexe și loc de casă de 3000 mp. amplasat vizavi (48).
2.notificarea adresată Prefecturii județului G, de această dată de toți moștenitorii autorului prin care se solicitau măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul compus din8 camerede locuit și anexe gospodărești cu teren aferent, reprezentând curte și grădină însuprafață de 2500 mp. (67).
Primarul comunei a emis dispoziția nr.199/04.10.2006 în soluționarea notificării nr.67/28.06.2001 prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Legii 247/2005 Titlul VII pentru imobilul construcție, demolat total și terenul aferent în suprafață de 2000 mp. ce este ocupat în prezent de o altă clădire (25-27 actele depuse de Primăria ).
Impotriva acestei dispoziții 199/04.10.2006 au formulat contestație reclamanții prin care au solicitat restituirea în natură a imobilului casăplus terenul aferent. Din întreaga contestație formulată și în care nu e precizată expres suprafața solicitată rezultă că se referă laterenul pe care era amplasatăconstrucția compusă din 12 camere, prăvălie, grajd, magazie, hambar și construcții anexe. Susțin ei că după preluarea de stat și demolarea acestei construcții a fost ridicată o alta nouă, fără autorizație, care în prezent este într-o stare avansată de degradare, astfel încât terenul poate fi restituit în natură.
In concluzia, deși inițial reclamantul, a solicitat prin notificare o suprafață de 3000 mp. teren, obiectul prezentei contestații îl constituiedoar suprafața de teren aferentă construcției ce a aparținut autorului.
In aceste condiții, corect s-a pronunțat instanța de fond numai asupra cererii cu care a fost investită și nu și asupra suprafeței de 997 mp. ce apare în tranzacția din 21.06.1938. Această suprafață este distinctă și nu se învecinează cu suprafața ce a făcut obiectul contestației, fiind situată mult mai la sud și fiind despărțită de suprafața în litigiu de proprietatea lui, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expert.
In consecință, reclamanții încearcă să formuleze o cerere nouă, direct în apel, prin care să completeze obiectului contestației lor, cerere care nu este permisă de disp.art.294 alin.1 cod procedură civilă.
Cu privire la întinderea suprafeței de teren ce a aparținut autorului, aceasta a fost corect stabilită de instanța de fond la 2148 mp. Reclamanții au furnizat informații contradictorii, cu privire la întinderea dreptului de proprietate, solicitând printr-o notificare 3000 mp.(amplasați vizavi de construcție - 48) pentru ca în cealaltă notificare adresată Primăriei să solicite 2500 mp. (67), iar în contestația adresată instanței are o formulare ambiguă, fără precizarea suprafeței. Ulterior, la termenul din 22.05.2007, apărătorul reclamantei a precizat că este vorba de 2400 mp.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultă că în anul 1938 s-a încheiat o tranzacție între autorul reclamantei și, prin care se urmărea stingerea litigiului ce făcea obiectul dosarului 584/1938 al Judecătoriei Independența litigiu ce se referea la actul sub semnătură privată prin care trei moștenitori ai lui i-au înstrăinat lui un loc de casă, situat în com. în suprafață de 12 prăjini 2148 mp. cu indicarea clară a vecinătăților.
Prin această tranzacție, a declarat că renunță la drepturile ce izvorăsc din acel act pentru suprafața de 997 mp. pe care i-o ceda. Și această suprafață este precis individualizată (53 - dosarul Primăriei ).
Se pare însă că această tranzacție nu a mai fost respectată, schimbul nu s-a mai materializat, pentru că ulterior construiește pe acel teren casa, compusă din 8 camere și anexe ce a făcut obiectul preluării de către stat după dislocarea familiei în baza Decretului 83/1949.
Cum din actele de preluare nu rezultă exact întinderea suprafeței, instanța reține că suprafața de 2148 mp. dobândită de autor de la moștenitorii lui este cea preluată abuziv de stat.
Testamentul olograf întocmit de autor ulterior, după preluare face referire la o suprafață mai mare de 2500 mp. dar fără să specifice modul de dobândire al acestei suprafețe suplimentare (179 - dosar anexat).
In baza actelor de la dosar (tranzacția din 1938 și testamentului olograf din 1973) și a vecinătăților precizate în acte, expertul a individualizat terenul ce a aparținut autorului găsind în teren doar o suprafață de 1487 mp. ocupată de o construcție veche a familiei și o construcție edificată de fostul CAP.
Instanța a dispus restituirea în natură a întregului teren identificat, inclusiv a celui ocupat de construcția (fostul sediu CAP), iar pentru diferența până la 2148 mp. cât apărea în acte, ce nu a putut fi identificată a dispus măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea 147/2005.
In consecință, corect s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru diferența de 661 mp. teren, ce nu a putut fi identificată.
In legătură cu restituirea în natură și a construcției noi C2, fostul sediu CAP, în prezent nefolosită de 6 ani, instanța reține următoarele:
Potrivit art.10 pct.3 din Legea 10/2001, se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate, precum și construcții ușoare sau demontabile".
Potrivit art.10 al.5 "se restituie în natură inclusiv terenurile fără construcții pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcții autorizate ce nu mai sunt necesare unități deținătoare, dacă persoana îndreptățită achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piață a construcției potrivit standardelor internaționale de evaluare.
In speță, deși nu rezultă din motivare probabil instanța a considerat aplicabile disp.art.10 pct.3 din leg.10/2001, întrucât Primăria comunei nu a făcut dovada edificării cu autorizație a construcției, astfel încât a dispus restituirea în natură a întregului teren identificat de expert, inclusiv a suprafeței pe care era edificată construcția C2 ce aparține Primăriei.
Această soluție a nemulțumit ambele părți: Primăria criticând faptul că acum terenul are un proprietar, iar construcția altul, motiv pentru care a solicitat să se acorde despăgubiri pentru teren.
Reclamanții nu au înțeles din motivare că li s-a restituit și terenul de sub construcție, și au solicitat restituirea atât a bunului cât și a construcției cu obligarea lor la despăgubiri.
Această soluție este cea mai echitabilă, dar nu poate fi dispusă decât dacă unitatea deținătoare este de acord cu această variantă.
Potrivit art.10 pct.5 din Normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001 oportunitatea aplicării măsurii prev. de art.10 al.5 revineexclusiv unității deținătoare.
In concluzie, instanța apreciază că în condițiile în care Primăria nu a contrazis afirmațiile reclamanților privind edificarea construcției fără autorizație în mod corect s-a făcut aplicarea disp.art.10 pct.3. Dacă Primăria comunei apreciază în această situație că nu mai poate folosi clădirea, are posibilitatea ca prin dispoziție să dispună și restituirea construcției C2, iar reclamanții au precizat clar că sunt de acord să achite o despăgubire reprezentând valoarea de piață a construcției.
In ceea ce privește invocarea pe cale de excepție de către Prefectura Gae xcepției lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, instanța constată că în minuta scrisă de judecători apare clar mențiunea că a fost admisă în parte contestația doar în contradictoriu cu pârâta-pârâta Primăria G (269).
In consecință, este o simplă eroare materială faptul că în dispozitivul sentinței apare menționată și pârâta Prefectura G, în contradictoriu cu care instanța de fond nu s-a pronunțat.
Din toate aceste considerente, având în vedere disp.art.296 pr.civilă va respinge ambele apeluri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Prefecturii
Respinge ca nefondate ambele apeluricivile declarate de reclamanții, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în T,-, jud.G, cu domiciliul în I,-, jud.I, cu domiciliul în I,-, Bloc 999,.B,.7,.28, jud.I, cu domiciliul în or.N,-, județul B N și pârâta PRIMĂRIA COM. - COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII 10/2001 împotriva sentinței civile nr.1171/21.06.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2008.
Președinte, Judecător,
- - -
Grefier,
- -
Red.SB-20.02.2008
Dact.MH-22.02.2008-11 ex.
Fond:
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Simona Bacsin
